1,726 matches
-
Hristos, prin harul izvorâtor din persoana Lui, numai pentru că El e Dumnezeu. El este singurul Mântuitor, numai fiindcă este creatorul lumii și susținătorul ei. Căci mântuirea nu e decât o refacere a lumii, o „a doua creație” a ei după stricăciunea și dizarmonia în care a aruncat-o păcatul. Doctrina despre creațiunea lumii prin Dumnezeu face parte astfel în chip esențial din creștinism. O premisă tot atât de necesară a creștinismului este doctrina despre un păcat universal și despre o stricăciune generală rezultată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei după stricăciunea și dizarmonia în care a aruncat-o păcatul. Doctrina despre creațiunea lumii prin Dumnezeu face parte astfel în chip esențial din creștinism. O premisă tot atât de necesară a creștinismului este doctrina despre un păcat universal și despre o stricăciune generală rezultată din el, în care a căzut creațiunea, dar din care nu se mai poate ridica prin puterile proprii, făcând necesară milostiva întrupare și jertfă a Cuvântului dumnezeiesc prin care s-a și creat lumea. Doctrina despre păcat propriu-zis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în loc să aștepte coborârea cerurilor. Credincios creștinismului primelor timpuri, Răsăritul a păstrat nealterată așteptarea sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
animal sfînt. Parța unde a fost descoperit capul de taur în vechiul lăcaș de cult, este aproape de județul Bihor sau Bihar cum este cu-noscut în Ungaria. Mai avem și munții Bihariei în Apuseni, numai de nu am apune de atîta stricăciune, cu toate și în toate! Gugumanii pricepuți în plăsmuiri ne spun că indo-europenii, adică neamul aryas ar fi venit din India prin secolele XVlll-XVll î.e.n. și ar fi populat toată Europa, tot lăsînd la fiecare popas cîte o clocitoare de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tradițiile religioase persane vechi, Mithra era participantul la ritualul de înmormîntare cît și judecătorul ceresc al faptelor mortului așa cum apare pe medalionul lui Gordian lll ca un cabir protector și călăuzitor al sufletului celui decedat. Atunci, cînd după moarte, duhurile stricăciunii pun stăpînire pe trup, dracii vreau să pună stăpînire și pe sufletul răposatului dar îngerii nu-i lasă pînă la judecata lui Mithra. Acesta cîntărește atît faptele bune cît și cele rele și în funcție de greutatea fiecăruia stabilește locul sufletului pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dinlăuntrul meu să binecuvinteze numele cel sfânt al Lui. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita toate binefacerile lui. Pe cel ce curățește toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale. Pe Cel ce izbăvește din stricăciune viața ta; El te încununează cu milă și cu îndurări. El umple de bunătăți dorirea ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale. Domnul face judecată și dă dreptate tuturor celor ce li se face strâmbătate. Arătat-a El
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
smuls din drumul lui de boier, este redat lumii ca și cum ar fi fost recuperat pentru fericire. Lumea îl ispitește cu tentațiile ei, și în drum spre pierzare, Dumnezeu îi trimite lepră. Apariția îi este compromisă. Fața devine purulentă, mustind a stricăciune. Zemuise în el fără să se vadă. Acum hidoșenia e vizibilă. Lumea se sperie. Prietenii însă nu-l ocolesc, îl compătimesc, ba chiar îl admiră pentru răbdarea cu care îndură. El știe că urâțenia este un medicament. Se strânge în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aceste sate s-au salvat, au evadat și se Îndreaptă spre civilizație. Dar sunt puțini. „Îmi place”, Îmi mai scrie, „mă Încurajează că vezi transmiterea micimii umane din generație În generație - prin schimbări mizere psihice -, faci bine că scrii despre stricăciunea umană de la țară”. Este Într-adevăr ceva cu satul, admite colega mea, s-au petrecut aici schimbări dezastruoase, s-au Întâmplat rupturi irecuperabile, iar „problema principală este lenea, faptul că sătenii au uitat să muncească, stau la televizor, beau la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Astfel, pe 13 mai 1876, după ce se lăsase atinsă "cu vulgaritate" pe picior, în trăsură, scrie: "Iată ce mi-am spus: orice s-ar întâmpla, nu află nimeni ce fac eu aici, nu rămâne nicio urmă, nu se face nicio stricăciune, iar viața oferă așa de puține prilejuri de bucurie, că trebuie să profiți atunci când poți. De altfel, în clipa asta sunt complet insensibilă; nici urmă de spirit, de inteligență ori memorie, de mândrie". Totuși, fata își promite ca pe viitor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pămînt, în jurul sobei încinse. Tînăra femeie scotocește prin cotloane și scoate la iveală două castroane, unul din faianță colorată și celălalt din lemn lăcuit. Le cercetează cu atenție, ca nu cumva, din nebăgare de seamă, vasele să fi suferit vreo stricăciune, ceea ce ar fi făcut să dispară "duhul" din ele. Or, se știe că nu poți oferi nimănui un obiect privat de "duhul" său. Liniștită, toarnă în ele "airak"-ul3 scos cu polonice foarte lungi de cositor, din burdufuri uriașe, croite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a fost în faptele mele;/ sau, dacă nu în fapte, în vorbe,/ sau, dacă nu în vorbe, în voința mea?/ Dar Tu, Doamne, ești bun și milostiv / Tu ai văzut adâncul morții mele/ și cu dreapta ta ai golit prăpastia stricăciunii/ din străfundurile inimii mele." Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică, întâi la Tagaste și apoi la Cartagina. Pleacă la Roma
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
frică de nevastă (I, 610), dacă n-o mai recunoaște de când și-a pierdut firea și l-a lovit într-o izbucnire de gelozie, și o confundă cu altă muiere, fioroasă (I, p. 615). Amintirea crimei comise de soție din stricăciunea sângelui și a minții îl face să se teamă că ar putea fi la rândul lui omorât, supoziție infirmată de Marghioala : Te las în viață, să mă porți în suflet, ca pe o groază, ca pe o pedeapsă a lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
deosebit de caldă. Brigitte, care a dat de urma ei, aduce un ventilator. Încearcă mai multe poziții, o găsește pe cea bună, zâmbește cu toată albeața dinților. Televizorul nu merge bine. Brigitte caută un tehnician. Furtuna de ieri a provocat câteva stricăciuni, o să le repare. Brigitte pleacă mâine în concediu cu cele două fete ale ei, două adolescente, ale căror fotografii i le arată, mândră. Se duce în Germania și Elveția, unde are prieteni și rude. După aceea, o să plece soțul ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
curajul faptelor tale!", îi replică pe un ton ascuțit demnitatea vexată. Are cui semăna nevastă-sa. Îi răspunde agasat: "Ți-am spus că am făcut-o fără să vreau!" Ea îi întoarce spatele și se precipită în baie ca să repare stricăciunile. Bereta și mănușile sunt cu siguranță opera ei, realizată cu resurse locale după vreo revistă pariziană. Se gândește nostalgic la dama de moravuri îndoielnice, care locuia înainte în camera pe care acum o împart, nu fără ciocniri, Natașa și bunica
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
armatelor ruse în Bulgaria. Și într adevăr, Dunărea și Marea prezintă acestor armate cele mai înlesnite și cele mai puțin costătoare căi de transport și de comunicațiune. După atâtea încercări, România are trebuință de un repaos absolut ca să-și îndrepte stricăciunile produse de război. Rea condițiune pentru îndeplinirea acestei lucrări reparatoare și pentru liniștirea țării noastre ar fi umbletele printr-însa a unei armate streine. III Ne pare că ar fi drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
primire legația la 23 ianuarie, și trupele germane intră în București și înăbușă rebeliunea. Peste 2 000 de legionari au fost arestați și îngrămădiți în manejul cazarmei de la Malmaison. 62 Eram, într-o seară, la Inculeț acasă, care îmi arăta stricăciunile suferite din cauza cutremurului la casa lui din strada General Cristescu. Aflasem de la el că Dumitru Iuca era grav bolnav și ne înțeleseserăm să mergem împreună, a doua zi, să-l vedem. În noaptea aceea, Ion Inculeț moare, răpus de o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în România comunica, printr-o altă instalație de radio-transmisie, toate intervențiile lui Maniu și, în special, dirija bombardamentele aviației anglo-americane asupra regiunii petrolifere și a Bucureștiului. Aceste teribele bombardamente au continuat toată vara lui 1944. Numărul mare de morți, importantele stricăciuni produse în București și în regiunea petroliferă au fost considerate ca acte de patriotism ale acestui personaj, care după 23 august 1944, a devenit din agent anglo-american, ministru în guvernul României, alături de Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Prin aceste contacte
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tot felul, Dictat și ultimative, dar și negocieri nedorite, puterile lumii au impus României „dreptul forței” față de „forța dreptului”, cedând teritorii după teritorii, transferul provinciilor nefiind niciodată acceptat de români și conducătorii la care, în fața forței, s-au autoevacuat, nelăsând stricăciuni... („Bătălia pentru Basarabia, 19181940” de Valeriu Florin Dobrinescu, Editura Junimea Iași, 1991) Tragedia 1940 pentru România... * Bucovina, ziarul românilor bucovineni, apare la 18 martie 1919, programat pentru fiecare zi de lucru, redacția și administrația - Piața Unirii nr. 3 (Palatul Național
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știam cum funcționează nimic. Pe ce buton trebuia să apăs ca să pornesc mașina de espresso? Cine-mi plătea ipoteca? De unde apăruseră stelele? După o vreme îți dai seama că la un moment dat totul se oprește. Venise timpul să reduc stricăciunile la maximum. Era timpul să-mi resuscitez contactele. Era timpul să mă aștept la mai mult de la mine. Mă pierdusem în agitația, în tensiunea, în căcatul pe care a trebuit să-l înghit ca să rămân în centrul atenției. Dorința mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un verde intens care dădea într-o grădină uriașă și bine îngrijită, cu flori ale căror nume nici nu le știam, iar dincolo de grădină se întindea un câmp ce ducea la liziera pădurii. Stafia n-a detectat nici un fel de stricăciuni produse de petrecere. Totul era imaculat. Confuză și impresionată, stafia se zgâia la vaza plină cu lalele proaspete care trona în mijlocul mesei din bucătărie. Marta era deja prezentă, făcându-și de lucru cu aparatul de cafea espresso Gaggia, în timp ce stafia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cocteilul și m-am întors la masă. Citind ziarele, temerile îmi erau puternic alimentate. Noi sondaje ofereau statistici îngrozitoare despre absolute orice. Existau dovezi clare că nu ne descurcam prea bine. Cercetătorii cădeau sumbru de acord. Erau intervievați psihologii naturiști. Stricăciuni majore fuseseră „neînțelept“ comise. Aveam de-a face cu „neatenții de temut“. Aveam de-a face cu „erori de gândire“ vizând potențialul. Situațiile se „deterioraseră“. Cruzimea era în creștere și nimeni nu putea face nimic. Populației, deși descumpănită, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în casa ta - și se pare că există - atunci trebuie să fii gata de luptă. - De ce? - Pentru că indiferent despre ce-ar fi vorba, se hrănește din teama ta. Se hrănește cu teama colectivă din casă. Și în funcție de cantitatea de teamă, stricăciunile pe care aceste spirite le pot inculca sunt catastrofice. - De ce mie? De ce mi se-ntâmplă mie? - Se pare că ești bântuit de un mesager. Miller făcu o pauză. De tatăl tău și de Patrick Bateman și de ceva creat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
casă cu Range Rover-ul meu. Miller era convins că acum casa era în „siguranță“. A adus vorba și de unele „schimbări specifice“ survenite după ce echipa sa s-a întors sâmbăta. M-a asigurat că voi fi mulțumit de aceste schimbări. Stricăciunile intervenite pe parcursul fazei ISR nu fuseseră „corectate“ (ușa care zburase din balamale; gaura din perete) dar a insistat că voi fi mulțumit de „diferențele fizice“ din restul casei. După această conversație, dorința mea de a vedea casa deveni intempestivă. În loc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu Notre-Dame de Paris; are tot două turnuri la intrare, dar mai joase și mai puțin ornamentate, ceea ce îi conferă o înfățișare de fortăreață medievală. Construită în perioada domniei primului rege portughez, Alfonso Henriques, și reconstruită, în diferite perioade, după stricăciunile pricinuite de cutremure. Aer auster, impresie de soliditate și rezistență morală. Trei nave înalte, ferestre și bolți ogivale, capele cu mormintele bogat împodobite ale unor personaje istorice, episcopi și dregători, cioplite sub formă de oameni adormiți în patul lor, sculpturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Kiam, unde am fost cu puțin timp în urmă. O baracă ceva mai mare se vrea a fi primărie. Primarul, un tip simpatic cu mânecile cămășii suflecate, expert de-acum în materie, ne prezintă, inclusiv cu ajutorul unui set de diapozitive, stricăciunile suferite de localitate și eventualele noi pericole care o amenință. Evocă bunele raporturi din trecut, cu mâna de lucru libaneză care "venea odinioară la lucru din cealaltă parte", ne reamintește toate facilitățile cu care erau gratificați acești sezonieri locuind dincolo de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]