1,700 matches
-
edificiu nu este o treabă ușoară. Trebuie cap și metodă. Pentru asta, istoria modernă (și contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni "minunați" de ce-au văzut pe-afară) vine Th. Codreanu cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă epică despre justiție Adevărul retorului Lucaci, Fenomenologia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
capodopere". Ca tămâia pentru preot, tot așa e și mirosul acestora pentru el: îi sporește "trezvia", acuitatea, îl îndeamnă la paralelisme (apropieri și diferențieri), la exerciții de axiologie și imagologie. Nu-l atrage critica estetică și nu gustă prea tare stilistica. Modelele sale declarate sunt câțiva critici de "primă clasă": Ibrăileanu, Călinescu, Ralea, Vianu, care au "vocația ideilor", știu să privească viața. Semn că a depistat o anormalitate, se întreabă de mai multe ori "de ce se tem de viață" scriitorii noștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la locul cuvenit cele trei personalități, cu domenii de activitate culturală și literară distincte. G. Călinescu este critic și istoric literar dublat de un remarcabil prozator, pe când M. Ralea e un filosof al culturii, iar Tudor Vianu unul din creatorii stilisticii românești și un remarcabil comparatist, iar la vremea aceea un asemenea punct de plecare pentru judecarea unei opere literare era totuși o noutate. Nici structuralismul promovat de Rene Wellek și Austin Waren nu pătrunsese pe piață, chiar dacă în Franța lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice. Faptul că Comisia a avut ca obiectiv livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a comunismului, reiese limpede din paragraful aceluiași comunicat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Așteptările ziarelor și ale poporului au fost înșelate. Și nu e vorba de simple detalii „tehnice“ (rochia miresei, calificată de Paco Rabanne ca „oribilă“, sau absența unui număr suficient de planuri apropiate în transmisia televizată a ceremoniei etc.), ci de stilistica generală a evenimentului. Totul a fost nepermis de „rece“. Mirii au fost mult prea rezervați unul față de altul, nu s-au sărutat pe gură, n-au plâns (nici măcar regele și regina n-au plâns, cum șade bine unor adevărați socri
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 170. 139 Ion Barbu, Versuri și proză, București, Editura Minerva, 1970, p. 53. 140 Jean-Pierre Richard, op. cit., p. 11. 141 Wilhelm Dilthey, op. cit., p. 197. 142 Ibidem, p. 194. 143 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 244. 144 Apud idem, ibidem, p. 249. 145 Mihai Eminescu, Opere III, ed. cit., p. 226. 146 Idem, Opere IV, p. 76. 147 Idem, Opere VI, p. 45. 148 Ibidem, p. 39. 149 Idem, Opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Editura Junimea, 1974. * Ibrăileanu, G., Postumele lui Eminescu, [în] Scriitori și curente, Iași, 1909. * Ibrăileanu, G., Scriitori români și străini, vol. I, Ediție îngrijită de Ion Crețu, Prefață de Al. Piru, București, Editura pentru Literatură, 1968. * Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999. * Irimia, Dumitru, Limbajul poetic eminescian, Iași, Editura Junimea, 1979. * Itu, Mircea, Indianismul lui Eminescu, Brașov, Editura Orientul Latin, 1995. * Jankélévitch, Vladimir, Ireversibilul și nostalgia, Traducere de Vasile Tonoiu, Prefață de Cornel Mihai Ionescu, București, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Al. Dima, Iași, Editura Junimea, 1974. * Vianu, Tudor, Opere 2. Scriitori români, Antologie și note de Matei Călinescu și Gelu Ionescu, Postfață de Matei Călinescu, Text stabilit de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1972. * Vianu, Tudor, Opere 5. Studii de stilistică, Antologie, note și prefață de Sorin Alexandrescu, Text stabilit de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1975. * Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și note de Sorin Alexandrescu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1968. * Vulcănescu, Romulus, Mitologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Postfață de Matei Călinescu, Text stabilit de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1972. * Vianu, Tudor, Opere 5. Studii de stilistică, Antologie, note și prefață de Sorin Alexandrescu, Text stabilit de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1975. * Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și note de Sorin Alexandrescu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1968. * Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei, 1985. ANEXĂ Manuscris Petru Creția în legătură cu volumul de față Catapeteasma bisericuței Eminoviceștilor, după restaurare Clopotnița bisericuței Eminoviceștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Formarea și consolidarea noțiunilor de lexicologie și elemente de cultivare a limbii prin lexicologie. 4. Formarea și consolidarea noțiunilor de morfologie. Formarea gândirii structural paradigmatice la elevi. 5. Formarea noțiunilor de sintaxă. Formarea gândirii constitutiv-sintagmatice la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica nivelelor limbii din perspectivă didactică. 9. Operaționalizarea obiectivelor studierii limbii române din perspectiva suporturilor literare și non literare. 10. Elemente de sociolingvistică școlară: vorbirea elevilor Studiu constatativ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lexicologie. 4. Formarea și consolidarea noțiunilor de morfologie. Formarea gândirii structural paradigmatice la elevi. 5. Formarea noțiunilor de sintaxă. Formarea gândirii constitutiv-sintagmatice la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica nivelelor limbii din perspectivă didactică. 9. Operaționalizarea obiectivelor studierii limbii române din perspectiva suporturilor literare și non literare. 10. Elemente de sociolingvistică școlară: vorbirea elevilor Studiu constatativ și ameliorativ din perspectivă didactică. 11. Abordarea diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1896, a avut loc o reformă școlară, care era o reformă structurală și de conținut, deoarece începând cu această dată limba română va fi studiată pe patru mari direcții autonome, dar și integrative: lectura, gramatica, compunerea și noțiuni generale de stilistică. Referindu-se la statutul disciplinei limba română în învățământul secundar, Fl. Ilioasa consemnează că „în școala noastră de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, cu clasicismul ei greco-latin atotstăpînitor, limba română nu exista ca obiect de sine stătător, ci se studia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
stilul literar) trebue să îndeplinească oarecari condițiuni elementare și imediate.” (Papadopol,1925: 88). Tipurile de stil sunt, în opinia lui Papadopol: prozaic, poetic, retoric, familiar, oficieal-comercial” (Papadopol, 1925: 124). XV. Predarea literaturii „Cursul de literatură generală” este continuarea celui de stilistică, din clasa a IV-a, spune Papadopol, citându-l pe Ch. Bally în ceea ce privește caracterul deplin al actului literar. Scopul acestui curs apare ca important autorului, acestea fiind multiplu: „formal stilistic”; „de fond-afectiv”; „de fond-estetic”; „de fondcritic”; „de fond-intelectual-literar”; „de fond
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Lucrarea lui Paul. I. Papadopol, din 1925 este prima lucrarea destinată învățământului secundar și este structurată din perspectiva reformei școlare de la 1896, care stipula ca limba română să fie predată pe patru mari direcții: lectura, gramatica, compunerea și noțiuni de stilistică. La 1939, lucrarea lui Fl. Ilioasa este și ea concepută din perspectiva aceleiași structuri. Acestea sînt primele didactici istorice ale limbii și literaturii române. 4. Referitor la aceste patru direcții de predare sînt abordate și alte aspecte corelate, pe care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Librăriei P.C. Popovici, 1884. 1885 [1]. GEORGESCU, N., Noua carte de cetire cu figuri pentru clasele primare / prelucrata de N. Georgescu, - ediția a 2-a. -Iași :Editura și proprietatea librariei Dim.,Daniel, 1885 1886 [1]. STRĂJANU M., Manualu de stilistică cu indicațiuni și esemple de teme, pentru școalele secundare de ambele sexele de..., licențiată în litere de la Universitatea din Bucuresci, Doctoru în filosofie de la Universitatea din Giessen și profesoru de limba română la liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei Socec
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fonologiei în procesul de învățămînt, Rev. înv.sup. , 8, nr. 11, 1966, 39-41. 1967 [1] Asimilarea cunoștințelor de limba română în cadrul celor doua sisteme de predare la clasele I-IV, SEP, 37-127. [2] BELDESCU, G., (coord.), Probleme de gramatică și stilistică. în școala generală și liceu, Buc. EDP, 1967, 135 p. (Societatea de științe istorice și filologice din R.S.R.). [3] BELDESCU, G., Gramatica în școală, Gî, 19, nr.888, 1967, 3. [4] BERCA, I., Metodica predării limbii romîne, volumul II, București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
E. CONSTANTINESCU, Gramatica pentru clasa a II-a, București, 1967. [19] DARIE, ALEXANDRINA, Probleme ale folosirii mijloacelor tehnice audio-vizuale în predarea literaturii, în LL, nr. 13, 1967. [20] DRON, VIRGIL, Unele probleme ale predării predicatului, în Probleme de gramatică și stilistică. în școala generală și în liceu, [cu 11 trimiteri bibliografice], București, EDP, 1967, p.51-59.. [21] GABREA, MARIA; DRAGOMIRESCU, GH. N.; IACOB, ȘTEFAN; VĂTAFU, MARIN; MATEESCU, ȘTEFAN, Noutățile aduse de Gramatica limbii române, ediția a II-a și necesitatea ridicării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și în liceu, PGS, 7-19. [22] GIURGEA, MARIA, Metodica predării limbii române [de Ion Berca, București, 1966], Rped., 16, nr.4, 1967, 116-119. [23] GOLOPENȚIA, ȘTEFANIA, Locuțiunile și predarea lor, [cu 12 trimiteri bibliografice], în vol. Probleme de Gramatică și Stilistică. în școala generală și în liceu, București, 1967, p. 32-50. [24] GOLU, PANTELIMON, GOLU, MIHAI, Aspectele psihologice ale dificultăților întâmpinate de elevii claselor mici în însușirea cunoștințelor de gramatică și aritmetică [cu 9 grafice și 9 tabele în text], în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ortografiei limbii române, Rped, 16, nr.2, 1967, p. 15-30. [30] MUNTEANU, ȘTEFAN, Analiza gramaticală și analiza stilistică, Gî, 19, nr.908, 1967, 3. [31] MUNTEANU, ȘTEFAN; MUȚIU, ION, Probleme ale studierii lexicului în școală,în Probleme de gramatică și stilistică, 1967, p. 90-98. [32] MUNTEANU, ȘTEFAN; MUȚIU, ION, Probleme ale studierii lexicului în școală, PGS, 90-98. [33] Nu știe sau nu poate să citească?, Col., 3, nr.5, 1967, 20. [34] PETRIDE, TIMOTEI, Desăvîrșirea întregii munci anterioare, în Gazeta învățământului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în preajma bacalaureatului, cu exemplificări de teme). [35] POPESCU BRÎNZAN, ELENA, Deficiențe de ordin metodice [La rubrica: Gramatica în școală], Gî, 19, nr.883, 1967, 2. [36] POPESCU, ȘTEFANIA, Probleme ale predării atributului și a propoziției atributive, Probleme de gramatică și stilistică, 1967, p. 60-75. [37] POPESCU, VASILE V.; NICOLAU, AURELIA, Despre sistematizarea concentrică și lineară a conținutului învățămîntului, Rev. Ped. XVI, 1967, nr. 1, p. 35-46. [38] RADU, N.; Gramatica pentru clasa a III-a. Manual experimental de N. Radu, I.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
A. Tuzu și M. Cucută, București, 1967 [39] RENER, MARIA, Activitatea extrașcolară în sprijinul predării limbii române, Rev. înv. prof., 4, nr.1, 1967, 50-54. [40] Societatea de științe istorice și filologice din Republica Socialistă România, Probleme de gramatică și stilistică în școala generală și liceu, Coordonator: G.Beldeanu [11 articole; lucrările sesiunii metodico-științifice din 31 martie - 1 aprilie 1965, Brașov], București, 1967, EDP, 136 p. [41] Studii de cercetări de didactică modernă.Sub redacția lui Vasile Bunescu și Marin Vișan
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]