1,470 matches
-
teroarea seculară a Triburilor Parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul sfânt al patriei înainte de data de 7 Martie 6005 (după calendarul străbun) sau dacă evenimentul a avut loc după M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podliii sărbătoresc drept Zi Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podliii sărbătoresc drept Zi Națională data de 2 Martie, când, după calendarul străbun, ar fi descălecat înaintașii pe pământul sacru al patriei. (Și nu se poate tăgădui că 2 martie este înainte de 7 martie!) Să mai specificăm că 2 martie este zi obișnuită de lucru în sud? Păcat că un asemenea diferendum poate
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dintotdeauna acest lucru. Păi, mai devreme sau mai târziu, evenimentul trebuia oricum să se întâmple! Însăși istoria o cerea! De la tribuna Congresului Partidului Național Republican, președintele formațiunii și totodată premierul în funcție a declarat că vandanii trăiesc pe aceste locuri străbune din vremuri imemoriale, apărându-și glia cu eroismul jertfelor de sânge. De altfel, "Cântecul Vandei", epopeea națională, povestește limpede ce și cum s-a petrecut totul. Iar Sfânta Vanda, zeița tutelară, veghează de milenii asupra preacuvioșilor ei adoratori. Și, a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
iveală mărturii de necontestat cum că vandanii care nu și-au părăsit niciodată pământurile natale au pus bazele unei agriculturi avansate încă din paleoliticul inferior, artefactele găsite în marile șantiere de la Piscul Babei, Râtul Gros, Valea Călugărului etc., dovedind că străbunii protovandanii se foloseau deja de atunci de plugul din fier. Ba, mai mult: au fost descoperite din aceeași perioadă și mașinării extrem de complicate, al căror scop minunat nu a putut fi încă identificat. De asemenea, în Cetatea Mare, locul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
tot din incontestabila autoritate a scrierilor lui Raul cel Bătrân, savantul veț Dan Robbabu'tu (1483-1572) a descifrat Papirusul verde, atribuit tot lui Raul cel Bătrân, și astfel a putut dovedii că în ziua de 7 martie 6005 (după calendarul străbun), veții au eliberat țara între Munții Ron și Marea Portocalie de teroarea seculară a triburilor parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
teroarea seculară a triburilor parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul sfânt al patriei înainte de data de 7 Martie 6005 (după calendarul străbun) sau dacă evenimentul a avut loc după M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podlii sărbătoresc drept Zi Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podlii sărbătoresc drept Zi Națională data de 2 Martie, când, după calendarul străbun, ar fi descălecat înaintașii pe pământul sacru al patriei. (Și nu se poate tăgădui că 2 martie este înainte de 7 martie!) Să mai specificăm că 2 martie este zi obișnuită de lucru în sud? Păcat că un asemenea diferendum poate
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dintotdeauna acest lucru. Păi, mai devreme sau mai târziu, evenimentul trebuia oricum să se întâmple! Însăși istoria o cerea! De la tribuna Congresului Partidului Național Republican, președintele formațiunii și totodată premierul în funcție a declarat că vandanii trăiesc pe aceste locuri străbune din vremuri imemoriale, apărându-și glia cu eroismul jertfelor de sânge. De altfel, "Cântecul Vandei", epopeea națională, povestește limpede ce și cum s-a petrecut totul. Iar Sfânta Vanda, zeița tutelară, veghează de milenii asupra preacuvioșilor ei adoratori. Și, a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
iveală mărturii de necontestat cum că vandanii care nu și-au părăsit niciodată pământurile natale au pus bazele unei agriculturi avansate încă din paleoliticul inferior, artefactele găsite în marile șantiere de la Piscul Babei, Râtul Gros, Valea Călugărului etc., dovedind că străbunii protovandanii se foloseau deja de atunci de plugul din fier. Ba, mai mult: au fost descoperite din aceeași perioadă și mașinării extrem de complicate, al cărui scop minunat nu a putut fi încă identificat. De asemenea, în Cetatea Mare, locul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mai pe larg: "Mama mi-a spus odată cînd era mai veselă căci de obicei era mereu mohorîtă că pe Mihai l-a născut într-o iarnă grea, din 1849, cu o zi mai devreme de Crăciun, botezîndu-l în legea străbună, în luna ghenarie, la Botoșani, căci sătucul nostru nu avea preot și că tata a vrut așa19". Aglaia era soră mai mică decît Mihai, nu mai mare, cum o credea Maiorescu și, după ce trecuseră patruzeci de ani de la nașterea poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
criptei, prin care nu va pătrunde niciodată o suflare de aer proaspăt. Pregătindu-se să simuleze moartea, Julieta trăiește experiența morții reale, trăiește groaza de a se afla în curând într-un sumbru lăcaș: Sub bolta căruia de veacuri zac Străbune oseminte îngropate Și trupu-nsângerat al lui Tybalt, Abia-nhumat, în giulgiu putrezește, Pe unde cică stafii se arată La miezul nopții...1 Este spațiul întâlnirii cu Gorgo și cu fantomele, spațiul în care oricine își poate pierde ușor mințile. În finalul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
timpului; ocupație; orizont; over; în patru; pătrățele; PC; periculos; petrecere; plictisitor; popa prostu; potrivit; prost; prostie; provocare; pruncul; real; recreație; risc; de rol; sabie; sală; satisfacție; savarină; schi; secund; show; Sims; prin soare; socializare; spasm; stare de bine; stat; stimul; străbun; strategie; super; sus; șansă; școală; la școală; de table; tactică; taină; la telefon; tenis; terminat; cu tine; ușor; vechi; viciu; video; video online; voie bună; volei; whist; wow; x și o; zar; zaruri (1); 786/219/69/150/0 jos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Eu am început să plâng din momentul în care i-am văzut și până-n zori când au părăsit casa. N-a fost un plâns de copil. A fost un bocet. A fost un cântec de jale ca într-un rit străbun. La un moment dat, unul din ei i s-a adresat mamei urlând: Fă-o să tacă ! Dacă nu, ți-o potolesc eu!” Apoi cele șase brute au continuat să mă suporte, distrugând și scotocind cu și mai multă furie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului": "Satul se coace-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu; Din haos, Doamne,am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
români care s-au sedimentat la temelia ființei sale și din adâncurile cărora s-au ivit, o dată cu harul de a le zugrăvi, cuminte și frumos, chipurile și meleagurile, năzuințele și aleanurile, strădaniile și împlinirile, roadele muncii lor și ale pământului străbun. Prin asemenea relații cu viața, cu uimitoarele frumuseți ale naturii și cu oamenii care trăiesc într-o comuniune milenară cu ele, Mihai Cămăruț se înscrie în marea familie spirituală patronată de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, de Ștefan Luchian și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
duritățile metalelor. Poezia, lirismul discret sau exuberant uneori, dragostea de viață și de țară, adâncul umanism ce se degajă din creația sa, privită în ansamblu, se constituie într-un cald și vibrant omagiu pe care artistul l-a adus pământului străbun, vieții pașnice, muncii, aspirațiilor poporului nostru, ale lumii iubitoare de bine de pretutindeni. Pe drept cuvânt s-a afirmat că artiștii autentici nu se săvârșesc din viață decât pentru a intra în nemurire și în această ipostază Mihai Cămăruț a
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
și Pessoa" (RLit, nr. 39/2-8 oct. 2001). Literatura spaniolă. În acest sens, un studiu care bifează elementele de corespondență dintre Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer (2000) insistă asupra atașamentului ambilor poeți pentru folclor, pentru spațiul național și istoria străbună. Literatura ungară: Ioan Popon Analogia tipologică în poezia lui Vajda Janos și Mihail Eminescu (1995); Literatura argentiniană: Luiza Marinescu Mihai Eminescu și Jorge Luis Borges (2004). Literatura albaneză: Luan Topciu "Sentimentul dorului la Mihai Eminescu și Lasgush Poradeci" (revista Albanezul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2004), Semper Stare (Paris, L'Harmattan, 2007), Les Ecorces d'orange (Paris, Mon Petit Editeur, 2010) și Cercul lui Simion (Iași, Junimea, 2010). Pe lîngă acestea, autoarea a publicat proză scurtă și poezii în revistele românești "Bucovina literară", "Acolada", "Plai străbun", precum și în "Căminul românesc" (Geneva) și "Gyroscope" (Grenoble). Cornelia Petrescu s-a născut în Bucovina, în 1938, într-o familie de învățători, a studiat chimia industrială la Iași și a profesat în industrie și cercetare științifică pînă în 1986 cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Dunărea ce mă răsfață Duc tot trecutul de amar Ca pe un prunc din altă viață. Sunt eu acela care-l duc Ori el mă-ntoarce la izvoare Să numărăm un glas de cuc într-o pădure gânditoare? Ardeal bătrân, străbun tărâm, Să-mi fii de-a pururea aproape, Când, cu tot neamul, coborâm, Și tu rămâi mai viu sub pleoape! (2007) Gâlceavî nouî ăntre Faust și Mefisto Faust: Tinere domn, prieten și dușman, Prea bine știu, mă ispitești de-o
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
în portul și în arhitectura de împrumut, tot mai frecvent, în feluri de mâncare și băuturi, în "sărbătorile tradiționale". Modernitatea se face prin calculator și anexe care amplifică deturnările normalului. Neo-legionarismul a revenit din anul 2000 în Noua dreaptă, Legea străbună și prin alte organizații, justificate prin simboluri cutremurătoare pentru generațiile postbelice și prin acțiuni soldate uneori cu victime și cu distrugeri. Valorile artistice, morale, religioase sunt tot mai subjugate banului, comerțului ilicit, asociate cu etici și cu jurisdicții ale violenței
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vezi. Eu sunt dascăl de limbi." Deoarece în epocă nu se descoperiseră încă efectele pulofoniei, Caragiale mai apelează doar la cele ale cacofoniei într-un alt străveziu apropo la Hasdeu "Membrele societății sînt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone." În postura de spiritual spiritist (spre care îl îndemnase catastrofala moarte a Iuliei) lui Hasdeu i se dedică o Rugă a spiritistului, pastișă după Luceafărul ("Pe veci rămîne pur încai / Oriunde el va trece
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
altă Cronică (1876), Bucureștiul devine Buchara, capitala Turkestanului, primar fiind Gogù-manò (Gheorghe Manu). Nu ezită Ion Luca Caragiale să exploateze inclusive cacofonia (în statutele Societății "Românii verzi" stă scris că membrele societății sînt datoare să-și boteze copiii cu nume străbune ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone...) iar Paul Zarifopol (al cărui fiu fusese rebotezat de același Caragiale Pipifax) remarca în celebrul repertoriu de nume proprii ciudățenii scatologice precum Bravul Cufurenko și Măcufurescu. Se află în acest celebru repertoriu un inventar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-a pururi pomenite, pentru împrospătarea credinței în Hristos și a virtuților străbune. Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare și Sfânt va fi de-a pururi amintită din generație în generație pentru dragostea de țară și neam. Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul și mama care s-a călugărit, Doamna Marica, greu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
munca plină de jertfă este purificatoare. Cu drag ne amintim cu câtă înțelepciune și dragoste și răbdare ne-a sfătuit pe calea binelui. Cu drag și în orice ocazie ne-a arătat calea binelui, ne-a condus pașii în fața altarelor străbune. Oricând și în orice ocazie ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos. Prin cuvinte simple, dar convingătoare, ne-a explicat că atunci când trupul moare, sufletul pe care Dumnezeu ni l-a dăruit prin suflare nu moare. Sufletul, odată cu ultima
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]