3,148 matches
-
in târgul Fălticenilor chiar din timpul celui de al II lea război mondial. Când trupele sovietice au intrat în oraș la o luptă de pe dealul Spătăreștilor moș Lică a fost rănit destul de grav la un omoplat. Un glonț i-a străpuns osul însă nu i-a atins încheietura. A rămas de trupele sale la spitalul orașului unde doctorul Segall l-a oblojit cum a știut mai bine pentru a putea să-i recupereze brațul. Moș Lică făcea parte din trupele sovietice
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
Că nu-i o dictare a minții înșelatoare, Și nici dintr-a grandorii ‘mică favoare’... Mintea-i prima ce minte simțirea pură, Îngramădind vise în nebună adunatură, Spintecând candoarea din inimi o alungă, Simțiri-le umane's din fașă-n străpungă... Sunt unii ce dintre a orgoliu-i se-nbată, Azi beau prea mult, dar nesațiul îl arată, A doua zi caută iar ce ieri nu le-a ajuns, În pre’multa mareție orgoliul e străpuns... Din vina trecutului mai caută o
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
-le umane's din fașă-n străpungă... Sunt unii ce dintre a orgoliu-i se-nbată, Azi beau prea mult, dar nesațiul îl arată, A doua zi caută iar ce ieri nu le-a ajuns, În pre’multa mareție orgoliul e străpuns... Din vina trecutului mai caută o măreție, Trufia bată’o vina bravează-n acea beție, De-a fi ‘prea’...dar, a cădea răpus de ea, Din a orgoliulu-i balast ce-l presupunea! Sugrumând umilința apare un cerc vicios, De a
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
Mâine plec unde-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată. Costică înlemnise, îi clănțăneau dinții-n gură de frică. Andrei a înaintat spre el cu baioneta la armă, ca la atac, și l-a străpuns cu atâta furie chiar în dreptul inimii, că nu a scos decât un icnit slab, și a căzut ca un lemn din pădure, când este tăiat de securea ucigașă. A smuls baioneta din pieptul dușmanului de moarte, a holbat ochii și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
1 O altă descriere frumoasă, ce-i drept, cam concupiscentă însă, regăsim și în cadrul episodului întâlnirii, când naratoarea prezintă atât de sugestiv primul lor sărut: ,,Apoi, într-o dorință de nestăvilit, își apropie buzele din nou de buzele ei, le străpunse cu experiență încătușarea și-i vârî adânc limba înăuntrul gurii, jucându-se pasional cu limba ei, întorcând-o, sugând-o, pipăind-o și mângâind-o. Buzele lui cărnoase și lacome se jucau cu buzele ei inerte, iar limba urmărea când
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
sfărâma la cea mai mică adiere: „Încerc să prind în palme / Sărutul dimineții.../ Doresc să ți-l ofer, / Iar de la roua / Ce răsfață lin petala / În picuri dulci, / Sclipirea să îi cer. Să te răsfăț cu rază caldă / Când soarele străpunge / Al nopții negru voal, / Să intru-n spuma mării, / Cu ea să pot ajunge / Să te sărut pe tâmplă / Prin crestele de val...” (Sărut gingaș). Cine mai cântă iubirea în acest fel în ziua de azi, când textele abundă de
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Spiritual > ATRACȚIA INFINITULUI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 666 din 27 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt frate cu Cerul și Pământul: Pe unul îmi port pașii, Străbătând calea vieții, Către celălalt îmi îndrept privirea, Încercând să-i străpung hotarele de stele. Sunt o sămânță fragilă, sămânță de gând, Suflată de soartă îndelung, Pe cărările vieții, unde trebuie s-ajung. Nemărginirea o port cu mine Ca pe-un misterios ecou, În care răsună toate sunetele lumii. Doamne, Tu ești
ATRACŢIA INFINITULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346536_a_347865]
-
roșcate începură să se vadă pe linia orizontului, devenită între timp albastru-violet. La început culorile erau anemice, dar pe parcurs se transformau, devenind aprinse. În stânga lor cerul se înfățișa privirii ca o imensă avalanșă de zăpadă scânteietoare. Linia orizontului era străpunsă în două locuri de catargele a două vase aflate undeva la ancoră, mai departe de țărm. -Nici cel mai talentat pictor n-ar putea reda așa ceva, se încumetase Iulia să spună mai mult în șoaptă.Un spectacol de culoare ce
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
neobișnuită, învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea în dansul ei matinal. O imensă intindere de apă violet-roșiatică se înfățișa acum privirilor tinerilor fascinați de pe terasă. Creste de valuri înspumate, sclipitoare și veșnic în mișcare. Liniștea ce stăpânea împrejurimile, fu străpunsă de țipătul strident al unui pescărus, ce se avântase primul în căutarea, peștelui. Se ridicase spre cer ca o sageată, apoi plutise deasupra apei, iscodind dupa hrană. Curând i-au urmat alții și astfel magia răsăritului de soare la mare
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
misterioasă. O greutate uriașă mi se lua de pe spate". În acel moment începea eliberarea Poloniei de sub jugul comunist. Mesajul pe care ni-l trimite Maica Domnului de la Czcestochowa este emoționant. Fața ei brăzdată de tăieturile sabiei este fereastra inimii sale străpunsă de sabia prevestită de Simeon. Maria apare ca Maica durerilor și cea asociată de Isus la mântuirea lumii, prin contribuția ei de suferință. Acest gând îl exprimă foarte frumos poeta Maria Pawlikowska, contemplând icoana Mariei încărcată cu aur și pietre
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
urc spre ea mă tem de mine. Am dăruit ochelarii mei mării, - Să vadă ce n-am văzut eu. Mîinile ei dirijau fluturii Îmblînziți ai Tăcerii Și ei o cîntau mereu. Razele lunii ca niște lacrimi de miei Liniștea o străpung. Fără timbre, scrisorile morții m-ajung, Dar nu le acordă nici o atenție Îngerii mei. Ci eu îi scriu: „Iubire, pogoară-te în toți: Și-n cei ce-s numai moarte Și-n cei fără de morți”. La balul negru zilele s-
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
optimizării pe bază de criterii de siguranță și de eficiență economică. Ceea ce am făcut noi pe parcursul acestui sumar articol nu este altceva decât o înșiruire de constatări și de propuneri făcute în timp de către cercetători seismologi, care au dorit să străpungă noțiunea de seism până în fibra sa cea mai adâncă, dorind, în același timp, să popularizeze o serie de măsuri de care ar trebui să se țină cont pe viitor pentru a preveni dezastrele provocate de severitatea unui asemenea fenomen natural
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
stâng freamătele ploii, Ușor atingând dorința nestinsă... Pe coapse-mi se-nalță vița nevoii. Arzând patima din iarba întinsă... Cresc spre soare culori în pastele, Doar trupu-mi rămâne ascuns... Miros doar țărâna din stele Și ramuri de dor m-au străpuns... Vreau să le simt... Blue Mireille, 01.08.2013 Referință Bibliografică: Rădăcini de gânduri / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RĂDĂCINI DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348402_a_349731]
-
Luc. 18, 24) și nici să adune lucruri nefolositoare, de care n-are nevoie. Că cel înfățișat lui Dumnezeu trebuie să îmbrățișeze lipsa de proprietate în toate și să fie ațintit la frica de Dumnezeu, după cel ce a spus: „Străpunge cu frica Ta trupul meu, fiindcă m-am temut de judecățile Tale” (Psalm. 118, 120). Fie ca să dea Domnul să primiți sfaturile cu toată convingerea, așa încât să arătați roade vrednice ale Duhului în slava lui Dumnezeu, prin bunăvoința lui Dumnezeu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
ce parcă grăiește întâia oară, Șoptind ușor pe neuronii să nu-i doară, Măiastra ce zboara-n a soarelui înălțimi, Salvând lumea de ale ei negre tintirimi!.. E-un gând vesel ce fricile rele alunga, Paienjenisurile-ti vrea să le străpungă, Doare numai când relele-ti persistă, Și în ale 'mâlurilor' gânduri rezista! Ca-n străvechea... iarnă! Referință Bibliografica: Ca-n străvechea.. iarnă! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
dintr-o baladă... Și mă ascund într-un mănunchi de doare, Când peste dimineți răsari din vise Un mugur de lumină și culoare, Albastru în ferestrele deschise... O ploaie te-aș doini printre regrete De câte ori un nor mi-ar mai străpunge Ultima notă-a albelor sonete Mărșăluind prin fluvii noi de sânge... Mai cântă-n amintiri un alb de veghe Al înserării-n noi de vechi cuvinte; Te chem să-mi vii, deși la mii de leghe Te-ai exilat în
NINGE ASTĂZI, IAR CU FLORI DE TEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345333_a_346662]
-
pictură manieristă a misteriosului maestru spaniol de sorginte elenă denumit El Greco -, privind hamletian la vasta deșertăciune a lumii cuprinsă pe de-a-ntregul ei în țeasta înnegritului de putreziciune craniu omenesc, dar aplecându-se despletită și cu umilenie, totdeodată, în fața Cristosului străpuns la mâini și picioare de cuiele reci ale eternului păcat ancestral al umanității... Într-o lume care își adoră idolii și își răstignește la fiecare margine de drum Mântuitorul, cu prezența sa aproape ireală pe orice scenă a lumii, DALIDA
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
când oile-și cântă cântarea ,cântarea ierbii , iar vântul răzbate până în umbră pașii pe ploaie , pe firele ierbii luându-te-n zbor , e visul pe ape ce umblă , pe palmele timpului în izvoare de raze, e visul ce ochii-ți străpunge , până pe măgura zilei în picuri de rouă ; Ogrădeasa numit . Acolo florile cântă , și umbra și pașii , și apa-n pâraie ce curge , ca firul de iarbă ce urcă spre cer din tufele Ogrădesei . În tufe , acolo , pe patul de mușchi
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
Toate Articolele Autorului Pierdut în etern Ai fost lumina umbrei mele Acel zâmbet ce-mi dădea putere Alinarea din tandra mângâiere Acum mă pierd în ape tulburi În ocean de vise neîmplinite Acolo unde lumina În veci nu-mi va străpunge Mă pierd în suferința nimicniciei mele Ca o frunză pe apa și fulgerul în haos Anodin ca rostul timpului în spațiu Mă pierd, în ale mele decizii prea pripite În eternul apelor adânci Înconjurat de asurzitoarea liniște deplină Mă pierd
PIERDUT ÎN ETERN de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376903_a_378232]
-
am aflat că iubirea nu moare, Doar noi ne tot trecem, mereu singurei. Ce jertfe-am făcut pe altarul iubirii, Ce fete au plâns!...O! ce fete am mai plâns!... Desferecasem porțile fericirii, Când prima săgeată de foc m-a străpuns. Și acum o visez: cu părul sălbatic, Cu ochii de neguri, cu zâmbet divin... Cât de mult am iubit-o!... - ca un fanatic; Mi-a luat ani de zile să pot să-mi revin. O păstrez și acum ascunsă în
PRIMA DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376949_a_378278]
-
mângâiere fină. Noțiunea., ce e bine și ce-i rău, Noi s-o aruncăm în hău. Nu voiai decât să mă săruți Și sufletul din loc să-mi muți. Să mă săruți., dulce, dulce, până la sânge. Până iubirea inimă-mi străpunge Nu voiai decât a ta iubire, Prin a mea piele să respire. Nu voiai, decât pe mine, Și a noastră dulce iubire, Să ne ducă-n ape line! Autor: Chiricea Ciprian Ionuț ( CCI Poezii ) Referință Bibliografică: Dulce iubire / Chiricea Ciprian
DULCE IUBIRE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376956_a_378285]
-
trupul său, unde credea că va găsi stabilitate, chiar dacă forța picioarelor o va părăsi. Ștefan, îi pătrunse intimitatea gurii cu limba lui neliniștită, iar căușul palmei îi masa cu delicatețe sânul nervos și în continuă întărire. Mugurul începea să-i străpungă pânza subțire tinzând să-i iasă din cupa sutienului. La acest lucru contribui Ștefan, care-l prinse între buricele degetelor și-l alinta creându-i posesoarei gemete de plăcere. Dalia simțea cum se umezește din ce în ce mai mult. Era un fenomen pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
senzației aceleia stranii a nemișcării date de ternul peisaj. Pentru că dorea să fie încredințat de adevăr, verifica: deschidea rucsacul trențuit, răscolea printre prețioasele nimicuri purtate cu el în acest drum, găbjind acel ceva căutat. Îl apuca în palmă cu înfiorare, străpungându-l cu o căutătură lacomă, nădăjduind confirmarea în... ce?! În comoara sa, unică minune a lumii pentru el! Drept era, în juru-i nu mai rămăsese ceva cu care s-o poată asemui... Și cu sufletul plin de căldură, cu mintea
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
până atunci în viață se frânsese în trei bucăți aproape egale. Întinse mâna spre cea mai apropiată și o ascunse în pumn chiar în clipa în care simți cum lama cuțitului său, ajuns la unul dintre cei doi atacatori, îi străpunsese adânc spatele. Și-atunci se întâmplă... Cocoțat sus pe boltă, soarele deveni dintr-o dată, după atâta amar de vreme, portocaliu ca metalul fluid, straniu de strălucitor pe un petec de senin. Reflectându-se orbitor în cele două bucăți de oglindă
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
va fi soare iar pe drum... Iar dorul care te apasă Și inima îți sângerează Va dispărea răpus de timp Și de iubirea ce urmează... Nu plânge...ochii Mei nu pot Să-ți vadă lacrima uitată Și nici suspinul ce străpunge Prin ea din inima-nghețată... Hai, nu vrei să zâmbești din nou Căci mâine e o nouă zi! Nu plânge...va veni o vreme Când rănile nu vor mai fi! Unde-i oare viața noastră? Unde-i oare viața noastră
OMAGIU DIVIN 23 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376999_a_378328]