1,751 matches
-
austriece. ZĂNOAGA - este cel mai adânc lac glaciar din România Ă29 m) situat în bazinul pârâului Judele din Retezat. Lacul face parte dint-un complex lacustru la care se mai adaugă lacurile Zănoguța, Judele, Tăul Răsucit, Tăul Urât, și Tăul Ascuns, străjuite de vârfurile Zănoaga în vest, Judele în nord și Slăveiu în vest, cu altitudini de peste 2300 m. Are o formă circulară cu ape limpezi, reci favorabile dezvoltării păstrăvului. ZURICH - lac glaciar în Elveția de formă alungită ce comunică în amonte
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
se scurg prin râurile Limmat și Aare spre RIN. Pe malul lacului se află cel mai populat și industrializat oraș al Elveției - Zurich. ASIA AKAN - lac de origine vulcanică din NV insulei Hokkaido situat într-un crater de tip caldeiră. Străjuit de vulcanii Oakan-Dake Ă1371 m) și Meakan - Dake, lacul este renumit prin prezența plantei acvatice Cladofora, numită de localnici ,,marino’’, ce trăiește în adâncime și apare la suprafață când apa este liniștită și luminată de razele Soarelui. Legenda spune că
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
situat la est de lacul menționat, a fost distrus de 6 ori de cutremure, iar în 1392 a fost jefuit de Timur Lenk. VAN - cel mai mare lac tectonic din Turcia aflat la 1720 m altitudine în Podișul Armeniei, este străjuit de vulcani înalți. Cuveta are apă salmastră datorită evaporației puternice și variației de nivel, de 2-3 m pe perioade lungi de timp. Pe malul lacului, în partea estică, se înalță pe o stâncă orașul cu același nume. ZAISAN - lac de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
iar gama resurselor minerale s-a îmbogățit și prin petrolul aflat în depozitele nisipoase Ă circa 94 000 mil. tone). ATITLAN - este cel mai mare lac vulcanic ca suprafață și cel mai adânc din Guatemala și America Centrală. Această calderă este străjuită în sud și est de conuri vulcanice de peste 3000 m - Atitlan 3471 m, Toliman 3103 m și Teopan 3014 m, Santa Clara - 2778 m. Apa dulce din lac este drenată pe cale subterană, iar variațiile de temperatură sunt mici pe verticală
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
domoala față Soarele. Sub boare / nici frunzele, nici iarbă nu tresaltă, / nici valuri unduind sau cânt de greieri, / bătăi de aripi fâlfâind prin ramuri, / zumzet de fluturi, glas sau frământare, / nimic n-auzi, nu vezi nimic. Pe maluri / înalte liniști străjuiesc și-n ele, / cum stau încremenit îmi uit de mine, / îmi uit de lumea dimprejur și-mi pare / că m-am desprins de trup, că tot ce-i viața / s-a rupt de el, și pacea lui de veacuri / cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vieții. Inspirându-se din aprecierea lui Gaston Boutroux, după care orice datorie implică și un act de credință, Eugeniu Speranția scria: „Conștiința unei datorii este totodată credința În valoarea unei anumite conduite. A ști că este un trebuie care- ți străjuiește purtarea, a ști că ai unele datorii, Înseamnă a crede Într-un bine și Într-un rău; Înseamnă a proclama un adevăr de ordin moral.” Impunându-și reguli, conștiința morală Își prescrie datorii. Datoria „nici nu este altceva decât o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu fie depășite. În relație cu locul comun al credinței fie ea în spațiul hotărnicit al istoriei, în Dumnezeu sau în puterea scrisului cartea-candelă propune un alt topos, sacru, al luminii străjuind gândul învățăturii 73 și un timp al arderii, al combustiei spirituale consacrate atingerii finalității cunoașterii de sine și de Dumnezeu, unde modelele umane întruchipate de scriitor ar fi, în termenii lui Balthasar Gracián, cel al discernătorului, dublat de al cuminecătorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca pe vremea dacilor (cu siguranță că dacii nu stropeau viile cu chimicale) , IPS Bartolomeu a exclamat: Acesta este vin dăruit de Dumnezeu ! Și cred că avea dreptate, pe misterioasele dealuri sfinte ale Drăgășanilor, dealurile copilăriei mele, am simțit că străjuiește Duhul Sfânt. Puteți deci să intuiți al doilea motiv pentru care mă voi Întoarce la Amărăști? Întoarcerea dintr-o lume nouă (Canada) În altă lume (România) trebuie pregătită din timp. Așa se face că am răscumpărat pământul pe care a
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
lui Lăpușneanu. Astfel, "Ruxandra luă un păhar de argint plin cu apă, pre care-l aducea sluga; și apoi, mahinalicește și silită mai mult de boieri, lăsă să cadă otrava în el. Boierii o împinseră în camera bolnavului". După ce bea, străjuit de Spancioc și de Stroici, Lăpușneanu îi întreabă pe aceștia cine sunt și ce vor. Aceștia se recomandă cu simplitate, adăugând că "[o]trava lucrează". Lăpușeanu își iese din minți; își conjură foștii adversari să-l înjunghie sau, măcar, să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ritualic care face legătura dintre exterior și interior, păzește și conjură forțele mitice ale intrării. Pragul, după cum am mai încercat să arăt, redefinește spațiul dincolo de caracterul său de simplă limită; îi conferă valențe calitative, îl ritualizează, îl multiplică. Casa scărilor străjuiește intrarea și delimitează interiorul. Parcurgerea labirintului înseamnă, din acest punct de vedere, o neîncetată părăsire a interiorului, depășirea pragurilor succesive, ca și cum strada ar fi o infinită casă a scărilor. Benjamin își amintește în repetate rânduri de cele câteva aventuri dincolo de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
1886) înfățișând un cortegiu care se deplasează în direcția unui altar pe care arde focul sacru și în fața căruia sunt deja prosternate două figuri. Acest cortegiu alcătuit din femei înveșmântate în robe lungi, sacerdotale, se deplasează solemn pe o alee străjuită de arbori. Cultul la care participă toate aceste personaje grave, sigilate prin tăcere, rămâne învăluit în mister, nicio emoție nu transpare, nicio notă străină nu impietează ritualul. Kimon Loghi așază acest altar în cel mai îndepărtat punct al fundalului, stație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și-a plecat ochii în fața noastră, care deveniserăm arhangheli ai KGB-ului. Mai tîrziu, după înălțarea zidului (1961-1962), în 1964, am revenit la Berlin împreună cu J.; de data aceasta am văzut înălțîndu-se în jurul fostei Stalin Allee noua cetate prusaco-sovietică, închisă, străjuită de ziduri. Am petrecut aici o zi de întîlniri întîmplătoare și o noapte alături de un tînăr cuplu de necunoscuți, care, după ce am băut ceva împreună și au căpătat încredere, și-au mărturisit deschis deznădejdea. Am putut astfel să urmăresc, să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
multiplicarea formulelor confederative. Pînă și amenințarea unui eventual naționalism german, a izbucnirilor etnico-religioase, a balcanizării generalizate nu face decît să impulsioneze și mai mult construirea solidarităților. Reunificarea germană este cea care trebuie să stimuleze regrupările europene care urmează să o străjuiască la Est și la Vest. Problemele insolubile ale minorităților din cadrele naționale și imperiale reclamă o Europă confederată. Firește, cimentul asociativ va fi democrația și drepturile cetățeanului... Noua Europă poate foarte bine să devină o confederație de confederații (înainte de a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trebuie consemnat faptul că pe lângă cele două oaze de verdeață evocate mai sus, mai exista și părculețul din fața stației CFR Vaslui ce avea să fie desființat târziu, la începutul anilor ’80. Dacă mai contabilizăm și copacii de diferite esențe ce străjuiau străzile pe ambele trotuare precum și scuarele plantate cu flori și gazon, atunci ne putem crea o imagine despre ce a fost cândva. Desigur, în Vasluiul anului 1966 nu erau decât câteva autoturisme (și acelea ale instituțiilor politice și publice), precum și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
jertfă neprihănită, izvorâtă din gând și inimă curată așa cum au dovedit-o tinerii și vârstnicii care au înfăptuit în 22 decembrie 1989 sfântul act istoric de libertate și democrație pe pământul nostru strămoșesc. Cu toată suflarea românească, în fața făcliilor care străjuiesc locul sfârșitului dramatic și alină durerea părinților și a noastră a tuturor, am coborât adânc în cuget și am înălțat rugăciuni de pomenire și cinstire a acestor eroi și a jertfelniciei lor, care îi va așeza în cer în ceata
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de locuri și oameni ca în toate nuvelele sale, Slavici e atent atunci când hotărăște localizarea acțiunii. Scriitorul păstrează întotdeauna în textul literar câteva elemente reale ale geografiei zonei. În cazul de față știm că drumul dintre Alexandria și București e străjuit de plopi în care stau cârduri de ciori pe o porțiune destul de mare a sa. Există chiar o șosea colaterală ce vine dinspre Pitești pe marginea căreia se află o vale denumită de localnici Cioroaica. Ca și Caragiale, Slavici nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind de la cetatea de peste apă. Credem că pentru a căuta vechimea localității
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
somnul de veci prelucanii sub crucea de piatră alături de moșii și strămoșii lor. Zăpode Zăpode este cătunul cel mai Îndepărtat de centrul comunei (circa șase km). Toponimul vine din limba slavonă veche, zapodŭ. Slavii numeau cu acest cuvânt o vale străjuită de două dealuri Înalte care se termină În amonte cu un desiș de pădure. Cam așa este și această vale lungă de vreo zece kilometri. Un pârâiaș, al cărui șopot abia se aude vara, Își adună apele rând pe rând
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unde fiecare colț Își are povestea lui. Rămasă acolo În singurătatea aceea, oamenii răi ar fi jefuit-o de toate amintirile. Acum, când trec pe acolo Întâlnesc un cătun pustiu. Pe Fața Zăpozii, doar pe sub cireșii bătrâni crucile de piatră străjuiesc micile cimitire de familie. Acolo dorm somnul de veci toți cei care i-am amintit În acest capitol. Fie-le țărâna ușoară! Cei treisprezece Atâți erau În sat, treisprezece feciori, care În mod normal trebuiau să fie luați la oaste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acoperite cu o năframă neagră. Bocitoare profesioniste nu cunosc să fi fost În zona noastră. Soția rămasă văduvă și ceilalți membrii ai familiei spuneau că este datoria lor să-și bocească mortul și nu al străinilor. Două sfeșnice cu lumânări străjuiau mortul În cele trei zile, timp În care acesta nu trebuia să rămână singur În odaie. În tot acest răstimp, vecinele veneau să pregătească praznicul. Făceau bureciță, tocmagi, colaci și sarmale. În ultima seară, la cina mortului, În odaia În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
doar cu jar. Uită, Ioane, popa vine Unde te-o duce pe tine, În fundul pământului, Unde nici lumină nu-i. În drumul cel de veci, chiar dacă-i scurt, doar până În grădina cu cireși sau pruni din spatele casei, cel dus este străjuit de prapori la care sunt puse ștergare cu dungă neagră și colaci, În fața cortegiului aflându-se crucea de care este legat, la fel, un colac și un ștergar. Toate ștergarele se țeseau În casă din timp, iar colacii se făceau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mare salon" (Flaubert, Doamna Bovary). Naratorul se pierde astfel în lungi digresiuni istorice, geografice, filosofice, tehnice... Iată un alt exemplu preluat din Balzac: (54) Angoulême este un oraș vechi, clădit pe creasta unei stînci de forma unei căpățîni de zahăr, străjuind cîmpiile printre care șerpuiește rîul Charente. Stînca se leagă înspre Perigord cu o colină lungă ce se curmă brusc în șoseaua Paris-Bordeaux, alcătuind un fel de promontoriu mărginit de trei văi pitorești. Întăriturile, porțile și ruinele unei fortărețe așezate pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens, cu panglici de mătase, un adevărat buchet de zile mari, străjuit de patru fructiere: într-una se ridica o piramidă de piersici superbe, într-a doua un tort monumental, o catedrală de pișcoturi, înecată de frișcă și garnisită cu o glazură de zahăr, într-a treia felii de ananas plutind într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rol, la cea de a treia solicitare, ea fiind sora “mai mare” și mai atotștiutoare. În fapt, se strecoară aici un vag element funerar. Într-adevăr, voinicul zăcea de moarte, părăsit pe un cîmp unde se dăduseră lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
le ține înălțate cu trufie încă agresivă, să se vadă, dar să și amenințe pînă departe. De acum înainte, cursul Soarelui este deschis. Luîndu-și, de data asta, chipul de Taur, astrul ceresc își ține coarnele drepte și falnice; ca Leu, străjuiește sigur de sine în liniștea zenitului. Doar celălalt ipostaz al său, Vulturul, planează la înălțime, cu privirea ațintită asupra vreunei umbre de șarpe tîrîndu-se cu perversiune pe pămînt și încercînd să urce, în secret, pe tulpina copacului biblic, pentru afaceri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]