3,542 matches
-
strategii de organizare și desfășurare a activității de instrucție și educație. 6.4. Învățarea prin cooperare și școala incluzivătc "6.4. Învățarea prin cooperare și școala incluzivă" Activitatea de Învățare prin cooperare 1 are la bază o strategie de instruire structurată și sistematizată, În cadrul căreia mici grupe lucrează Împreună pentru a atinge un țel comun. Premisa Învățării prin cooperare este cea conform căreia subiecții ce lucrează În echipă sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și costurile sociale. Concepte operaționale în analiza calității vieții, apărut în anul 2004, la Editura A 92, Iași, o are ca autoare pe Adina Mihăilescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Autoarea ne oferă un volum bine structurat și documentat asupra unor metode de calcul privind minimul de trai decent și de subzistență. Interesul manifestat prin cercetări de-a lungul anilor arată maturizarea autoarei în domeniul studiat. Volumul este structurat în patru capitole, un cuvânt introductiv, concluzii, bibliografie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
bază factuală (date empirice), după cum orice investigație empirică presupune un minim de teorie. (Chiar ideea de a efectua o anchetă sau un sondaj pe o anumită temă face parte dintr-un spațiu ideatic mai mult sau mai puțin extins, mai structurat sau mai puțin structurat.) Se recunoaște, de asemenea, că între teoretic și empiric subzistă un fel de feedback pozitiv: ipotezele, teoriile, ideile, în general, potențează cercetarea concretă, iar constatările empirice conduc la formularea de noi ipoteze, interpretări, teorii. Sau, exprimând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
după cum orice investigație empirică presupune un minim de teorie. (Chiar ideea de a efectua o anchetă sau un sondaj pe o anumită temă face parte dintr-un spațiu ideatic mai mult sau mai puțin extins, mai structurat sau mai puțin structurat.) Se recunoaște, de asemenea, că între teoretic și empiric subzistă un fel de feedback pozitiv: ipotezele, teoriile, ideile, în general, potențează cercetarea concretă, iar constatările empirice conduc la formularea de noi ipoteze, interpretări, teorii. Sau, exprimând lucrurile într-o formulă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cu această din urmă remarcă, discuția despre cantitativ-calitativ trece de pe planul filosofico-epistemologic pe cel metodologic propriu-zis, al strategiei metodologice. În acest context de referință, se susține, în mod obișnuit, ideea că abordarea cantitativă este cea care se bazează pe tehnici structurate (experiment, anchetă cu chestionar standardizat, plan observațional riguros etc.), pe când cea calitativă uzează de tehnici nonstructurate (observația coparticipativă, interviuri individuale intensive, interviuri de grup, studii de caz, analiza autobiografiilor). Pe un astfel de plan se poate argumenta și mai ușor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de sine stătătoare de culegere a datelor, dar probabil e mai rezonabil a fi considerat, în funcție de situație, fie o metodă complexă, fie, cel mai adesea, un instrument. 4. În afară de experiment și anchetă - care, în forma lor pură, sunt doar cantitative (structurate) -, celelalte trei metode (observația, analiza documentelor și interviul) au atât variante cantitative, cât și calitative. Mai mult, în forme spontane, dar nu neapărat ineficiente, ele sunt din plin utilizate și la nivelul conștiinței comune (pentru detalii, vezi Iluț, 1997). 2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
va arăta, așa cum spuneam, că nu de puține ori ancheta și interviul apar ca o singură metodă, în cadrul căreia se disting diferite specii, în funcție de gradul de libertate permis în dirijarea discuției cu subiectul. Se vorbește, astfel, de exemplu, de interviu structurat, semistructurat, nestructurat etc. E clar că o astfel de poziție pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schimbul de informații prin mijloace lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem distincția între procedee „cantitative” (structurate, „închise” etc.) și „calitative” (nestructurate, interpretative etc.). Cei care optează pentru prima variantă sunt foarte mulți, îndeosebi sociologii de limbă engleză, limbă în care, în problema pe care o discutăm aici, nici nu se regăsește propriu-zis termenul „anchetă”. În românește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specialiști în știința computerelor dacă nu se poate vorbi de „Survey Automation” (National Research Council, 2003). Autorii care merg pe distincția oral/scris folosesc, în general, termenul „interviu” (interview) pentru a desemna modalitatea orală de strângere a informației, deosebind interviul structurat, cantitativ, de cel nestructurat, calitativ, admițând, firește, unele variante intermediare. O serie de sociologi insistă mult, uneori aproape exclusiv, asupra tehnicii orale de comunicare, astfel încât cea în scris aproape că nu mai capătă un nume distinctiv; uneori se folosește pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu numai că nu au ambiții explicative, dar, adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite. e. Sondajele de opinie se realizează, de regulă, de către institute specializate, la comanda unui beneficiar ale cărui interese sunt altele decât cele științifice. În momentele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Vaus, 1996) diverselor tipuri de interviu, așa cum se poate vedea pe larg într-o lucrare a lui S. Chelcea (1996). Dintre acestea, mai importante ni se par următoarele delimitări: • interviuri față în față sau prin telefon (după genul convorbirii); • interviuri structurate, semistructurate și nestructurate (după gradul de libertate în formularea întrebărilor de către cercetător, în cursul convorbirii); • interviuri individuale și de grup (după numărul de participanți). Așa cum observă și S. Chelcea (2004), o chestiune aparte o ridică intervievarea copiilor. Există aici trei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu fanteziile și visurile, cu imaginarul, fără însă ca planurile respective să fie distincte, ci, dimpotrivă, ele suntprezentate ca pură realitate. Aceste obstacole pot fi depășite prin diferite tactici psihologice și prin precauția necesară în interpretarea datelor interviului. Întrucât interviul structurat este identic cu aplicarea, prin metoda față în față sau prin telefon, a chestionarului standardizat, tehnici de anchetă despre care am vorbit și la care ne vom mai referi și în celelalte capitole, în rândurile ce urmează dorim să facem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și, mai ales, nestructurat, urmând să alocăm o secțiune specială interviului de grup, care prin caracteristicile lui se detașează net de celelalte tipuri de interviu. Dacă în cazul anchetei orale, considerată de noi a coincide, în linii mari, cu interviul structurat, întrebările și ordinea lor sunt dinainte stabilite, în interviul semistructuratprestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuția. Așa se face că operatorulva pleca pe teren cu un ghid de interviu și nu cu un instrument elaborat în detaliu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opiniilor și interacțiunea reală a acestora în procesul viu al discuțiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
discuțiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate, este o metodă calitativă, pentru că presupune interacțiunea participanților, schimbul de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate, este o metodă calitativă, pentru că presupune interacțiunea participanților, schimbul de replici, de opinii și idei pe marginea acestor întrebări, întrebări care sunt, evident, deschise, căci altfel nici n-ar mai avea sens o discuție de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
clasate tot ca interviuri de grup nestructurate. În respectivele tipuri de discuție însă, ca și în altele, participanții pot să nu facă parte dintr-un grup natural, faptul acesta constituind uneori chiar o condiție pentru reușita interviurilor. Interviul de grup structurat s-a concretizat în ceea ce de mai multă vreme se practică în SUA - și, mai recent, și la noi - sub denumirea de focus group (interviu de grup focalizat). El a fost și este asiduu folosit, mai ales în studiile de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De aceea, este aproape o necesitate consultarea cu alții, preferabil cu experți în anchete și interviuri, sau, și mai profitabil, organizarea unor discuții de grup pentru elaborarea ghidului. Altfel spus, un interviu de grup nestructurat în vederea realizării optime a unuia structurat. 3. Oricât de bine ar fi proiectat ghidul de interviu, în desfășurarea discuției propriu-zise, din dinamica proprie grupului, cercetătorul-moderator va ajunge să constate că se impun ca importante anumite întrebări ce nu au fost dinainte stabilite. Este unul dintre punctele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caracteristici. Bunăoară, dacă interesează percepția și reacția locuitorilor unui cartier față de construcția unui așezământ cultural, participanții vor fi locuitori ai cartierului (trăsătura comună), din diferite puncte ale acestuia, de diferite profesii și vârste etc. (caracteristici de diferențiere). Interviuri de grup structurate se pot realiza și cu experți, acest tip de interviu fiind cunoscut în literatura americană ca tehnica Delphy și a grupurilor nominale. Spre deosebire de focus-grup și de alte forme de interviuri de grup, aici scopul este de a se ajunge la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să aibă deci și calități de negociator, fiind vorba, într-un fel, de luarea unei decizii în grup. În practica obișnuită de cercetare și intervenție și în desfășurarea lor concretă, cele mai multe interviuri de grup se înscriu undeva între polii total structurat și total nestructurat, fiind, altfel spus, de tip semistructurat, în sensul că discuțiile se poartă în jurul câtorva idei sau teme prestabilite, dar care au doar un rol orientativ. Un exemplu de acest fel este și tipul de cercetare numit în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să faci mai mult?”, „drumuri de viață”, completarea de fraze. Important este că participanților li se cere să evalueze și consecințele, avantajele și dezavantajele unei alegeri: costul și beneficiul financiar, aprobarea sau dezaprobarea societății etc. Clasificarea interviurilor de grup în structurate, semistructurate și nestructurate privește criteriul cel mai important, poate, fiind vorba de fixarea sau nu a cadrului de conținut al discuției. Totuși, pot fi identificate și alte tipologii de interviuri grupale, în funcție de criterii suplimentare. Astfel, pe lângă interviurile de grup special
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cum le-ar putea înțelege și interpreta respondentul, potențialul memorativ solicitat al acestuia. Prin urmare, experții citesc întrebările și din perspectiva subiectului de interogat. Constatările lor pot lua orice format (eseu liber, comentariu pe puncte stricte etc.). În forma evaluării structurate, experții folosesc un chestionar standardizat, care cuprinde o grilă de categorii prin care este trecută fiecare întrebare. Categoriile sunt de genul: cât de clare sunt instrucțiunile atașate întrebării; dacă întrebarea este prea lungă, complicată, cu greșeli gramaticale; dacă întrebarea conține
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
excesivă, însoțită de o scădere a performanței. Așadar, un stil irațional într-un mediu complex constituie un factor de vulnerabilitate spre psihopatologie. Deși cei care au un pattern dominant irațional pot să fie la fel de performanți în sarcini simple și bine structurate ca și cei cu un pattern cognitiv dominant rațional, ei sunt serios afectați în ceea ce privește starea de sănătate. Iraționalitatea este un factor de vulnerabilitate. Altfel spus, dacă există patologie, există iraționalitate, iar dacă nu există iraționalitate, nu există patologie; poate exista
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o activitate de cunoaștere. Diagnosticul clinic vizează cunoașterea factorilor cu relevanță pentru sănătate și boală. Cunoașterea acestor factori se realizează prin procesul de evaluare (clinică în cazul nostru), în care se utilizează metode diverse precum testare, interviul clinic (liber, semistructurat, structurat) etc. Modul în care se face diagnosticul și evaluarea clinică depinde de tipul de client. Să analizăm în continuare aceste variații. Tipul I de client În cazul acestui tip de client, diagnosticul și evaluarea clinică se face după modelul psihoterapeutic
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comunicate de pacient în cursul terapiei cuprind referiri la situații de viață sau experiențe interne ale subiectului și la reacțiile sale comportamentale și emoționale la situațiile respective. Reflectarea terapeutică empatică lasă să transpară cele comunicate de pacient într-o formă structurată (de exemplu, evenimentul X generează comportamentul Y, producând trăirea subiectivă Z), insistând asupra trăirilor sale emoționale. De obicei, prototipul reflectării empatice începe cu: „Din cele ce mi-ai spus înțeleg că...” sau „Din cele ce mi-ai povestit înțeleg că
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]