1,177 matches
-
Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat document care evocă perioadă de înființare a satului Cucueți. În document se remarcă că “ Coste și sora lui Ticea, copiii Agafiei și a lui
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
din Basarabia la 29 februarie 1836, care i-a făcut parte de cauză nobilului Stîrcea. Primul tablou al familiilor din s. Cucueți este redat în recensămîntul din anul 1835. În acest an satul aparținea mănăstirii Sf. Sava. În anul 1839 stolnicul Ioan Bantîș de 47 ani face serviciul judecător la Judecătoria Ținut din Tighina da o cerere pentru a fi înscris în Cartea Nobilimii. El este căsătorit cu fața lui Toader Bașota. În stăpînire moșiile din județul Iași: două sate Răsăpeni
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
document din 13 mai 1812. „Hotărnicia moșiei Vărzărești de pe Bâc făcută de spătarul Constantin Catargiu”, în care sunt pomenite documentele vechi ale moșiilor din vecinătate, inclusiv ale mănăstirii Căpriana și care vorbește despre un litigiu de hotar apărut între moșia stolnicului Zamfirache din Vărzărești și moșia mănăstirii Căpriana: „Și cerându-se dela mănăstire scrisorile în pricina aceasta, mai întîi au arătat un ispisoc sârbesc den velet 6928 (1420), aprilie 25 de la Alexandru Voievodu prin care face danie lui Vena vornicu aceste
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Brătianu și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica "Sf. Dumitru" din Iași a fost zidită în anul 1690 de către medelnicerul Ioan (Ionașcu) Balș (1663-1738). Acesta a îndeplinit mai multe dregătorii în Moldova medievală și anume: vătav de păhărnicel (1693), stolnic (1705), ban (1714) și vornic (1716). Acest lăcaș de cult era construit în stil moldovenesc și a fost mistuit de "un foc năprasnic" la 20 aprilie 1723. Incendiul se declanșase la niște cărămidării din apropierea bisericii, s-a extins rapid ca
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului (București, 1907, p. 192 -193, 273, 303 - 304) reda pe scurt acest zapis, iar despre schitul Bodești - Vâlcea spune că: "a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea nemților înzestrând-o cu moșia Foleștii de Sus cumpărată de la Radu Bujoreanu dând-o schitului pentru pomană ca să fie de chiverniseala părinților ce vor viețui acolo
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
a fost vândută unor nemți din Brașov, care au continuat tradiția. Și au menținut-o sub numele de fabrică Luther, intrând în concurență cu o fabrică mult mai puternică, cea a lui Dumitru Bragadiru din Calea Rahovei”, povestește istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici. În perioada anilor '70, numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus”[1]. Acest nume provine de la fosta berărie a lui I.L. Caragiale, care se știe că a deținut mai multe berării în centrul Bucureștiului. Fabrică a fost DESFIINȚATĂ în 2005
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer (1782), ban (1783), vornic (1790) și logofăt (1800-1814). El a fost căsătorit de două ori: mai întâi cu fiica lui beizadea Mihai Racoviță și a doua oară cu Anița Catargi (decedată la 27 iulie 1812). În cartea sa
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
a românilor și i-a înfruntat pe scriitorii care contestau continuitatea latină. Ideile sale au fost preluate de ardelenii aflați în lupta pentru emancipare. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, Inocențiu Micu-Klein și corifeii Școlii Ardelene i-au preluat ideile. Stolnicul Constantin Cantacuzino (1640-1714) în lucrarea "Istoria Țării Românești" afirmă existenței conștiinței romanității la români, susținând că românii cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă. Reprezentanții Școlii Ardelene s-au pronunțat pentru originea latină a
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
domniei, scrie hrisoavele mai importante și pune pecetea pe toate acestea. El coordonează activitatea grămăticilor. "Vistiernicul" se îngrijește de veniturile și plățile domniei. "Spătarul", pe lângă faptul că poartă sabia domnească la ospețe și ceremonii, este și șeful oștii în timpul războiului. "Stolnicul" se îngrijește de mesele domnești. "Paharnicul", numit inițial "picernic", varsă de băut domnitorului. "Comisul" are în administrație grajdurile domnești. Alte dregătorii menționate în hrisoavele lui Mircea sunt cele de "pivnicer", "pitar" și "namestnic". Administrația locală era asigurată de dregători mai
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
(n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator. s-a născut într-o familie boierească din Moldova. Tatăl său, Petrache Carp, era mare stolnic, iar mama sa era fiica lui Iorgu Radu, un boier bogat din Dealu Mare, de lânga Bârlad. Și-a petrecut copilăria iarna la Iași și vara la Țibănești, pe moșia familiei. A fost trimis încă din copilărie la Berlin (1850
Petre P. Carp () [Corola-website/Science/297370_a_298699]
-
marele ban, marele vornic, marele logofăt, marele spătar, marele vistiernic și marele agă, supranumiți și "boierii veliți" sau "divaniți", ori "boierii cu barbă", pentru că numai lor li se permitea portul acestei podoabe capilare. ii din următoarea clasă erau paharnicul, clucerul, stolnicul și comisul, iar boierii din clasa a III-a erau slugerul, pitarul, serdarul, șetrarul, medelnicerul, portarul, armașul și clucerul de arie. Tuturor acestora le era permis portul doar de mustață. Distincția rangurilor boierești se mai putea face și în funcție de blănurile
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
(n. 1640 - d. 29 octombrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
Cantacuzino a fost considerat întemeietorul Academiei domnești de la București. Această teză a fost însă abandonată ulterior, în lumina cercetărilor istorice ale lui Victor Papacostea. Pe lângă faptul că lipsesc documentele care să o confirme, atât Șerban (noiembrie 1686), cât și Constantin stolnicul (1692) se plângeau de lipsa dascălilor greci pentru copiii lor.
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
M. este solicitant de azil în România, rezident în Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil din strada Vasile Stolnicul, din București. În conformitate cu convențiile internaționale la care a aderat, statul român este obligat să asigure cazare și condiții decente de trai solicitanților de azil. Pe perioada analizării dosarelor acestora, care teoretic ar trebui să dureze până la un an, dar uneori
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
sunt camere pline cu gândaci, cu mucegai, și nimeni nu face nimic! PARTEA A II-A Domnule M., ce s-a întâmplat în luna decembrie la Centru? După întâlnirea noastră, a fost luată măsura de închidere a centrului din Vasile Stolnicul, din cauza mizeriei, despre care noi deja am discutat. Cineva care locuia în centru a făcut o sesizare și a venit o inspecție de la SANEPID. După ce au intrat în câteva camere, au zis că închid centrul de urgență. Pe 12 decembrie
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
nu poată vorbi cu presa. Pe restul ne-au ținut în București. IGI a mutat câteva persoane în Centrul de Cazare și Proceduri Pentru Solicitanții de Azil din strada Tudor Gociu, într-o cladire mai urâtă decât cea din Vasile Stolnicul - aceeași mizerie, baie la comun, igrasie, miros foarte urât. Sunt și persoane care au primit ajutor din partea unor O.N.G.-uri, o chirie temporară până se redeschide centrul. Când se va redeschide centrul? Nu știm, am înțeles că este posibil
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger. Strămoșii din partea mamei, Jurăsceștii, proveneau din zona Hotinului. Stolnicul Vasile Jurașcu din Joldești s-a căsătorit cu Paraschiva, fiica lui Donțu, un muscal sau cazac, care se așezase pe malul Siretului, nu departe de satul Sarafinești și luase în căsătoria pe fata țăranului Ion Brehuescu, Catrina. Raluca, mama poetului
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună a aceluiași an. Poetul a fost botezat de preotul Ion Stamate, ajutat de fiul său, Dimitrie, diacon, la botez fiind prezenți în afară de părinți, stolnicul Vasile Jurașcu, naș, și maica Ferovnia Jurașcu de la schitul Agafton, soră cu mama. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
și, după ce a prezentat rezultatele Academiei, a mers în Transilvania, cea mai mare subregiune a Austro-Ungariei locuită de români. A cercetat arhivele din Bistrița, Brașov și Sibiu, a făcut un progres major prin stabilirea adevăratului autor a cronicilor valahe nesemnate, Stolnicul Cantacuzino, un literat și agitator politic din secolul al XVII-lea, ale cărui cronici au servit ca surse istorice primare pentru mult timp. A publicat mai multe cărți în 1899: "Manuscrise din biblioteci străine" (două volume), "Documente românești din arhivele
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în 1588 ban mic de Mehedinți, și apoi stolnic. În timpul domnitorului Ștefan Surdul a devenit postelnic în 1591 și mare aga în 1592. În 1593, un document arată că domnitorul Alexandru cel Rău i-a oferit funcția de mare ban de Craiova. După un complot ontern și o plângere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Nehemiah Grew (1628-1711), fondatorul anatomiei plantelor, John Ray (1626-1704), fondatorul taxonomiei plantelor, Rudolf Camerer (1665-1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707-1778), genial botanist al secolului XVIII. Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846-1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816-1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875-1959), marele ctitor al Florei României
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
tată era nepotul vornicului Preda din Brâncoveni, iar după mamă al postelnicului Constantin Cantacuzino, membru al familiei Cantacuzino, și unul dintre cei mai influenți boieri din Țara Românească. Printre frații mamei sale se numărau Șerban Cantacuzino (viitor domn), Constantin Cantacuzino stolnicul și Mihai Cantacuzino spătarul. De altfel, toți cei șase frați ai Stancăi aveau să acceadă în mari dregătorii, un caz unic în istoria Țării Românești. Copilăria lui Constantin Brâncoveanu, ca întreaga perioadă de după moartea lui Matei Basarab (1654), a fost
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
care făcea împreună cu frații Barbu și Constantin (Matei murise deja) la 1659 o danie Mănăstirii Sadova. Conform istoricului N. Iorga, Brâncoveanu a fost crescut de mama sa „cantacuzinește”. Un rol important l-a avut în creșterea sa unchiul din partea mamei, stolnicul Constantin Cantacuzino, care i-a oferit o educație aleasă pentru acele vremuri, viitorul domn învățând, printre altele, greaca, latina și slavona. Stolnicul era un reprezentat de seamă al culturii umaniste din spațiul românesc, fiind un iubitor al literaturii și artei
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]