15,436 matches
-
dulce... Și nu mi-ai spus atunci nimic. Dar, când mi-am coborât privirea, un deget mic mi-a arătat nemărginirea. F1: Un strop de-argint a lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir subțire de beteală... B2: Sclipind departe, prin frunziș, o stea smerită și albastră sta singuratică, pieziș, deasupra noastră. Și ca un spin, cu raza-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir subțire de beteală... B2: Sclipind departe, prin frunziș, o stea smerită și albastră sta singuratică, pieziș, deasupra noastră. Și ca un spin, cu raza-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2 (ușor reverberat): "Sub cerul vast și mut v-a aruncat aceeași soartă pe-un strop de lut ce-n învârtirea lui vă poartă. Sărman atom sentimental! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de floare. Că s-a trezit așa de dimineață, cu ramuri albe, și se poate spune că-i pentru-ntâia oară în viață când i se-ntâmplă-asemenea minune. B1: Departe, în azurul dintre nori, s-arată bifurcat pe cer un șir subțire de cocori o escadrilă de pe vremea lui Homer... * B2: Cine-ar putea să spună câți secoli au trecut de-o lună, de când nu te-am văzut? Iubito, fără tine începe-o nouă zi... Dar cine le poate socoti? Iubirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul Mavrichie. Are un toiag destul de bine șlefuit și poartă în mână o carte foarte subțire, cu tartaje foarte mari. După aureolă, pare a fi de rang ceva mai înalt decât Sisoe.) MAVRICHIE: Vorbești de unul singur, Sisoe? Cine te-a supărat așa de dimineață? SISOE: Sfinția ta erai, părinte Mavrichie? Blagoslovește! MAVRICHIE: Domnul...! SISOE: Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ochi. Arată cu degetul): Nu-i cumva el? HABACUC (privește în direcția arătată): Ba da, săracu'. El e! (Intră Sisoe, demn și țeapăn. Pare a nu-i vedea pe cei din fața lui.) PAFNUTIE: Și zi așa, Sisoe... c-un plan subțire, te-ai aranjat! SISOE (cu superioritate): Nu huli, Sfinte Pafnutie! De faptele mele veți auzi și de lauda mea va fi plină orice gură! HABACUC (ironic): Se poate, cum nu? S-au mai văzut de-acestea în vremile cele vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la cutie, tăiată. Când intră cuțitul în ea, rămân fâșii-fâșii ca la cozonac sau ca la cornurile de Brașov. Șunca de Praga se face tot în mezelăriile românești, dar după o rețetă cehoslovacă. Puica alege cu grijă, din felia destul de subțire, fâșiuțele de grăsime. Dacă vrei, ia-le că eu nu mănânc așa de grasă! - ficatul ei respinge unele alimente. Pentru zilele de post e bună și halvaua turcească. În siropul încins din tigaie se rumenește făina până ajunge o pastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca margaretele... Poate are să fie o floare... Un crin ar vrea să fie - albă de sus și până jos și cu o cununiță de argint pe cap... Sau o zână? Și zână e frumos să fii, cu rochie lungă și subțire care să fluture la fiecare mișcare. Cum a văzut ea o rochie de mireasă când s-a dus odată la doamna Barbu. Ce frumoasă era! O întinsese pe canapeaua din sala de probe alături de voalul prins cu beteală argintie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
câmp - câți mai rămăseseră după urgia războiului - fiindcă liniștea o obosea și o întrista. Costăchel s-a oprit în zariștea cuprinsă de văpaia apusului, șia pus mâna streașină lăsând ochii arși de dor să soarbă priveliștea din vale... O pânză subțire de fum - aproape străvezie - plutea în lungul văii, până hăt în gura pădurii. Mângâiată de imagini cunoscute, privirea i s-a oprit asupra unui punct anume... Sub horbota de fum, abia de se ghiceau casele și ulițele satului. În cele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că hangiul murea de curiozitate. Ei, ce ai făcut la angrosist? Te întorci pe scut sau sub scut? Ce scut, jupâne? Ce, cu un hapsân ca aista te poți înțelege?... Da’ să știi că mi-ai plăcut. M-ai luat subțire cu scutul. Ce-ai zis dumneata: ce știe moșneagul ista? Află, jupâne, că acolo în sat la mine este un liceu mare - Liceul lui Bașotă - și am mai stat și eu de vorbă cu un profesor, cu altul... și vrând
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
5, dacă nu mai mult. Apoi parcurse un drum colbăit, printre lanuri de porumb și floarea soarelui, cu liziere de salcâmi și gârneață. Simona privea întinderile în care toamna nu intrase cu toate ambarcațiunile sale. În dimineța aceea, o brumă subțire acoperise ierburile, argintându-le cu o peliculă de un alb imaculat cu scânteieri lucitoare. Nu peste mult timp însă, un soare blând și dulce avea să vină binevoitor să înflorească întreaga zi. Trecu pe lângă un grup de bărbați îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Pentru a nu îngheța, locatarii puneau în priză reșouri, de cele mai multe ori improvizate, care făceau să sară uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și climatul din apartamente se îndulcea. Bântuia o glumă macabră, scornită de un glumeț, care denotă că românul știe să iasă întotdeauna din orice impas cu un zâmbet. Cică s-ar fi dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
bibliotecă poate fi: Ø Pentru cărți și broșuri (sub 50 pagini), fiecare exemplar este considerat un volum. Ø Pentru reviste și ziare, unitatea de evidență (volumul de bibliotecă se stabilește după grosimea lor și după circulația numerelor). Ø Pentru ziarele subțiri care se pot lega de obicei în volume trimestriale, acestea devin unitatea de evidență (volumul trimestrial). Ø Pentru reviste subțiri care se pot lega într-o colecție anuală, aceasta devine unitatea de evidență (volumul anual). Ø Pentru alte suporturi informaționale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și ziare, unitatea de evidență (volumul de bibliotecă se stabilește după grosimea lor și după circulația numerelor). Ø Pentru ziarele subțiri care se pot lega de obicei în volume trimestriale, acestea devin unitatea de evidență (volumul trimestrial). Ø Pentru reviste subțiri care se pot lega într-o colecție anuală, aceasta devine unitatea de evidență (volumul anual). Ø Pentru alte suporturi informaționale (discuri, casete audio, casete video, CD, CD ROM-uri), fiecare document devine unitate de evidență. 53. Ce cuprinde evidența tehnico
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a udat până la piele numaidecât, nelăsându-mi răgaz măcar un dram să răsuflu. Năpustindu-mă la adăpost sub o veche streașină răsărită total neașteptat și nebănuit în calea mea, m-am trezit lângă o fereastră nu tocmai mare, cu gratii subțiri și atinse ici și colo de rugină, ce aparținea unui apartament de la un parter sărăcăcios, cu pereții crăpați și cu tencuiala scorojită toată. Atunci, pentru că nimic nu mă împiedica, uitând de normele bunei cuviințe, mi-am lăsat privirea slobodă să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sănătos, atât trupește, cât și mintal, sănătos și încă puternic în vigoarea vârstei sale, Victor suferea spiritual din ce în ce mai tare, căci se consuma în el însuși întratât, atunci când se gândea la viitorul Mariei, cam pe cât se consumă o lumânare de ceară subțire, în apropierea sursei de căldură. Privea în împăienjănișul tot mai evident al ochilor ei și vedea amarul său chin, adunat tot în acele priviri candide încă, aidoma privirilor pe care le poți vedea la un sărman câine, bătut de niște
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tot timpul, aproape într-un mod exagerat și nefiresc, cu mâinile sub biroul său, ca să nu i le vadă, pe cât se poate, nimeni. La drept vorbind, avea toate motivele s-o facă, dat fiind că brațele ei, lungi, rigide și subțiri, se încheiau cu două palme mari și aspre, ce parcă aduceau mai mult a niște crengi de copac, decât a niște mădulare de om. Aceste brațe, se pare, sufereau groaznic de vitiligo - cum i-ar spune doctorii, de bună seamă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și Înflăcărarea cu care și-a anunțat sosirea. O veste ce m-a lăsat fără grai. Neașteptată. Imaginația a Început să-mi lucreze febril. Deja Îl vedeam arzând de nerăbdare... nerăbdarea de a-i mângâia umerii catifelați și rotunzi, mijlocul subțire, sânii fremătând de atâta așteptare... Și „ea” abandonându-se până la uitare În brațele celui Îndrăgit. Și doar m-a „avertizat” și mi-a lăsat suficient timp pentru a lua o hotărâre: „Vrem cu adevărat să fim Împreună?”. M am smuls
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ușor de pe un picior pe altul. Nu știu ce m-a făcut să am o oarecare trăsărire sau ce m-a fascinat În prima clipă În care am zărit-o: părul negru ca abanosul, alunecâd În valuri molatice pe umerii albi; trupul subțire, ca de viespe, sau picioarele lungi fremătând sub rochia scurtă, cloșată, de culoarea merelor verzi. Vântul se furișa silențios printre trecători, reușind să-i mângăie discret părul, coapsele... Soarele se juca cu șuvițele rebele, creionând reflexe ce ți captivau privirea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
numără printre victi... În clipa următoare, am simțit cum peste mine se prăvălește Întunericul vieții, strivind și ultima picătură de lumină. Viața căpătase forma unui călău hidos, care, cu un rânjet sinistru, a ridicat securea timpului... Aproape că simțeam lama subțire și rece pe artera În care mai pulsa Încă sufletul zdrobit. Am Închis ochii și două brațe puternice au oprit trupul ce se prăbușea, zguduit de spasmele unei realități crude, care nu putea să fie realitate. Oct. 2004 Destin (scrisoare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Într-o temniță de temut... Sunt atâtea de spus! Cel mai mult Îmi lipsesc nebuniile tale, dorința ta de viață și necunoscut. Îmi amintesc când te-ai deghizat În țigancă: basma albă cu fir strălucitor și trandafiri roșii, un ciorap subțire pe față ( făcând niște găuri În zona ochilor și a gurii), buze rujate cu roșu aprins,bundița mamei și fustă plisată, lungă până În pământ. În timp ce ai fost plecat la mătușa de peste drum, a venit În vizită prietenul tău cel mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din lemn, și scaune de forma unor băncuțe. Pentru prima zi, Îmi luasem mâncare de acasă. Am adus sacoșele din mașină, le-am așezat pe una din mese și am pregătit un prânz rece: șnițele, șuncă presată, crenvurști, brânză, cârnăciori subțiri, măsline, pulpe de pui, roșii, ardei gras, danone cremoso .... Sigur, n-am putut mânca atât de mult, am gustat din toate câte puțin, până am ajuns la saturație. Într-o sticlă de coca-cola, ½ litru, aveam pregătită cafeaua. Sunt fumătoare, nu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
era trecut din viață. Din prima zi, când am început să înțeleg câte ceva, am îndrăgit-o pe bunica, care pentru mine a rămas aceeași, neschimbată, până în ultima sa zi. Să fi avut pe atunci, poate, vreo cincizeci de ani. Era subțire ca o copilă, uscățivă la corp, iute în mișcări și păstra bine urmele frumuseții din tinerețe. Avea ochii negri și frumoși și o privire în care puteai vedea tristețea fără să vrei. Mama ne spunea despre ea că era foarte
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Eram la stație și așteptam autobuzul. Era frig afară. Eu eram îmbrăcată în paltonul pe care îl aveam în realitate. Îmi plăcea mult acel palton. Printre persoanele care mai așteptau era și o femeie însărcinată. Nu avea decât o rochiță subțire pe ea și se vedea bine că îndura frig. Mie mi se făcuse milă de ea și îi dădusem paltonul meu, dar îi accentuasem că, pe urmă, trebuia să mi-l întoarcă. Mă trezisem. Copilul stătea aproape nemișcat în patul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
întâmpla, însă, ca el să întârzie și, atunci, trebuia să aștepte, cu alți copii din sat, uneori chiar ore întregi. Se așeza mai aproape de ușa magazinului, în așa fel ca să nu deranjeze pe nimeni, și o admira pe Liza. Era subțire și toată haina se aranja frumos pe corpul ei, avea mișcări iuți dar precise, pe spate purta un păr frumos, negru și bogat, pe care-l împletea într-o coadă lungă și groasă. Vocea ei blândă și liniștită, însoțită mereu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
seamănă deloc cu cei din România, sunt veseli, cu poftă de viață. Pensionarii "voluntari" au vrut să mă urce în Central Point, un restaurant plutitor, chiar în centrul orașului, cocoțat în vârful unui picior de metal și sticlă, înalt și subțire. Am refuzat încăpățânată, mi-e frică de înălțimi, "dar ai stat 22 de ore într-un avion care a zburat la 10000 de metri înălțime", "e altceva", spun eu, se uită la mine și nu înțeleg, dar pentru ei totul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]