8,833 matches
-
profesorii aveau același vis: grâul. Preșcolarii foșneau prin grădinițe fără să-și dea seama că imită grâul din visele educatorilor: unii visau câteva spice, alții snopi compacți, câțiva doar foșnet, majoritatea însă, lanuri imense întinse pe mii de hectare și strălucind sub soare, sub Lună, sub ploi diluviene, sub ninsori abundente, sub bolta nopții sau sub apele zilei. În capul lor nu se mai zbăteau paginile de tablă ale miilor de cărți din care și-au hrănit cunoașterea profesorii, ci foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
negru susurând monoton și înfundat. Dunărea era întreagă. Parcă vedea orașul pentru prima oară. Așa de mult îl iubea, cu forma veche a caselor alături de arhitectura modernă a blocurilor, cu foșnetul ploii, cu torsul fluviului, cu rochia ei de mireasă strălucind sub lumina lăptoasă a neoanelor. Un pumnal i se înfipse în plexul solar în clipa în care șopti Mitică, singurul lucru real, aceste trei silabe care întruchipau esența existenței ei în raport cu tot ce lăsase în urmă: jurnalul, Autorul confident, Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
copilotul, atunci să ocolim ruta aceasta pe direcția V-V-N, să nu-l bruiem! Scriam versuri matematice, ecuațiile se înșirau luminoase, vântul foșnea printre blocuri cu 100 de etaje, muzica perdelelor fluturând la geamurile fără flori, obeliscul de inox strălucea în fața clădirii înalte până la Lună. În jurul lui nicio pasăre nu zbura, decât vineții serafimi ai dorințelor tinereții pierdute și ielele, femei tinere și înrobitor de frumoase, voalurile transparente le dezveleau sânii opulenți, le urmăream de la etajul 100 al clădirii, vorbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
936 Tichilești-Galați cu a vreunui marfar pentru a mai trage un gât la umbra fluierului de răspuns al trenului. Când impiegatul ridică paleta verde deja Năsuc își pregătea sprintul. La primul fluier era deja înapoi. La al doilea, ochii îi străluceau. Când trenul, care după ce oprea 3 minute în gară, își lua viteză, Năsuc și Samaliot erau deja beți. Profesorii puneau clătinarea lor oglindită în retrovizoarele uriașe pe seama nețărmuritelor intersecții ale destinelor care puteau tulbura pe oricine, darămite pe niște gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
important ca mine. De altfel, voiam să descopăr șampania preferată a predecesorului meu. Ea apucă o sticlă, o puse într-o frapieră pe care o umpluse în bazin. Eram uimit de densitatea sloiurilor. Sigrid deschise un frigider plin de cupe strălucind de chiciură, luă două și urcă înapoi în salon, insistând să-mi spună cât este de importantă temperatura paharului. Am urmat-o, uluit și docil, părăsind cu regret această peșteră a lui Ali Baba. -Vrei să deschizi sticla? propuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fusese mîna lui, pumnul lui nu putea să fie atît de greu, posedatule, îl aude pe Gulie strigîndu-i și nu mai așteaptă alte indicații speciale, o zbughește înăuntru și se întoarce strîngînd în palmă o furculiță care sub razele fierbinți strălucește mai puternic decît un metal prețios, asta e bună? întreabă arătîndu-i-o lui Dendé care stînd pe vine lasă din mîini capul Curistului ca s-o poată apuca, e foarte bună, desfă-i maxilarele, îi strigă lui Gulie, care se pune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am ordonat că n-avem timp, faceți ce știți, de azi înainte eu îmi iau mîna de pe voi, foarte urît, jenante vorbe din partea unuia ca tine, Părințele, zice Roja, halal păstor, nimeni n-a sesizat însă dedesubtul acelor vorbe, le străluceau ochii ca la niște lupi în timp ce înhățau materialul. Grenadele, TT-urile, cuțitele, petardele, sulele, trotilul ăla galben și ce o mai fi dat Dumnezeu. După aia s-au risipit ca niște potîrnichi, zbîîîîrrrr, Părințele, n-aveai să le mai vezi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și fericirea lumii. Pînă și drumul pentru o împărțire mai echitabilă este înnegurat și plin de diferende. În aceste condiții, orice urmă de lumină este importantă, iar acești oameni reprezintă lumina. Poate de aceea ei au mai mult; pentru a străluci mai puternic. Oamenii care dăruiesc simt că trăiesc cu adevărat Sînt foarte puține lucruri pe lumea asta care ne fac să ne simțim mai plini de viață și energie decît actul de a dărui. Nu există medicament mai bun decît
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
albi ai dimineții, prin iarba Înaltă până la șold cârsteii se strigau a iubire, prin sălciile din lunca râului cu maluri joase și În care porțiunile liniștite, late și mai adânci alternau cu cele Înguste, cu valuri mici și Învolburări unde strălucea horbotele albe de spumă, cu pești mai mari și mai mici care Începuseră Înviorarea de dimineață și câte unul mai zglobiu se aventura În zboruri pe deasupra apei, cu mierlele ce-și anunțau una-alteia trezirea, cu Ceresteile acoperit Într-o ceață
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dar a privit cu interes splendoarea ce se deschidea În fața sa. Un sat, care și de la distanța mare la care se afla Va, părea imens, toate casele erau acoperite cu țiglă și cu tablă, câteva, care fiind de curând tăbluite, străluceau În lumina unui soare ce se Îndrepta către amiaza seninei zile de toamnă. O clădire mare și Înaltă, care impunea respect, l-a convins pe băiat că era o mândrețe de biserică. Drumul urma cursul unui râu mic și leneș
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ajute protejatul, a trimis un snop de raze calde și luminoase asupra Mariniței și din Îmbrățișarea lor a rezultat o fată și mai frumoasă, cel puțin așa i se părea băiatului care privea cu intensitate sporită cum deasupra capului Mariniței strălucea o diademă aurie, așa cum aurii sunt aurele sfintelor din icoane, și-a imaginat că este o sfântă și se Întreba cum i-ar sta lui dacă ar Începe să i se Închine, cam ce impresie ar face și ce-ar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
necunoscut. Apoi, ușor-ușor fata a intrat Într-un joc pe care fetele Îl perfecționează mereu și-l aplică ori de câte ori au chef, și-a tras câte un piculeț marginea de jos a rochiței peste un genunchi, ochii lui Va creșteau și străluceau În aceiași măsură și după un sfert de oră, marginea rochiei lăsa să se vadă jumătatea pulpei albe și Împlinite care contrasta cu restul piciorului ars de soarele verii. Acolo, fata s-a oprit, a privit către băiat spre aceiași
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de adversă, trebuie să ne păstrăm voioșia.“ (Ionel Bandrabur) „Câtă amară tristețe / cuprinde și-ascunde / «jocul» acesta / de-a viața, de-a moartea!“ „Unii sunt frumoși, alții bogați. Există și destui norocoși, / ba mulți chiar puternici. Ici colo câte unul / strălucește prin spirit.“ (Dorin Almășan) „Sistemul legislativ determină ambianța într-o societate.“ „Muzica, poezia, pictura etc. recepționate de tineri își lasă amprenta asupra formării morale a tinerilor.“ (Valer Turcu Iorga) „Din invidie se naște ura. / Din ură se înmulțesc, / ca un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru.“ (Stela Brie) „Mă nasc sub curcubeul celor șapte culori, / Care mi pune în palmă lumina purpurie, / Pe malul calm, albastru, întins ca o câmpie, / Al mării ce mă cheamă spre viața
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se angajează în discuții despre... viață: „Câtă amară tristețe / cuprinde și-ascunde / «jocul» acesta / de-a viața, de-a moartea!“ (Duelul inegal cu moartea)“ „Unii sunt frumoși, alții bogați. Există și destui norocoși, / ba mulți chiar puternici. Ici-colo câte unul / strălucește prin spirit.“ (Cer prea mult?) „Urăsc timpul! / E în mine / și fac parte din el.“ (Piatră) „Iubind, / cuvintele dor. / Ele pot fi o forță / creatoare sau distructivă“ (Cuvintele) etc. etc. Dorin Almășan are și un... certificat de poet, pe care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru.“ „Ca oriunde, în satul cu salbe de păduri și izvoare cristaline, vacanțele școlare erau adevărate poieni ale timpului, în care florile voioșiei răsăreau din candoarea și zburdălnicia copiilor. Totodată erau și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fiecare pagină citită îți vine să bei câte un pahar de apă. Personajul principal al romanului este o pianistă celebră, cu un nume romanțios, Azaria. Ea arată, bineînțeles, ca o zeiță: „Cântând la pian, Azaria se transfigura. Inspirată, ochii-i străluceau magic, când de sub degetele ei, din clapele atinse de soli cerești picurau cele mai fascinante sunete. Azaria era o frumusețe neverosimilă, era strălucirea artei, subjugarea muzicii, chiar sufletul oferit sub nelumeasca stare de muzică.“ Bărbații care fac dragoste cu Azaria
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
da dovadă de mai mult umor, transformând totul într-o parodie spumoasă, sau dacă ar pune în circulație, ca din greșeală, informații senzaționale, pe care personalitățile în cauză nu le-ar divulga pentru nimic în lume. Mircea M. Ionescu nu strălucește însă prin umor (deși nu ezită să facă mereu glume, în stil popular) și nici nu deține cine știe ce secrete pe care să le aducă la cunoștința opiniei publice prin intermediul unor dialoguri imaginare. El are doar aplomb și o convingere nestrămutată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ileana, începe să se exprime așa, simți că totul e pierdut. Este bine sA fie bine... Ioana I. Negreanu este, probabil, un om de o mare bunătate, dar ca autoare de versuri (Rondel în numele iubirii, Zodia Fecioarei, Pitești, 2007) nu strălucește. Frumusețea sufletească nu ține loc de talent și de cultură poetică. Rondelurile din volumul cu care a debutat târziu, înconjurată de copii și nepoți, cuprind adevăruri banale și exclamații lăcrimoase: „Când moare omul drag, crengile copacilor sunt triste. / Iar florile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
odată un moșneag... (cel numit se agită brusc în timp ce restul familiei stă în stop cadru) și o babă... (idem). Iar moșneagul avea o fată... (același joc)... și baba de asemenea o copilă (idem). [...] Vlăstarul bătrânei era imperfect de-a dreptul - nestrălucind prin frumusețe exterioară sau interioară; mai păcătuia prin lenevie, vicii de caracter, egoism și ieșiri necontrolate...“ Citindu-l pe Bogdan Ulmu, ni se face dor de Ion Creangă. Iarba este verde Înregistrăm încă un adept al haiku-ului: Ion Untaru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu mai plînge. După o pauză destul de lungă, vorbește din nou. Trupul ca trupul, dar au încercat să-mi ucidă și sufletul. Asta doare mai tare. N-am avut timp să-mi vindec sufletul. Prostii, tu ești Unicul, tu vei străluci de-a pururea. Poate, dar prea multă durere am, chiar și după ce am trecut dincolo. Știu, Cezar. Vei scrie cîteva rînduri despre mine? Da, dar nu știu cum. Te rog, spune tuturor că durerea o simt și după moarte... S-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tot. Gardul era proaspăt vopsit și o fîntînă meșteșugită de un om tare priceput te invita la un pahar cu apă. Pe o măsuță era pus un șervet curat, o cană plină de obicei cu apă și cîteva pahare care străluceau de curățenie. Alături, un șervet, un săpun și un castron cu prune îți sugerau parcă un ritual al omeniei. Casa era locuită de Aneta lui Gavril, o gospodină cum rar se întîlnește și o creștină desăvîrșită. Gavril, după ce a încheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
om blajin. Dar cînd avea prilejul, mai striga spre oglindă "stricato!". Doar că acum nu i se mai pare "un capăt de țară". Cu Botsubțire este altceva Dacă treci pe lîngă Plopii fără soț, în zadar privești spre geamurile care strălucesc, că nu vei vedea în ruptul capului vreo domniță care tocmai este în curs să îmbrace cămașa de noapte. Cel mult poți da peste un zdrahon care te poate întîmpina cu deloc ospitaliera propoziție: Ce te holbezi, băi dobitocule? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dai în gropi cu prostia ta. Tu crezi că doar rachiul tentează omul? Să zicem că ai o mașină Dacia de treizeci de ani. Ruginită, amărîtă și cu tuse măgărească. Boțită și ferfenițită. Ridici ochii și vezi un Mercedes nou-nouț. Strălucește și nechează cu părul în vînt. Ei, dacă ai putea n-ai încăleca-o oleacă? Hî, hî, hî. Și încă cum! Păi vedeți? Este o dorință care zace și în fiecare răpănos bețiv, dar cînd este vorba de cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
bordei și iese cu o cutiuță acoperită cu catifea aurie. Am fost la Paris și am cumpărat un medalion pentru tine, pentru cînd nu voi mai fi pe acest pămînt, spune privind-o fix pe nevasta lui Cepoi. Cu ochii strălucind, atît din interes cît și din cauza vinului, femeia scoate o mulțime de "ah, oh!" și alte interjecții. Practic, tremură toată și își pune medalionul. Cum îmi stă? întreabă șters spre Cepoi. Ia nu te mai prosti! Zorzoane pentru indieni. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]