51,621 matches
-
condeiul unor profesioniști și au chiar o anume frumusețe literară. Ceea ce ne umple o dată în plus de uimire. Iată cîteva exemple. În 1851, romanul Moby Dick este respins de un editor englez, sub cuvînt că e “prea lung” și “cu stil învechit”. În 1856, lui Flaubert i se refuză Madame Bovary: “Domnule, ați îngropat romanul într-o grămadă de amănunte care sînt bine conturate, dar total inutile”. În 1862, Emily Dickinson află că în poeziile ei “toate rimele sînt greșite”. Nabokov
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
niciodată un loc de prim rang în literatura franceză”, scrie Eugène Poitou în Revue de Deux Mondes din 1856. În fine, Eduard Engel e de părere că Buddenbrooks al lui Thomas Mann “narează povești nesemnificative despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
al lui Thomas Mann “narează povești nesemnificative despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai bine zis, că nu citește
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
frază, Liliana Corobca. Cuvîntul are două fețe - pseudoroman, pentru că volumul pe care îl scrie e unul teoretic și experimental, pseudoroman, pentru că „subiectul“ cărții e scrisul „la negru“. Dedublare deloc inocentă. Autoarea e basarabeancă - se vede și nu se vede din stilul ei, sînt lucruri care o apropie și lucruri care o depărtează de identitatea, pregnant conturată, a prozei basarabene contemporane. Negrissimo e volumul de debut al Lilianei Corobca. Un lucru care, iarăși, se vede și nu se vede din felul în
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
mai aduc aminte cum a dispărut. Citesc cartea. Minunată, emoționantă, extraordinară. Mă uit mereu la pagina cu autorul și mă bucur că eu sunt alesul. Nu mă interesează dacă e cineva care seamănă cu mine sau mi-a studiat îndelung stilul, nu contează cine a scris-o, eu am scris-o. Sînt de acord să plătesc oricît pe ea.“ Orice operă literară își conține lectura ideală. Cartea Lilianei Corobca trișează inteligent cu această axiomă, în cartea ei conviețuiesc multiple sugestii de
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
limbi. Firește, dacă ar face-o ar avea numai de cîștigat. Dar cîți sunt dispuși să facă un asemenea efort? Și atunci ce facem? Îi obligăm? Cum? Cartea lui Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? nu este ușor de citit. Stilul dens, savant, ornat cu neologisme și citate, face fraza dificilă și uneori indigestă. Este o carte mai degrabă pentru uzul specialiștilor decît pentru marele public. Din păcate însă pentru autorul ei, nu cunoscătorii sunt cei care trebuie convinși de valoarea
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
partituri de mare virtuozitate, continuând să fie aliați de nădejde ai puterii lui Ion Iliescu într-o formulă de maximă eficacitate când e vorba de eliminarea adversarilor incomozi. Slăbiciunea de azi a opoziției trebuie văzută și ca un reflex al stilului politic ce-a dominat România de la al Doilea Război Mondial încoace. Mitul „vocii unice”, cultivat cu obstinație și violență de către conducătorii comuniști, nu și-a pierdut deloc din eficiență. Identificarea partid-stat constituie o moștenire adânc înrădăcinată în mintea românului chiar
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
tot hazul este, în acest sens, harababura produsă în București de cele cîteva ore petrecute în Capitala României de președintele american George W. Bush. De altfel povestirea Bushurești, una dintre cele mai bune ale cărții, este o satiră necruțătoare la stilul papuaș în care orașul a trăit acest eveniment politic. Circulația prin centrul Bucureștiului a fost paralizată încă de la primele ore ale dimineții, accesul automobilelor a fost interzis și pe tot traseul vizitei au fost demontate coșurile de gunoi și au
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
este maximă, iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a întări contururile realității. Discursul președintelui român este așa cum l-a auzit întreaga națiune, iar, în descrierea lui, stilul scriitorului dobîndește accente sarcastice: „fibra lemnoasă a limbajului prezidențial rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare. Și dacă totuși, observatorii atenți ai evenimentului remarcară un plus de entuziasm în verbul septuagenarului, acesta nu putea fi pus
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
o acordă contemporaneității sub toate aspectele ei, spiritul ironic, umorul academic, dublat de o formidabilă luciditate lingvistică și textuală, intertextualitatea și referințele culturale, lipsa de complexe în fața a ceea ce s-ar putea numi produse ale subculturii sînt elemente definitorii ale stilului său. O scriitură care duce cu gîndul la David Lodge și Jonathan Coe, scriitori traduși în limba română chiar de Radu Paraschivescu. Cartea lui Radu Paraschivescu are toate calitățile pentru a deveni best-seller: Cîrlig la realitate, umor debordant, referințe metaliterare
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
încingem chefuri cu noii prieteni obsedați de gîndul că trebuie să redreseze situația țării, unii cu formule de magie politică, iar alții luîndu-se la bătaie cu poliția. Cînd a aflat noutățile astea, mama mi-a trimis un mesaj foarte în stilul ei: „Banii atrag după sine bani”. Celor din grup nu le-am spus nimic de mutare, pînă într-o seară cînd i-am întîlnit la masa de la cafeneaua Japy, și mi-am însușit magistrala formulă a lui Lope de Vega
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
ordine firesc al criticii de după ’89 n-ar putea fi decît revizuirea. Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil pur protocolar, pe mentorul “Sburătorului”, d-sa nu pregetă a veșteji manifestările în această direcție, oricum obstaculate de un context nefavorabil: “Nu necesitatea revizuirilor trebuie pusă în cauză, ci, pe de o parte, fadoarea pledoariilor în favoarea lor și, pe de
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
E scrisă în românește, dar bate cîmpii aiurea, despre un cuplu de americani care se pregătesc să plece în vacanță, iar cînd e vorba de români îi arată mai degrabă ca pe niște neisprăviți. Voi continua această povestire în același stil, convins că toate amănuntele acestea disparate se vor lega la un moment dat în ceva demn de luare-aminte - și despre care eu însumi, în clipa în care citiți aceste rînduri s-ar putea să nu am habar” (pp. 30-31). Aventura
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
mărește confuzia, eludând dibaci fondul scrisorii mele și trăgând concluzii, nu doar subiective, ci și tendențioase (mai ales!). Maniera personală în care scrie, trebuie să recunosc, îl distinge de iluștrii înaintași și (aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta tranziție a culturii printre curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu de spațiul dumneavoastră, mai ales că nici nu am rubrică la revistă (!), voi face câteva precizări necesare. La mârlănia (alo, nea!...) pe
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei” (da quod jubes, et jube quod vis). În traducerea românească de la Editura Humanitas, București, 1998, textul este de aflat la p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este de aflat la p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest motiv oratorul trebuia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest motiv oratorul trebuia să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu este emfatic. Augustin își aduce aminte cât de decepționat a fost el când a încercat prima dată să citească Biblia, și cazul său nu este singular<footnote Augustin, Confesiuni, Editura Humanitas, București, 1998, 139 (fastidiit sacras Litteras propter simplicitatem stil - III, 5). footnote>. Ieronim, Arnobius, Lactantius nu spun despre ei înșiși că au pățit în vreun alt fel. Literatul, crede Augustin, trebuie să-și biruie prejudecățile. Cultul excesiv al formei nu este altceva decât o deșertăciune de tot condamnabilă. Ideea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim au fost puțini. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni, pledând pentru claritatea stilului. Printre aceștia se numără și Ioan Hrisostom. Tincuța CLOȘCĂ 86 Examinând cu atenție unele forme literare ale perioadei Antichității târzii, s-a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim au fost puțini. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni, pledând pentru claritatea stilului. Printre aceștia se numără și Ioan Hrisostom. Tincuța CLOȘCĂ 86 Examinând cu atenție unele forme literare ale perioadei Antichității târzii, s-a observat că acestea sunt bazate mai ales pe idealul și pe practica retoricii. De aceea, cercetătorii preocupați de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
and Society in Late Antiquity, Berkeley, 1988. footnote>, a influenței celei de-a doua sofistici<footnote G. Anderson, The Second Sophistic: A Cultural Phenomenon in the Roman Empire, London-New York, 1993; T. Whitmarsh, The Second Sophistic, Oxford, 2005. footnote> asupra stilului oratoric al Părinților greci ai Bisericii (de pildă, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote J. M. Campbell, The Influence of the Second Sophistic on the Style of the Sermons of St. Basil the Great, Washington, 1922. footnote>, Grigore de Nyssa<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe care grecii sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pisth¢mh tou¤ eu¦¤ (o©rqw¤j) le¢gein), cu sensul „de a spune adevărul” (to£ a©lhqh¤ le¢gein). Retorica, totuși, ar putea atinge acest scop când se bazează pe „claritate” (safh¢neia), considerată cea mai importantă trăsătură a „stilului” (le¢cij). Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]