2,407 matches
-
unui sat Vechi, cu oameni pricepuți. Din ei s-au desprins vlăstare Conturând spațiu - neam mare ! Matur fiind, de la o vreme, Mi-am făcut scorburi în trunchi. La copii le-au crescut pene, Dar au căzut în genuchi Pe moșia strămoșească, Veșnic vrând s-o-mpărățească. Ion Părăianu Referință Bibliografică: GÂNDURILE MĂ INUNDĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
timpului”. • Partea a II a. Scriitori din perioada postdecembristă Ioan V. Maftei-Buhăiești “Scriitorul care nu m-a dezamăgit; Daniel Pralea-Blaga “Poetul musician și oglinda sa magică de cer cu țurțuri de bemoli pe margini”; Ilie Barbu “Poetul patosului fibrei pământului strămoșesc”; Ion Mazilu Crângașu “Poetul care înlesnea prietenii literare”; Eugen Cojocaru “ Scriitorul capricios pe care nu puteai ține mânie”; Octavia Crăciun “Muzicianul eseist”; Maria Dobrin “Romanciera propriei construcții sufletești”; Ileana Ghelase “Doctor în chimie, dar și poet”; Mihai Valentin Gheorghiu “Un
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații sacerdotale: Despicând metafore cu dinții, Într-un gest
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
cerut; iar sângele Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi. Sufletul Domnului n-a fost ținut în iad ca sufletele celorlalți sfinți. Cum putea, oare, să fie ținut odată ce n-avea asupra Lui, ca ceilalți drepți, nimic din blestemul strămoșesc? Dar nici dușmanul nostru, diavolul, n-a luat sângele prin care am fost răscumpărați, cu toate că noi eram în stăpânirea lui. Cum putea, oare, să ia sângele lui din altă parte decât de la Dumnezeu? Dar, oare, tâlharul de diavol putea să
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
că este timpul unei retrospective.... II. ELENA BUICĂ - GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOȚIE ȘI MAMĂ, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
îți spunea apăsat o vorba, de-ți venea să intri în pământ. Mama soacră era scundă, blondă, cu ochi senini, albaștri, moștenire lăsată ... Citește mai mult După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
credinței și adevărului, Călin Kasper, călăuzit de neînfricatul erou-Moș Ilarie, încununează totodată în roman, aura suferinței și a jertfei celor mai aleși Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a Oamenilor Aleși de Dumnezeu ca Vizionari ai Săi pe pământul sfânt al Dacilor nemuritori. În această lucrare, care se adaugă altor două: „Pui de țigan” și „Cei șapte beduini”, inginerul-naționalist Călin
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
procesul de mântuire personală și colectivă în cadrul credinței, suferinței și iubirii Națiunii este primit prin harul Sfântului Duh, doar de cei Chemați și Aleși ca Fii ai Bisericii lui Hristos și ca Elită Naționalistă a Patriei Creștine, a acestei Vetre strămoșești binecuvântate, pe care se pune Temelia și Stâlpul Neamului Dacoromân, fiecare după treapta sa de dăruire, mărturisire și sacrificiu sfânt: de la Țăran la Voievod, de la Poet la Vlădică, de la Dascăl la Duhovnic, de la Meșteșugar la Artist, de la Cioban la Boier
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
astfel viața. Nu este acest lucru de ajuns oare pentru un simplu om? Pentru ce ar trebui deificat? Urcarea unei statui pe un soclu nu poate învinge timpul magiștrilor. Și nici moartea! -Noi romanii suntem un popor credincios tradițiilor noastre strămoșești, spuse un alt învățat. Iată! Roma se luptă acum cu parții în Siria, exempli gratia, iar când sorții ne vor fi favorabili și când îi vom cuceri și pe aceștia, le vom impune și zeii noștri rabinule! Zeii noștri ne
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
sale, a purtătorului de nume asumată în tragismul și iubirea ființială, concretizează genialitatea, autoritatea creației și a eroismului său spiritual în relația sa cu Dumnezeu și cu generațiile neîntrerupte, triumfătoare ale Neamului. Gradul de suferință și noblețea sufletească al credinței strămoșești a mărturisitorului înnobilează cultura împodobind chipul, aura Neamului în Icoana renașterii sale spiritual-divine. Sfințenia și autoritatea morală a eroilor, mucenicilor și mărturisitorilor Neamului nostru dacoromân este consacrată de fascinația lor vie, nemuritoare, care împărtășesc generațiile din potirul lor mistic, înnoitor
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de Canterbury. Membru titular al Academiei Române. + Cetățean al Cerului cu drepturi veșnice-4 Oct.1993. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, manifestându-și libertatea creatoare genială și slujirea duhovnicească pilduitoare în sânul Neamului Dacoromân al Bisericii lui Hristos și-a asumat deplin moștenirea strămoșească spirituală în calitatea națională a Neamului, integrându-se ca model ceresc al Ortodoxiei. * * * Dumitru Bălașa-preot, supranumit „Patriarhul de Drăgășani”. Ilustrul teolog, preot, istoric-dacolog, poet, prozator, dramaturg, gazetar, publicist, editor și cărturar s-a născut în vatra ortodoxă, care la rândul
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt deplin încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să îi dăruiască iertarea păcatelor și așezarea lui cu drepții și cu aleșii Săi, răsplătindu-i pentru faptul că i-a făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
pe fluviu, va uraca pe coline, se va sălta în spirit. Va fi un concert ce va pune în adevărul umanului echilibrul spiritual al vieții. Publicul va fi martor și parte a unui act artistic și cultural unic pe vatra strămoșească a Galațiului. Se va sfărâma mitul că valurile vremii de azi nu dau răgaz pentru bucuria muzicii. Dimpotrivă, se va adeveri darul vindecător al muzicii, lumina iubirii muzicii, duhul înălțător al muzicii. Concertul cu Julio Iglesias va fi mai presus
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
Valah al Moldovei cu Principatul Valah al Munteniei, între hotarele anticei Dacii), în statul național al României, nu al Daciei, cum era firesc (pentru că „imperialii“ - ca dintotdeauna, „de la Roma citire“ - n-au permis ca statul nostru național să-și poarte strămoșescul nume, Dacia, așa cum doreau: Kogălniceanu, Bălcescu, Cuza, Alecsandri ș. a., după cum atestă existența organului de presă pregătitor de re-Unire, Dacia literară, încă din 1840, și nici Principatele Unite ale Valahilor, desigur, spre a nu se trezi conștiința național-valahă). Admirabila „materie sensibilă
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
și fiecare individ, la rândul său, are o mitologie personală, în care îi place uneori să creadă... De sub învelișul unor cuvinte purtând vraja unei incantații străvechi, doamna Floarea Cărbune adună și alcătuiește pentru noi un univers magic, plin de credințe strămoșești ale zonei natale: satul Purani din Teleorman. Prin legendele culese în trecut de la bătrânii locului de copila Floarea Dumitrache, astăzi scriitoarea Floarea Cărbune, într-un mod cu totul original, intrăm în relație directă cu fantasticul și interpretarea inedită a universului
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
ai primit, Când am venit din dulcele-mi ținut, Până să vin, în cărți te-am întâlnit Și doar prin ele, eu te-am cunoscut. Din toți acei ce te-au cântat vreodat Și-au scris cu drag de plaiul strămoșesc, Mă tot chema Coșbuc neîncetat Să-i țin țărâna-n palme, s-o iubesc. Rebreanu mi-a tot scris de-al tău pământ, Să vin aici că lupta s-o-nțeleg Și viața dată pentru tot ce-i sfânt Cu-
CHEMAREA ARDEALULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373468_a_374797]
-
Totodată, precizăm că la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. (Cf. Biroul de presă al Patriarhiei Române - http://basilica.ro/Inaltarea-domnului--ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-a-poporului-roman-106804.html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
nenumăratele inimi pe care îi așezi pietrele.>> Și iată că AM UITAT tocmai de InimaTa, Regina Mea!” (Capitolul V. Întoarcerea Fiicei Risipitoare, p. 229-231) Din adâncurile mistice ale Neamului protodac, primordial, drept, cutezător, clarvăzător, aristocrat, primitor, luptător pentru libertatea Vetrei strămoșești, apărător al Focului sacru, profetico-monoteist, țâșnește forța și expresivitatea Svetlanei noastre dragi, reprezentând modul său de a defini esența lucrurilor, unele părând chiar antinomii, dar toate rămânând cu valoare de revelație. Deasupra admirabilului ei Dor, tors din Sânul Basarabiei martire
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
dar și pe colegii de școală, pe care-i port în suflet și în minte. Căminul mai înseamnă tristețea și angoasa , îngrijorarea noastră, când am părăsit solul natal și sigur, obiceiuri, limba, prieteni, familie, pentru a ne reclădi în țară strămoșeasca , țara minunată, dar adesea înstrăinata . Noi vrem imigrație , dar îi ignorăm pe noii veniți." Iată tema dată la ora de compunere! Și asta e realitatea. În țară, mentalitatea diferă mult de -a noastră, si grea e integrarea. Dar suntem plini
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
aceasta niciodată. Strigă Ardealul că vrea răzbunare Pe cei ce, din neștire, l-au vândut. Și l-au supus mereu la închinare Toate acestea sigur au durut. Moldova dar și Țara Românească Demult doriră o unire sfântă. Cu Transilvania acesta strămoșească Ce-atuncea s-a voit să fie frântă. Nici Dobrogea n-a fost mai fericită Raia sau pașalâcul cel turcesc. A fost, de veacuri, totuși, asuprită Dar a păstrat ascuns osul domnesc. Au vrut dușmanii noștri să stârpească Tot neamul
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
Redactori și Editori sau Editorialiști, de astăzi și dintotdeauna, ai acestei redutabile publicații au fost, întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
FRANŢA, AJUNSĂ LA BOGATUL DEMERS, ROTUNDUL ŞI FRUMOSUL NUMĂR 100 AL AŞEZĂRII EI ÎN ROSTUL FIRESC A MULTORA DINTRE NOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371529_a_372858]
-
putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Părintele Radu Botiș a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumnealui este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
REVISTA ONLINE “SLOVA CREŞTINĂ”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371558_a_372887]
-
Munca lor să li se pară . -Lie , ciocârlie mică , De ce cantul te ridică În văzduh , tot către soare Unde arsita-i mai mare? -Eu mă duc cu cantul meu Să mă rog lui Dumnezeu Pentru toți care trudesc Pe pământul strămoșesc , Să le dea lor sănătate , Pace-n viață și bucate . Mă mai rog lui Dumnezeu , Din tot suflețelul meu , Să fii harnic că taticu’ , Înțelept că și bunicu’ Bun și vrednic că mămică , Blând și sfânt că și bunica . Și
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]