7,229 matches
-
acești "refuzați" n-au parte de-o recepție echitabilă, nici, așa cum ar fi fost de așteptat, din partea optzeciștilor, grup îndeajuns de exclusivist, compus din autori "care, din marginalizații de dinainte de 1989, au devenit răsfățații primului deceniu post-revoluționar profitînd de descoperirile stilistice ale ocultatei promoții '70 și de coincidența în timp a demersului lor cu modificările paradigmatice generate de post-modernism. Canonul post-revoluționar tinde să fie monopolizat de această grupare activă care știe să-și impună mediatic valorile ei reale (M. Cărtărescu, Stratan
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
unele modificări de structură (un capitol omis, un altul adăugat), dar mai ales cu o accentuare a dezbaterii teoretice și cu o extindere de la analiza de text la analiza semiotică a fenomenolor socio-culturale (abordare care implică și o anumită relaxare stilistică). Studiul Marianei Neț încearcă deci să descrie fenomenul complex al creării unei atmosfere urmărindu-l în multe texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de teatru, scenografie, fotografie, muzică, amenajarea unor spații istorice celebre, a unor
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
unor spații istorice celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
sau Adrian Marino, discutați în cîteva eseuri în volumul de față. Un concept interesant este cel de "nișă". Nu rezistența prin cultură sau prin estetism sînt ieșirile viabile din comunism, ci crearea unei nișe individuale. Astfel, Vianu propune o "atitudine stilistică", o citire printre rînduri a operei literare, aceasta este nișa lui. Vianu însuși îl dă drept exemplu pe profesorul său Ovid Densușianu căruia îi dădea poezii în tinerețe și acesta, ferindu-se de judecata de valoare, le analiza stilistic. Stilistica
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
atitudine stilistică", o citire printre rînduri a operei literare, aceasta este nișa lui. Vianu însuși îl dă drept exemplu pe profesorul său Ovid Densușianu căruia îi dădea poezii în tinerețe și acesta, ferindu-se de judecata de valoare, le analiza stilistic. Stilistica este o mască, un mod de a nu spune lucrurilor pe nume. În felul acesta este enunțat și un neajuns al acestei atitudini. Dacă un adevăr spus pe jumătate sau pe sfert (vezi "esteții") e mai bun sau mai
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. în ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
strategic prezentată ca fiind �moderată�), Haack le susține pe cele ale raționaliștilor și esențialiștilor. Interesant este că nu se întîlnesc deloc în acest spațiu așa-zis �moderat�. Și poate la fel de interesant este că � aici e speculația � ambele fac o opțiune stilistică bizară: Haack scrie în stilul de regulă atribuit postmoderniștilor (ludic, ironic, lunecos), iar Smith cu rigoarea și analitismul raționaliștilor înveterați. Poate că tocmai această încrucișare stilistică ne va spune ceva despre compatibilitatea pozițiilor și despre însăși plauzibilitatea unei zone de
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
moderat�. Și poate la fel de interesant este că � aici e speculația � ambele fac o opțiune stilistică bizară: Haack scrie în stilul de regulă atribuit postmoderniștilor (ludic, ironic, lunecos), iar Smith cu rigoarea și analitismul raționaliștilor înveterați. Poate că tocmai această încrucișare stilistică ne va spune ceva despre compatibilitatea pozițiilor și despre însăși plauzibilitatea unei zone de centru. Susan Haack, Manifesto of a Passionate Moderate, The University of Chicago Press, Chicago, 1998, 223 pag.
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
îmbogățească nu pe orizontală, ci în adâncime. Numai așa îmi explic, acum, în luna ianuarie 2010, când am revăzut această prezentare, de ce am citi de două ori (cu voluptate) având pixul în mână cele 792 de pagini. Există atâtea variante stilistice, demne de a fi analizate de specialiști, în a aprecia contribuția acad. Eugen Simion la dezvoltarea actului critic, încât se impune de la sine să cunoști nu numai aspectul biografiei celui comentat, cât și opera acestuia la care se fac referințe
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
sine, fără nici o legătură cu semnificația lor. Extincție atrage prin melodie, aidoma unei ceremonii de cadențe. Sub unghiul semnificației, romanul e o farsă neagră, o parodie ieșită din condeiul unui ranchiunos iremediabil. Autorul nu poate fi luat în serios decît stilistic, restul e poză teribilistă.
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Marian Drăghici e cea a unui mare solitar. Singură tatea e la d-sa nu doar o stare de spirit, ci și o manieră stilistică, vădită în factura versurilor. Aceasta e frecvent lapidară, apăsată, cu aer de efigie, deoarece solitudinea nu se revarsă în comunicarea cu semenii, tinzînd spre economie. Chiar dacă frazele se ramifică, ele pot fi descompuse în unități simple, în virtutea unui ritm sintactic
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
generații, îndeobște percepută drept tânără, dar ajunsă, prin forța lucrurilor, sexagenară. Nu pun la îndoială aceste considerații (din nefericire, reale). Dar cred că aici Suciu însuși pune accentul nu pe dramatismul extincției, ci pe tragedia (din punctul lui de vedere) stilistică. În viziunea lui, un vers neinspirat e la fel de periculos ca moartea însăși, de nu cumva și mai periculos. Estet autarhic, Eugen Suciu menține (măcar declarativ) literatura într-o zonă privilegiată, în raport cu care toate celelalte (chiar și viața) funcționează ancilar. Îl
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
18). Dovada că Eugen Suciu scrie acum (mai) lung nu pentru că n-ar fi avut timp să scrie scurt, ci pentru că, pur și simplu, acaparat de poezie (de starea poetică) refuză să mai facă vreo deosebire între imperativele celor două stilistici. E și aceasta o formă de dereglare a simțurilor.
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
urmărit disoluția satului românesc în secolul trecut", după sublinierea exactă, făcută inteligent de către aceeași profesoară. De altfel, substanța critică a prefeței atinge nivelul unui text impresionant de obiectiv și redactat la tensiunea referinței de profil. O aceeași modernitate, cu inserții stilistice aparte, întâlnim și în expozeul lui Marian Drăghici, de pe coperta a IV-a a cărții în discuție. Pe ansamblu, în afara multor denivelări stilistice și ale unor amputări tematice, vădit discutabile, întregul roman este apanajul "strong" studiat al autorului. Altfel spus
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
unui text impresionant de obiectiv și redactat la tensiunea referinței de profil. O aceeași modernitate, cu inserții stilistice aparte, întâlnim și în expozeul lui Marian Drăghici, de pe coperta a IV-a a cărții în discuție. Pe ansamblu, în afara multor denivelări stilistice și ale unor amputări tematice, vădit discutabile, întregul roman este apanajul "strong" studiat al autorului. Altfel spus, scriitorul Ion Catrina se arată maestrul de șah, în mutările dezinvolte ale temelor din literaturile lumii. Însă nu puține sunt interstițiile care luminează
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
principale întâi copii, adolescenți, apoi maturi și, în final, puși în fața vieții fără ieșire voluntară ori la comanda unui eu rival, nechibzuit Roxana și Silviu Grigorașcu traversează toate canoanele ofertate de autor. Ele se impun printr-un realism stenic, închegat stilistic, fiind gata oricând să înlocuiască pe "ai casei" fie pe cei din localitatea Poienari, rămași permanent în vizorul autorului, fie pe cei de la oraș, prezenți în angrenajul epic, prestabilit de romancier. Legătura strânsă dintre bunic și nepot rămâne cea mai
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
2007), Memorie resuscitată (2007), Cerbul Acteon (2008). Cel de acum oficiază, parcă experimental, dezbaterea de tip religios, pe canavaua eseului (II, III), cu implicarea eu-lui, fremătător în embrionul lui de cugetător, cu sau fără avizul raționalului; portretul care abordează registre stilistice, adesea memorabile, fiind realiste par lui meme, decupate cu grijă și semnificație din lumea satului natal; o undă de nostalgie zăbovește interstițial dimpreună cu un lirism stenic. Până la mărturisirile de viață în care a fost implicat, autorul se suspectează adesea
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Boia face parte din această categorie. Volumul nu are atmosferă, din cauza umorilor ironice ale autorului. Lipsește acel minim patos fără de care istoria devine un sec procesverbal destinat posterității. Cititorul găsește radiografia Balcicului, nu aerul lui, dar în comparație cu precizia informației, obiecția stilistică își pierde gravitatea.
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Mihai Zamfir Punctul suprem al ascensiunii pillatiene: volumele plasate în același orizont stilistic, apărute începînd cu 1923 (Pe Argeș în sus, Satul meu, Biserica de altădată, o parte din Limpezimi). Tematica locală inaugurată în Franța sub semnul nostalgiei față de țara îndepărtată se îmbogățește și se diversifică; apare, de asemenea, o poezie explicit religioasă
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
occidentale) și putem sau nu să fim de acord cu ea. Dar nu ideea contează aici, ci, aș spune cu un termen cam snob pentru discuția de față, ceremonialul. Așa-zisa descoperire nu rezidă în ineditul constatării, ci în reușita stilistică, în acele „câteva fraze curate” prin care cei doi descriu cum trebuie o nemulțumire latentă. Un fel de le mot juste extins. Ingenios cu adevărat e că aceste cuvinte nu apar „în clar” pe pagină. Despre ele, Chiva doar vorbește
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
caustic, e iconoclast. Sunt trăsături care-l individualizează, dar care, singure, nu pot legitima un prozator. Din fericire, pe Chiva îl ajută, în sensul acesta, alte două calități: perfectul control al „melodiei” frazei (care se remarcă imediat și care hipnotizează stilistic de la un punct încolo, aproape independent de conținuturi) și finețea psihologică (o raritate în ultimul timp, mai ales printre congenerii lui Chiva, care, când n-o sfidează de-a dreptul, o neglijează suveran). Cel mai bine iese în evidență aceasta
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
sau schemele de conduită, în vreme ce fundalul e iremediabil pierdut, ceea ce înseamnă că solul din care plantele ar putea să crească e vacant. Motivele antice sunt împrumuturi prestigioase, grefe ilustre cu gust simandicos, numai că puterea lor de pătrundere în matricea stilistică actuală e firavă. O carte pentru literații cu preocupări antice, sau pentru regizorii dornici de dramaturgie comparată.
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
a născut pe 9 februarie 1940 la Cape Town, în Africa de Sud. Își încheie strălucit studiile de literatură engleză și matematică la University of Cape Town în 1961, apoi se mută în Anglia, unde lucrează ca programator. Își ia doctoratul cu o analiză stilistică pe calculator a operelor lui Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965-1969), ține cursuri de literatură la State University of New York, Buffalo, până în 1971, apoi la University of Cape Town până în 2002. În 2007 și în 2009 apar două dintre
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
al Dansului București, cu câțiva ani în urmă, ne putem întreba ce fire nevăzute îi pot lega pe cei doi, care nu s-au cunoscut. Răspunsul ar putea fi că sunt la fel de singulari, foarte greu de încadrat într-un filon stilistic. Dacă pe Trixy Checais l-am văzut doar de două ori dansând pe Răzvan Mazilu îl urmăresc de mai mult de douăzeci de ani și știu că, uneori, dansatorul l-a înghițit pe coregraful care i-a compus o partitură
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
ani și știu că, uneori, dansatorul l-a înghițit pe coregraful care i-a compus o partitură, tocmai datorită plasticii sale corporale specifice, care tinde să încorporeze, traducând în limbaj propriu ceea ce primește. Nu se poate vorbi de o înrudire stilistică între artistul care a fost Trisxy Checais și cel care este Răzvan Mazilu,dar se poate vorbi despre două personalități cu o plastică corporală aparte, greu încadrabilă în tabloul peisajului coregrafic cunoscut.
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]