1,312 matches
-
mai bău câteva înghițituri de vin. De la bun început a manifestat ostilitate față de Titus, poate pentru că această adopțiune a fost unicul lucru pe care l-am forțat să-l facă împotriva voinței lui, și îmi purta pică, dorind totodată, în străfundurile lui, ca întreaga acțiune să dea greș. Înțelegi, se întorcea mereu și mereu cu gândul la legătura noastră, afirmând că, fără îndoială, am fost amanți și că încă mai suntem, iar eu continuam să dezmint până când am obosit, cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un sentiment de mândrie, că suntem de aici, nu veniți din alt e coclau ri asiatice, și ducem mai departe moștenirea neamului nost ru din veci, în veci. Privind ruinele, fiori ne inundă și umbre de viteji ne înconjoară din străfunduri. Acestea ne sunt gândurile pășind pământul Cotnariului și urmele falnicilor înaintași prezentate în câteva imagini mai sus. În rândurile ce urmează, vă voi purta pe aceste urme cu credința că odată și odată, curiozitatea vă va duce pașii pe potecile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de istoria și faima numelui de Cotnari, și trimite acad. Valeriu Cotea, ofranda sa pentru strălucita înmănunchere în volumul „Podgoria Cotnari” a liricii românești dedicată unui târg ce vine din străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească numai fărădelegi și cote-a tot trebuit să mai plătească numai vexațiuni și împi- și împilări - (să se înțeleagă!) și asta numai fiindcă tâmpii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește cu altul 69. Moise se ruga neîncetat lui Dumnezeu; din străfundul ființei sale, spunea: arată‑mi gloria ta70. Cu privire la această sete nestinsă a lui Moise, sfântului Grigore din Nissa se întreba: cum, omul, căru‑ ia prin atâtea teofanii Dumnezeu i s‑a făcut atât de clar vizibil, cere de la Domnul să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește cu altul 69. Moise se ruga neîncetat lui Dumnezeu; din străfundul ființei sale, spunea: arată‑mi gloria ta70. Cu privire la această sete nestinsă a lui Moise, sfântului Grigore din Nissa se întreba: cum, omul, căru‑ ia prin atâtea teofanii Dumnezeu i s‑a făcut atât de clar vizibil, cere de la Domnul să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
împotriva societății și culturii feudale. În efectele acestei critici, îndreptată contra unui regim care făcea din om sclavul prejudecăților de tot felul, deslușim fața adevărată a "naturalismului" rousseauist. Emil nu reprezintă schița educației unui sălbatic, ori a unui om în străfundul pădurilor, ci a unui "om natural", format pentru o altă societate"122. Rousseau subliniază foarte clar această diferență, parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind în starea naturală și omul natural
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
când șofez și dau de gropile și zgomotul din trafic. Iubesc și acum cântecele adolescenței mele: genul doo-wops al anilor '50 și muzica populară. Îmi plac foarte mult Simon & Garfunkel, Leonard Cohen și Beatles. Aceștia mi-au mișcat inima până în străfundurile ei. Când îi ascult, astăzi, mă inundă un potop de amintiri. Transmiteau mesaje de speranță, dar și de schimbare. Vai, schimbările din ziua de azi prevestesc ce e mai rău. V.P.: Revin, într-un fel, întrebându-vă: care au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
O unificare de cel mai înalt rang. Nu cred în descotorosirea de limba engleză, înlocuind-o cu Babelul celor mulți. În mod sigur, fac un amestec nostim, sporindu-ne națiunea de Imigranți. Să păstrăm, totuși, ce e mai bun din străfundurile Americii, acceptând ce este mai bun din ce este nou. Sunt unul dintre acei americani statornici. Mă vei găsi în magazinele de antichități din SoHo, Chinatown, Little Italy, New York, Boston, San Francisco. Sunt tot aici, merg înainte, și nu plec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
am auzit istoria aceasta. [e2a] Un copil dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [e2b] se socotea că indienii l-ar fi luat cu ei. [e3a] Părinții îl căutară în zadar; [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau. [e4a] Îl găsiră, în sfîrșit ([e4b] cronica a pierdut circumstanțele exacte [e4c] și nu-mi place să născocesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de cunoaștere la fel de nesigură (impersonalul spaniol se dijo que) ca și ceea ce relatează: "[se spune] că indienii l-ar fi luat cu ei". În continuare, modalizările subliniază incertitudinea de trei ori: [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care AR FI PUTUT PREA BINE să fie cel pe care-l căutau. [e6a] Acolo se opri [e6b] POATE din pricină că ceilalți se opriră și ei. [e11a] POATE că acestei amintiri i-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regăsesc părinții nu mai este chiar copilul, ci doar fiul lor biologic. Lanțul cuvintelor alese de Borges este foarte clar: [e2a] Un COPIL (CHICO) dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [...] [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau (SU HIJO). [...] [e9c] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9d] în vremea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lăutare.” Îți mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa umbrelor”. Ce vremuri, dragă prietene! Ce vremuri!... Sper și mă consolez cu gândul că nu ai uitat câte nuanțe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
noastre o vom atinge abia la capătul drumului. Din stânga însă ne privesc curioase câteva rămășițe de ziduri. Printre acestea, un impresionant fronton așezat pe o arcadă de intrare într-o pivniță, care te duce cu gândul la strășnicia butoaielor din străfundurile ei. Aici a fost Metocul Bucium, care a servit călugărilor de la Muntele Athos. Acum, iubite prieten, pregătește-te de o vizită - imaginară, se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan în ușoară
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
întrebat: — Radioterapia va avea efecte negative asupra sexualității? Amândoi am auzit întrebarea în același timp. Imediat, eu am intrat în pământ de rușine. Asta era problema atunci? De unde atâta frivolitate? Dar întrebarea țâșnise, fără pic de rușine, de undeva din străfundurile cărnii, independent de mine. Ea, carnea, găsise că este legitimă. Carne păcătoasă... Doctorul L.B. „s-a înecat cu un os“, m-a străfulgerat cu o privire tăioasă, a lăsat capul în jos și a răspuns, privindu-și pantofii: — Nu, nu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
câini. Ședeam pe marginea acelui promontoriu de beton, cu capul sprijinit în palme. Acela e momentul, draga mea, acela e momentul, dragul meu, când se poate pierde totul. Fiecare îl depășește cum poate. În acele clipe groaznice, dincolo de tine, în străfundurile cărnii, ți se joacă destinul. Într-o tăcere de cavou. Ieși gata pregătit pentru moarte sau hotărât să lupți în cel mai cumplit război? După ce te iei din nou în posesie trebuie să devii un războinic. M-am ridicat în
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
mult cu cât nimic din biografia sa de până în momentul la care am făcut referire mai sus nu anunța un astfel de eveniment. Ea contrazice teoriile conform cărora orice convertire "este punctul culminant al unui înainte care o pregătea în străfunduri"6. E pur și simplu "chemarea" căreia cel "ales" îi răspunde. Cel ce avea să devină academician francez conștientizează că mărturisirea unei asemenea convertiri ar scandaliza "spiritele contemporane, care preferă căile raționale unor "coups de foudre" mistice...", ceea ce-l determină
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nuvelei eseistul consideră că aici "apare numai fondul arhetipal al sufletului românesc așa cum este: voios, ahtiat de prietenie, doritor să vadă mulțumirea altuia, incapabil de a se bucura de unul singur...Straturile mai adânci ale nuvelei lui Brătescu-Voinești ne dezvăluie străfundurile unui loc de o mare limpezime, ca și balada Mioriței, unde palpită aceeași putere de transfigurare..."3. Cu superlative îi gratulează Steinhardt și pe Eminescu și opera sa, pe Blaga de asemenea. Și în creațiile acestora intuiește particularități ale "specificului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn al instinctualului, al iraționalului izbucnit din străfunduri. Deși uneori impresia e de contopire, de unire cu această ființă fantomatică ("Ești pasul meu de patru vânturi"), totuși apropierea e adesea imposibilă Ascultă vuietul adâncurilor dintre noi/ Cum crește în amurgurile lumii, ca o mare", Eumene). Sentimentului finalului de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
constituie tocmai din aceste ruperi de ritm, din aceste schimbări de tonalitate. De aceea se multiplică și elementele care sugerează lipsa de consistență a imaginarului, a lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I, seria a II-a, nr. 4, decembrie 1939, p. 4. 118 "Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se îndrăgostește de soțul ei abia după ce acesta moare. "Iris Uweto (sic!) se dovedește a fi o foarte fină psihologă, vădind o deosebită înclinațiune pentru analiză, spirit de observație și aducere pe prim plan a stărilor care stau ascunse în străfundurile sufletului"115. Un alt roman menționat în articol este Isänmaan perijät116, scris de Unto Karri. Despre roman se spune că este unul autobiografic, dar în "același timp (...) mică epopee a poporului finez"117. Continuând seria articolelor dedicate literaturii finlandeze, Horia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de fumători în cursul consultațiilor. Adevăratul răspuns este valabil pentru toți, însă varietatea răspunsurilor pe care le-am primit e infinită. Acest moment al consultației mi se pare cel mai amuzant și totodată cel mai trist. Toți fumătorii știu în străfundul sufletului lor că sunt niște proști. Știu că n-aveau nevoie să fumeze înainte să devină dependenți. Cei mai mulți își amintesc ce gust groaznic a avut prima țigară și cât s-au străduit ca să devină dependenți. Partea cea mai sâcâitoare este
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
tema I căreia, după un semnal al cornilor, i se opune tema II, o melodie lirică, cântată de viorile prime și reluată apoi de suflători. Dar ,,Motivul destinului” nu încetează să sune nici o clipă; el se aude neîncetat, pornind din străfunduri întunecate. Urmează un pasaj conclusiv. Cu el, expoziția acestei mișcări de sonată se încheie. Începutul dezvoltării este închegat pe motivul inițial. La un moment dat orchestra se împarte în două grupe - suflătorii pe de o parte și coardele pe de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
profundă. Dacă în timpul amplei sale călătorii de la est la vest, mergând de-a lungul mai multor milenii pe cursul obișnuit al soarelui, vinul cucerește noi pământuri, aceasta se întâmplă pentru că cei care îi oferă aceste teritorii îl poartă deja în străfundul ființei lor. "Banchetul" lui Platon sau al lui Xenophon, care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și cred că nimeni nu are un asemenea drept’. Cu atât mai mult noi și generațiile care vin, avem obligația morală să-l cinstim și să-l venerăm, să ni-l asumăm ca o valoare științifică și morală izvorâtă din străfundurile acestui neam, pe care la rândul său l-a cinstit și înălțat prin mijloacele științei și credinței sale.
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]