11,751 matches
-
se va aprecia capacitatea de muncă. Neurofibromatoza Recklinghausen Afecțiune congenitala transmisă în dominantă, caracterizată din punct de vedere cutanat prin tumori diseminate roșii închise, brune violacee, de consistentă moale, sesile sau pediculate care se intrica cu macule galben-brune și noduli subcutanați localizați pe traiectul nervilor periferici. Leziunile cutanate se pot asocia cu leziuni ale nervilor periferici (neurinoame de nervi cranieni) sau cerebrale (tumori biomatoase) ce dau hemiplegii și hipertensiune intracraniana. De asemenea, pot exista manifestări viscerale predominant digestive prin apariția de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
efectuează de către un medic veterinar. 3. Eutanasierea câinilor se realizează numai prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos numai după pierderea cunoștinței câinelui indusă prin anestezie. Câinii vor fi asistați până la constatarea decesului. Barbituricele nu trebuie să fie injectate pe cale intramusculara sau subcutanata. Pentru câinii nou-născuți calea de administrare care se utilizează este cea peritoneala. Produsele narcotice pot fi administrate și pe cale orală. 4. Medicul veterinar este singura persoană care poate avea acces la barbiturice și care poate decide în privința utilizării medicamentelor periculoase
LEGE nr. 227 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fără stăpân. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141655_a_142984]
-
pot apărea într-o formă specifică sau într-o combinație de manifestări. 1.2.5. ASPECTE LEZIONALE În cazurile de moarte subita, leziunile pot să fie absențe. Următoarele leziuni sunt caracteristice pentru influență aviară: congestia severă a musculaturii, deshidratarea, edeme subcutanate ale capului și ale zonei gâtului, descărcări hemoragice din cavitatea nazala și orală, congestia severă a conjunctivei, uneori cu peteșii, exudat mucos excesiv în lumenul traheei sau traheita hemoragica severă, peteșii pe fata internă a sternului, pe seroase și pe
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
bolilor la animale. Articolul 2 Toate ecvinele de pe teritoriul României vor fi identificate prin aplicarea unor mărci de identificare electronică, până la data de 31.12.2003 după cum urmează: a) mărcile vor fi reprezentate de către un microcip care va fi injectat subcutanat fiecărei ecvine, conform instrucțiunilor de folosire recomandate de către producător. Microcipul trebuie să poată fi citit pe întreg teritoriul României. Cititoarele vor trebui să poată citi microcipurile utilizate pe teritoriul României, ... b) fiecare ecvina va fi astfel identificată printr-un număr
ORDIN nr. 167 din 3 martie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea ecvinelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148910_a_150239]
-
fiziologici: temperatura, respirație, puls, tensiune arterială, diureza, scaun 4. Toaletă pacientului cu probleme medicale și/sau imobilizat: - toaletă parțială; - toaletă totală, la pat; - toaletă totală, la baie, cu ajutorul dispozitivelor de susținere. 5. Manevre terapeutice: - administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, intravezical pe sonda vezicala, prin perfuzie endovenoasa, pe suprafața mucoaselor, pe seringă automată, peridural pe cateter; - măsurarea glicemiei cu glucometrul; - recoltarea produselor biologice (sânge, urină, materii fecale); - clisma cu scop evacuator; - clisma cu scop terapeutic; - alimentarea artificială pe sonda
NORME din 7 aprilie 2003 privind organizarea şi funcţionarea ingrijirilor la domiciliu, precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acorda aceste servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149076_a_150405]
-
nu sunt sub tratament pentru boli neuropsihice, diabet. Semnătură persoanei examinate EXAMEN MEDICAL LA ANGAJARE Simptomatologie: Precizarea stării fiziologice a femeii : sarcina [], lăuzie [], alăptare Înălțime (cm) ..... Greutate (kg) ............... IMC*) valori normale: da [] nu []; 1. Tegumente și mucoase ....................................... ............................................................ 2. Țesut celular subcutanat ................................... 3. Sistem ganglionar .......................................... 4. Aparat locomotor ........................................... 5. Aparat respirator .......................................... ............................................................ 6. Aparat cardiovascular ...................................... ............................................................ Puls ........ /min; TA ................. mmHg 7. Aparat digestiv ............................................ ............................................................ 8. Aparat urogenital .......................................... ............................................................ 9. Sistem nervos .............................................. 10. Sistem endocrin ........................................... 11. Analizatorul vizual: Vedere binoculara .................... Vedere cromatică ... Vedere în relief .... ┌─────────────┬─────────────┐ Acuitate │De
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
Adaptare [] Reluarea muncii [] Expunere specială []) Reactualizarea anamnezei profesionale: Reactualizarea anamnezei neprofesionale: Expuneri medicale în ultimul an: Precizarea stării fiziologice a femeii : sarcina [], lăuzie [], alăptare Înălțime (cm) ..... Greutate (kg) ............... IMC*) valori normale: da [] nu []; 1. Tegumente și mucoase ....................................... ............................................................ 2. Țesut celular subcutanat ................................... 3. Sistem ganglionar .......................................... 4. Aparat locomotor ........................................... 5. Aparat respirator .......................................... ............................................................ 6. Aparat cardiovascular ...................................... ............................................................ Puls ........ /min; TA ................. mmHg 7. Aparat digestiv ............................................ ............................................................ 8. Aparat urogenital .......................................... ............................................................ 9. Sistem nervos .............................................. 10. Sistem endocrin ........................................... 11. Analizatorul vizual: Vedere binoculara .................... Vedere cromatică ... Vedere în relief .... ┌─────────────┬─────────────┐ Acuitate │De
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
contuze, eclatate, prin injecție, striviri asociate cu avulsii tegumentare, distrugeri de mase musculare, defecte de părți moi și osoase). Cele mai frecvente sunt plăgile tăiate prin sticlă, cuțit, lame de ras, care pot interesa uneori numai tegumentul și țesutul celular subcutanat. În cazurile în care 300 au fost excluse leziunile structurilor subjacente, plaga de la mână sau deget poate fi considerată simplă și ea va beneficia de un tratament adecvat. Când agentul etiologic interesează și structurile subjacente tendoane, artere, nervi, os, articulații
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
lovit în capul metacarpianului III (M3). Se produce astfel o poartă de intrare pentru o floră microbiană deosebit de agresivă (cea mai bogată floră microbiană din regnul animal se află în cavitatea bucală a omului) care pătrunde prin tegument, țesutul celular subcutanat (celulită), prin sinovia tendoanelor extensoare (tenosinovită), în spațiul intra-articular articulația metacarpo-falangiană AMF (artrită) și în fractura înfundată din capul M3 (osteită). Complicațiile septice pot fi deosebit de grave dacă tratamentul nu este aplicat de urgență: deschiderea largă a plăgii, lavaj
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
normală. 1. Lamboul Tranquilly-Atasoy Este indicat în amputațiile transversale sau ușor oblice ale treimii distale a degetelor. Este un lambou de avansare în V-Y ce se croiește până la nivelul pliului de flexie AIFD (articulația interfalangiană distală), păstrându-i vascularizația subcutanată (fig.14.4). Avansarea este asigurată de disecția feței sale profunde de pe planul osos, fie cu un foarfece fin, fie cu o lamă 11. După avansare, lamboul este fie suturat la marginile unghiei și perionixisului, fie este doar ancorat cu
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
ancorat cu un ac de seringă trecut transfixiant prin lambou și fixat în falangă. Laturile lamboului pot fi suturate în VY sau pot fi lăsate la cicatrizare secundară. 2. Lamboul Kutler bilateral Este un lambou în „V”-„Y” cu vascularizație subcutanată, croit pe fețele laterale ale falangei distale. Cele două lambouri bilaterale sunt avansate spre linia mediană și suturate împreună. Metoda este indicată în cazul amputațiilor cu tranșă oblică în plan frontal spre palmar, dar lambourile sunt mai dificil de avansat
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Desenul lamboului este prelungit cu o incizie pe fața dorsală a mâinii, centrată pe bordul radial al metacarpianui II pentru izolarea pediculului neurovascular. Disecția începe dinspre proximal spre distal, incluzând fascia primului interosos dorsal. În pedicul este cuprinsă și grăsimea subcutanată, ce include una sau două vene subcutane și ramul din nervul radial senzitiv. După identificarea arterei intermetacarpiene dorsale chiar de la origine, ridicarea lamboului continuă dinspre distal spre proximal, lăsând intact peritenonul aparatului extensor, mergând apoi razant la metacarpianul II. Pasajul
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
heparinat numai în replantările înalteși se urmărește pe unde apare jetul de retroflux, fie se face mai întâi anastomoza arterială urmărind venele care se vor umple cu sânge. Pentru identificarea venelor proximale, dacă acestea nu sunt găsite la nivelul hematoamelor subcutanate, se montează temporar un garou venos. Când anastomozele venoase se fac înaintea celor arteriale, clampurile se înlătură înainte de reperfuzia degetului, altfel sângele stagnant la nivelul anastomozei poate induce tromboza. 7. Repararea tendoanelor flexoare: în replantarea degetelor (zona II) uzual reparăm
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
și mucoasele devin roșii, fierbinți, dureroase. Arsuri de gradul al doilea, în care apar pe piele bășicuțe umplute cu un lichid clar. Arsuri de gradul al treilea în care, pe lângă leziunile pielii și mucoaselor, sunt cuprinse și țesuturile mai profunde, subcutanat, mușchii, vasele sangvine. Arsuri de gradul al patrulea, când are loc distrugerea tuturor straturilor pielii carbonizandu-se musculatură sau vasele de sânge. Dar gravitatea arsurilor depinde nu numai de profunzimea ci și de suprafață lor. La arsurile întinse pe o
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
depinzând de locul de injectare intraparenchimatoasă a trasorului. Drenajul ganglionilor mamari interni, acompaniat de fluxul limfatic axilar a fost constatat după injectare în toate cadranele, variind între 30% pentru cadranul superoextern pînă la 50% pentru cadranele interne. Astfel, prin injecții subcutanate a zonei areolare, au fost vizualizate ambele căi de drenaj atât mamar intern cât și axilar. Această constatare experimentală este foarte importantă întrucât injectarea peritumorală este în prezent utilizată în limfoscintigrafia mamară pentru determinarea ganglionului sentinelă, În tumorile localizate în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
după injectarea peritumorală pentru obținerea în ordine a informațiilor suplimentare pentru o identificare mai precisă. În acest context Uren & colab. utilizând Technetium - Antimoniu Sulfid au vizualizat vasele limfatice în 24% din cazuri, preluând imagini precoce dinamice. [294]. Limfoscintigrafia prin administrarea subcutanată a trasorului imediat deasupra tumorii este descrisă de Veronesse & colab. prin identificarea ganglionului sentinelă axilar în 160 de cazuri din 163. (98%). Utilizând o singură injectare cu Technetium nanocoloid sau Technetium cu particule coloidale de albumină umană și înregistrând secvențial
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ganglion (sentinelă) limfatic situat în porțiunea declivă a axilei. Pentru a le verifica pe lotul de paciente folosit, am procedat la injectarea albastrului de metilen în două moduri diferite: La primul grup de 6 de paciente, injectarea s-a făcut subcutanat, deasupra tumorii identificată prin examen clinic și ecografic. Pentru cel de-al doilea grup de 11 de paciente, injectarea intradermică s-a practicat în imediata vecinătate a areolei mamare, deci periareolar. Rezultatele pe care le-am obținut în primul grup
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
B, virusurile febrei de Lassa, virusurile hemoragice, virusul Hantaan, virusul encefalitei Nipah, VHC. Interferonii sunt citokine cu activitate antivirală, imunomodulatoare și antiproliferativă. Administrarea nazală are efect profilactic asupra infecțiilor cu rhinovirusuri. Injectarea intralezională este eficientă pentru tratamentul condilomatozei genitale. Administrarea subcutanată în hepatitele cronice virale B și C constituie ca mai frecventă indicație a interferonilor. Moleculele clasice de interferoni sunt administrate zilnic sau de mai multe ori săptămânal. Formele pegylate au farmacokinetică ameliorată, fiind preferate în practică datorită administrării la intervale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și neprevăzute, care sunt influențate de un anumit determinism genetic pentru reacția individuală față de anumite medicamente. Principalele tipuri de reacții adverse apărute după tratamentul antibiotic sunt: Intoleranța locală digestivă (dureri abdominale, vărsături, diaree) sau la locul administrării parenterale (flebite, noduli subcutanați, flegmoane) Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică, hematologică Sensibilizarea, de la alergii până la șoc anafilactic Bacterioliza (efect Herzheimer) Dismicrobismele Interferența imunității postinfecțioase Perturbarea gravidității și embriopatii. Rezistența la antibiotice Rezistența la antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
suspensie trivalentă administrată oral. Avantaje acestui vaccin sunt costul redus, administrare ușoară, realizarea imunizării locale (a mucoasei intestinale), reduce circulația virusurilor sălbatice. Dezavantajele sunt date de riscul de boală paralitică postvaccinală. Vaccinul inactivat Salk este o suspensie trivalentă administrată injectabil (subcutanat). Se preferă la imunodeprimați, având avantajele stabilității, eficienței înalte, fără riscul paraliziilor postvaccinale. Dezavantajele sunt costul ridicat și administrarea parenterală. 10 HEPATITELE ACUTE VIRALE Obiective specifice cursului: Să definească noțiunea de hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Tratamentul patogenic este prioritar și are ca obiectiv neutralizarea toxinei circulante, cu imunoglobulină antitetanică (IgAT) umană, administrată intra muscular, doze de 500-2000 U la adult și 200 600 U la sugar. Terapia antitoxică este urmată de administrarea anatoxinei tetanice (2ml subcutanat, 4 doze, la interval de 5 zile) sau al altui produs vaccinal. Tratamentul chirurgical al plăgii, prin debridare largă, trebuie făcut cât mai precoce. Tratamentul etiologic de elecție este Metronidazolul 500mg iv X 4/zi X 7-10 zile sau Penicilina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu o zi, pentru următoarele motive: tumefiere accentuată a feței; retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței, fără a antrena și malarele; epistaxis bilateral; ¾ tulburări de ocluzie dentară (în sens vertical și sagital, care provoacă deficit accentuat masticator); emfizem subcutanat în regiunile geniene; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordului orbitar inferior bilateral și crestei zigomatoalveolare bilateral; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale, apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin (odată cu mobilitatea anormală
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a etajului mijlociu al feței (între rebordul orbitar inferior și mandibulă), fără a antrena și malarele; chiaguri de sânge în fosele nazale (epistaxis bilateral remis prin tamponament nazal anterior bilateral); tulburări de ocluzie dentară în sens vertical și sagital; emfizem subcutanat în regiunile geniene; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordurilor orbitare inferioare și crestei zigomatoalveolare bilateral; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale și apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin concomitentă cu mobilitatea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
nivelul mucoasei antrale fără eroziuni osoase T2: prezența leziunilor osoase, exceptând peretele posterior al sinusului, incluzând extensia la nivelul palatului dur și/sau la nivelul meatului nazal mijlociu. T3: tumora invadează una dintre formațiunile: peretele posterior al sinusului maxilar, țesutul subcutanat, planșeul sau peretele medial al orbitei, fosa infratemporală, osul pterigoid, sinusul etmoidal. T4: tumoră invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită a etmoidului, baza craniului, nazofaringe, sfenoid, sinusului frontal. Tumorile de sinus etmoidal T1: tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]