4,708 matches
-
lut dau satului o notă distinctivă. Lefkara este, de fapt, împărțită în două: Pano Lefkara și Kato Lefkara - satul de sus și de jos - și are în jur de 1.100 de locuitori. Izvoarele documentare atestă existența Lefkarei din vremuri străvechi alături de urmele lăsate de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
obiceiuri și tradiții populare care însoțesc evemimente importante din viața satului său, botez, nuntă, înmornântare, etc. Nu trece neobservat nici folclorul, atât cel literar cât și muzica populară teleormăneană: “În folclorul literar găsim teme care ilustrează bărbăția voinicului tânăr, cu străvechiul obicei al încurcării cailor, cu evidențierea probelor de vitejie și a întrecerii dintre călăreți sau dintre căi și șoimi, motivul alegerii tânărului țăran isteț că domn, ideea luptei dintre bine și rău.. Este remarcabilă valoarea pronunțat educativa a acestor creații
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
de receptare contemporană a fasciculelor de lumină... Mai este și o altă problemă, cea denotată de titlul volumului, Anotimp cernut, respectiv cea a modului de plămădire a poemelor, a cernerii și transpunerii într-o creație originală a temelor și motivelor străvechi, dar travaliul ritualic al poetului, lăsat să se manifeste doar prin poeme și „neteoretizat” sub aspect poetic încă, nu constituie subiectul nostru predilect, de data aceasta... Revenind la prima perspectivă decupată, considerăm că e inspirată ideea (metafora) de a-i
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
televiziuni, internet, școli, universități populare, muzee, teatre, temple, excitante la discreție, cluburi, malluri și cămine culturale, de la care să emane și să se acumuleze zi de zi mângâierile că noi românii avem totuși o Istorie de jertfă și o Limbă străveche cu mare Viitor paneuropean de s-o asimileze toți ca pe latina medievală, A DOUA PROBLEMĂ DE BAZĂ reducându-se astfel la pactul național de a se acorda prioritate infrastructurii intelectuale față de infrastructura rutieră, cea de jdemii de ori mai
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
ghioacă “ ... În tratarea temei copilăriei și a copilului, Ion Barbu aduce o notă originală, care face diferența dintre el și ceilalți poeți contemporani. Nota originală a stilului său o constituie particularitatea balcanismului său, care este o asimilare rafinată a unor străvechi izvoare naționale ... Incidental, la fel ca și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în anul 1937, descoperim o poezie intitulată Melodii în care
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
foc de soare, trece-ades’ acceleratul, o aripă călătoare, alergând peste întinderi ca un buiestraș domnesc. Mi-am tot zis de-o vreme-ncoace să-l opresc la semafor, ca să mai aud iar larma veseliei de-altădată, și în gara mea străveche și la ochi încercănată să oprească pentru mine enigmatic călător. Astăzi iar mă duc pe șine și verific semaforul, să roșească de plăcere și ulei pun pe macaz, pe peron voi duce-o bancă adiind a mângâiere și voi aștepta
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ICOANE VECHI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Icoane vechi Părinților mei, Cu zâmbetul ca zilelle cu soare Înstăpânea precum străvechii lari În fiecare zi o sărbătoare, Cu viersu-i cald alungă nouri rari. Iar cumpene și ceasurile rele Ca umbrele de nouri în senin. Din lună, de la soare și din stele Izvoare de lumină vin și vin. Din an în an
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
în creionarea personajelor unde este cu adevarat magistrală. Autoarea s-a documentat serios pentru a oferi - prin intermediul acestui personaj - o frescă de epocă în care virtutea cavalerismului era sinonima cu viața. În muzeu se află documente rare, codexuri cu scrieri străvechi, manuscrise și obiecte prețioase care au aparținut cândva Ordinului Cavalerilor Teutoni, ori măicuțelor cisterciene. Și în jocul de umbre și lumini filtrate prin vitraliile mai înguste că trupul unui copil, totul este învăluit în mister și taine care se cer
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
printre alte acte de-ale familiei. Cărți rare le stăteau vecine acestor acte familiale. Printre ele, o Evanghelie dăruită bisericii din sat de către străbunicii ei. Sentimentul pe care-l trăiește aici este unul de regăsire a sinelui, a rădăcinilor sale străvechi greco-catolice. Mi se părea a fi o creștină condamnată la rug fără vină, o ființă care supraviețuise ghilotinei izolânduse-n turn, nu țipând, rugându-se-ndelung... Nu știu, nici nu spun că Sfânta Evanghelie mă așteptase tocmai pe mine ca s-
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
mergeți la școală cât mai departe, studiați, învățați, pregătiți-vă... Afirmă cu tărie: „Trebuia ca în școli să ne fi învățat adevărul despre tot ce ține de neamul nostru românesc, care este un neam brav, cu rădăcini puternice și origini străvechi, iar despre România noastră trebuia să ne fi învățat că este o țară mică, că avem și noi ce avem!” Era tare indignat că s-au scris pe vremea comunismului atâtea poezii patriotice exagerate, laudative, cu atâta emfază despre calități
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
situației eticii și moralei, condiționate istoric; sunt reamintite, astfel, tradiții legate de sărbătorile creștine - Postul Crăciunului, Nașterea Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Regimentul 12 Dorobanți, alături de alții 214 viteji din Rucăr căzuți pe câmpurile de bătaie ale Marelui Război ... Ion Apostol (1911-1995) Născut în satul vecin Dragoslavele din părinți moșneni, a început să pătrundă lumina cărții punând drept temei în izbândă, maxima străveche cu conotații biblice înscrisă și pe frontispiciul școlii din satul natal : "Voiește și vei putea". După școala primară din sat a urmat studiile secundare la Seminarul "Veniamin Costache" din Iași, unde a reușit să fie premiant în fiecare din cei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri cu frânturi din istoria atâtor alte nații care au stăpânit insula de-a lungul secolelor - se regăsesc în tot ceea ce ți se oferă. Aici găsești un mix de culturi și civilizații străvechi care te ține cu adrenalina sus, indiferent în ce parte din insulă ai ajunge. Însă nu se poate neglija nici un alt aspect, foarte agreat de vizitatori - oferta gastronomică a Ciprului turistic - care este fabuloasă. Am amintit pe parcursul incursiunii mele în
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea prea
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
cădere și o așternere pe pămîntul primitor, dacă fiecare frunză îngroașe și sporește vraful, am căutat pentru a-l opune tremurului nestatornic al vieții ceva care să simbolizeze stabilitatea monumentală a morții. Gorganul te duce cu gîndul la un mormînd străvechi sau, oricum, la o movilă suficient de impunătoare care s-a tot ridicat din depuneri îndelungate și succesive. În acest context, ceea ce-ți vine firesc și banal în minte este faptul că, legănîndu-se, frunzele se-aștern / pe vechiul gorgan
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
la o movilă suficient de impunătoare care s-a tot ridicat din depuneri îndelungate și succesive. În acest context, ceea ce-ți vine firesc și banal în minte este faptul că, legănîndu-se, frunzele se-aștern / pe vechiul gorgan sau sporesc / străvechiul gorgan. Ar fi fost însă prea lesnicios și prea ieftin să mă opresc la o soluție atît de comună. Și poemul n-ar fi avut tensiune, șarm, zvîc. Reluînd versul doi, am renunțat la legănîndu-se (prea lung și prea molatic
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are în ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu este numit
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
lucrau în ziua de Ignat erau torturate cu focul și opărite cu apă clocotită, așa cum zeița morții procedează la Joimari, când spală de arsură pielea porcului. În poveștile care circulă în popor se spune că Inătoarea a încercat în timpurile străvechi să opărească o femeie, care voia să toarcă de Ignat însă femeia a scăpat de la acest supliciu datorită unui sfat bun primit de la o altă femeie evlavioasă, mai în vârstă, care îi era vecină. Sărbătorile, între alte funcții, o au
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
lui Litovoi.16(Terra Litua) Din punctul de vedere al subiectului abordat de noi este util să arătăm și condițiile stabilite de diplomă, în care se făcea donația Țării Severinului putându-se astfel aprecia stadiul de dezvoltare economico-socială a acestei străvechi vetre de locuir4e românească. Din diplomă se subînțelege că veniturile Țării Severinului, precum și ale cnezatelor lui Ioan și Farcaș erau importante de vreme ce regele își rezerva jumătate din ele, în timp ce cavalerilor ioaniți le rămânea cealaltă jumătate din venituri, foloase și slujbe
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
morții - și daci, S-alunge potop de urși flămînzi de la răsărit, Stoluri de pajuri bicefale de la asfințit, Secerători fără milă în holde, aleșii Lui Alah - cu semiluna-n iatagane - și leșii Și alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
ceainării care “vorbesc” doar despre poezia ceaiului. Dar la Tea house poveștile romantice, poemele însoțesc florile exotice, adunând alte valori. “O clipă de liniște” și orice rendez-vous e pus sub vraja parfumului de ceai ... Arome benefice, amestecate după formule magice străvechi , unele uitate la noi, flori și frunze ce înlătură, “mâhnirile vieții”! Am văzut cum, uneori, o miraculoasă licoare chihlimbarie unește destine. Vin tineri cu trandafiri în brațe, întâmpinând astfel partenera de ceai “fermecat”. Dar să nu uităm: ceaiul, acest remediu
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cercetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
jur ca să ne țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători și rugăciuni, Tu să rămâi la sufletu-mi pereche, Eu umărul pe care să te-aduni. Referință Bibliografică: Mă cheamă iar cu-a gândului chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
Poeme > Dragoste > VIS Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului VIS e așteptarea clipei te vei ivi în zori de zi suavă,pură,diafană din spuma mării sau dintr-un vis străvechi rătăcitor pe aici te-am întâlnit pe un tărâm de dor iubire porți cu tine lumină lină foc de puritate în ochii tăi ce ard adânc mă cuprind,mă strâng cerească muzică e glasul tău stau în genunchi,tăcut și
VIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368859_a_370188]