1,431 matches
-
corporală și sănătatea oamenilor, cele privind integritatea patrimoniului public ori privat, relațiile sociale care privesc economia națională. - Obiectul material, în cazul faptelor prevăzute la alin. 3 și 4, îl constituie corpul persoanei (persoanelor) ori bunurile materiale afectate prin fapta penală. - Subiecții: - Subiectul activ este „personalul muncitor“ din unitatea sau locul de muncă care cade sub incidența regimului instituit prin Decretul 400/1981. - Subiectul pasiv este agentul economic (privat sau public), unitățile de tip cooperatist, societățile agricole sau instituțiile publice păgubite a
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
motrice. Din punct de vedere tehnic, cel mai important este eliminarea greșelilor, cauzele apariției acestora fiind complexe și variate. După autorul A. Păcuraru [6 p. 42] ele pot fi diferențiate în funcție de secvențele acțiunii și toate au la bază subiectul sau subiecții ca generatori de greșeli, așa cum am ilustrat în tabelul 1. După unii autori, printre care și [2,3,4,5,6], corectarea greșelilor de tehnică se face strict individualizat prin metoda de împrospătare a percepțiilor chinestezice bazată pe principiul informației
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
din forța maximă a mușchiului pentru a se produce creșterea masei musculare. Se recomandă un număr de 4-6 contracții pe zi, a câte 9-12 s. fiecare, cu pauze obligatorii de 1,5-2 minute. Este un procedeu recomandat în lucrul cu subiecții antrenați sau în primele doua faze ale recuperării posttraumatice (în imobilizări). Electrostimularea conduce la contracție musculară prin aplicarea electrozilor pe mușchi sau pe nervii motori aferenți. Durata unui ciclu de excitație este de 10s, pauza între cicluri 50s, numărul total
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
dotat cu ecran și proiector) birourile mangerilor școlari (director director adjunct), accesul liber al cadrelor didactice și elevilor la serviciul INTERNET (bandă largă), managementul eficient al resurselor umane și informaționale. Caracteristicile unei dezvoltări eficiente se realizează printr-o cooperare cu subiecții educaționali (manageri, profesori, elevi, părinți) implicați în modernizarea actului educațional cu aplicare TIC prin: definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv); utilizarea unui arsenal de metode și tehnici participative de autodezvolatre punerea accentul pe autotestare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
cotate acele variante care au fost identificate ca fiind specifice stilului tradițional și cu 2 puncte acele variante care au fost identificate ca aparținând stilului modern. Pentru realizarea analizelor statistice este calculat scorul total al fiecărui subiect. În funcție de punctajele obținute subiecții au fost împărțiți în trei grupe astfel: cei care au obținut puncatje între 6 - 7 puncte s-au dovedit a fi adepții stilului tradițional, cei care au obținut punctaje între 8 și 10 sunt adepții stilului mixt, iar cei care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
loturi comparate (cadre didactice cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani, 46-70 ani. Din interpretarea statistică reiese faptul că experiența profesională a subiecților nu influențează calitatea actului managerial. ( p=0.379, deci p> 0,05). Există slabe diferențe între subiecții cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani și cei aflați în intervalul 46-70 ani. Pe baza acestui rezultat putem afirma că indiferent de experiența profesională, cadrele didactice pot desfășura o activitate managerială de calitate. O activitate managerială de calitate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
problematicii educației și a factorilor după criterii de eficacitate, după particularitățile colectivității. Relația dintre experiența profesională și calitatea actului managerial ( Nu s-au obținut diferențe analizabile în acest context p = 0,379) Ipoteza de cercetare nu se confirmă. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactic predominant modern sunt adaptabili/ flexibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității/ flexibilității ridicat în calitatea lor de manageri. Pentru analiza diferențelor induse de stilul didactic (tradițional, mixt, modern) am folosit One-Way Anova și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
facă autopsia, care a dovedit că omul părea otrăvit, posibil cu ciuperci ori cu o substanță necunoscută. Apoi, Zogru a făcut analize pentru gazdele sale în diverse momente, după o zi, după o săptămână, după trei. Și în toate cazurile subiecții păreau să aibă o infecție minoră, o intoxicație, ceva nu foarte grav. Acum era curios dacă medicina a avansat și de aceea a rămas mai departe în Bobo. La laborator, profesoara mai aștepta încă, pe coridor, chircită pe o banchetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
insulinemiei se obține în aproximativ 30 minute. În schimb, cantitatea de glucoză necesară pentru a meține euglicemia este variabilă având tendința să crească treptat pe parcursul investigației. Din acest motiv este foarte important ca durata investigației sa fie aceeași la toți subiecții. În cursul investigației se tinde la obținerea perioadei de steady-state. Aceasta este perioada, cu o durata de cel puțin 60 minute (care se obține de obicei la cel puțin 1 oră de la inceputul infuziei de insulină) se caracterizează prin stabilitatea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
un studiu extensiv au fost investigați peste 4400 de veterani ai armatei americane. Subiecților li s-au aplicat diferite teste psihologice, dintre care unele vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului aveau, Într-o mai mare măsură, tendințe agresive. Din moment ce comportamentul agresiv la bărbați poate duce, uneori, la comportamente antisociale, ne putem aștepta ca nivelul ridicat de testosteron să fie un impediment În calea succesului În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
lipsa relațiilor afective cu semenii, dar și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și vestimentație). În toate cazurile de mai sus, modificarea stării de conștiință ar putea stimula halucinațiile (producții ale creierului fără nici un stimul real). De asemenea, se exclud subiecții care consumă substanțe halucinogene sau inductoare de experiențe “ciudate”, precum și epilepticii, știut fiind faptul că unele crize epileptice pot să fie și ele caracterizate prin halucinații. Pe de altă parte, desfășurarea hipnozei regresive se face în cursul a numeroase ședințe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
amplificată prin sincronizarea unui grup de indivizi (15-20) este reprezentată de fenomenele de psihokinezie de tipul îndoirii metalelor ori repararea unor aparate citate de . Și, dacă speculăm faptul că fenomenele “PK” sunt asociate cu frustări sexuale cărora le sunt sediu subiecții respectivi, unii ajungând chiar la orgasm în astfel de experimente , amintindu ne de dirijarea lui Kundalini dinspre latura sexuală spre cea spirituală practicată de yoghini, am putea spune că forța mantrei este bazată tot pe mobilizarea, în această direcție, a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
redus, determinat atât de vârstă, cât și de afectarea cardiovasculară. Totuși, date foarte clare arată că, după un eveniment coronarian,pacienții peste 70 de ani au beneficii similare, prin reabilitare fizică, în creșterea capacității funcționale și reducerea riscului cardiovascular, cu subiecții mai tineri (1). 49.2.1. Recuperarea cardiovasculară în boala coronariană La pacienții cu boală coronariană este demonstrată îmbunătățirea spontană a consumului maxim de oxigen în perioada de câteva luni care urmează unui eveniment coronarian acut. Programele de reabilitare fizică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții și în toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe o poziție asemănătoare se se situează și M. Stoica (33, pp. 90-91): J. L. Moreno (vezi R. Chiran, 10) relaționează strâns realizarea și caracterul operei de artă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
identificarea lui totală cu sarcinile de învățare în care se vede antrenat. Întrucât participarea elevilor este influențată foarte mult de stilul de conducere a procesului de învățământ, lecția activă preferă stilul democratic, de colaborare și conlucrare vie, activă între toți subiecții în locul celui autoritar și unidirecțional de impunere. În majoritatea cazurilor, scopul didactic principal fiind transmiterea de noi cunoștințe, lecțiile îmbracă forma lecțiilor de comunicare, având următoarea structură : * Pregătirea lecției noi; * Anunțarea subiectului și scopului lecției ; * Comunicarea noilor cunoștințe; * Fixarea cunoștințelor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
asemenea procedeu - de exemplu, când cercetătorul este implicat într-un episod (stă de vorbă la bar cu cineva) și pe urmă notează și analizează cele întâmplate sau discuția respectivă. 3. Observație activă cu interacțiune socială - cercetătorul provoacă răspunsuri prininteracțiune cu subiecții: ancheta și interviul, experimentul, dar și observația de continuă interacțiune, în care subiecții știu că sunt studiați. 4. Observația activă fără interacțiune socială presupune că cercetătorul provoacă intenționat schimbări în condițiile de viață și de muncă ale subiecților fără ca aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
studiați. 4. Observația activă fără interacțiune socială presupune că cercetătorul provoacă intenționat schimbări în condițiile de viață și de muncă ale subiecților fără ca aceștia să știe: în ochii lor, schimbările apar ca fiind „naturale”, iar cercetătorul nu arecontacte interactive cu subiecții studiați. Un anumit gen de experimente de teren pot fi încadrate în această clasă. Un exemplu ar fi acela în care se observă comportamentul copiilor după ce li s-a interzis să vizioneze filme cu subiecte violente. În jurul acestor variante, P.
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poziție pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin comunicare, ce pot exclude chiar orice contact direct cu subiecții interogați (de pildă, chestionarul expediat prin poștă). O poziție interesantă adoptă cunoscutul sociolog român Septimiu Chelcea, cercetător cu merite deosebite în studierea și prezentarea domeniului metodologic al științelor socioumane, care, într-o lucrare din 1996, se oprește pe îndelete asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subliniem grija pe care trebuie să o avem ca, atunci când construim un chestionar, să folosim un limbaj care să fie înțeles (și anume la fel) de către toată lumea. Această cerință elementară ce derivă din necesitatea de a putea comunica cu toți subiecții și din aceea de a-i supune pe toți la aceiași „stimuli” (căci altfel n-are rost să le comparăm „reacțiile”) nu este ușor de realizat. Toate manualele de metodologie insistă asupra folosirii celor mai simple cuvinte, celor mai simple
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sintagmă capabilă să acopere un asemenea conținut foarte larg. Caracteristic informației conținute în răspunsul la aceste întrebări este faptul că ea nu poate fi obținută în mod direct prin alte metode decât cele ce fac apel la comunicarea verbală cu subiecții și, deci, că verificarea celor afirmate de aceștia este o întreprindere dificilă, posibil (uneori) de realizat doar prin metode indirecte. Al treilea tip de întrebări, și anume întrebările de cunoștințe, au și ele un specific foarte clar, ce nu permite
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu o opinie în problema respectivă. Că în realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea întrebări-filtru nu e un lucru greu de înțeles. Mai întâi, aceasta ar complica inutil chestionarul și ar putea crea dificultăți în comunicarea cu subiecții. Apoi, există o tendință firească a oamenilor, generată probabil de nevoia de autoprotecție a eului, de a alege, în special în cazul întrebărilor „dificile”, varianta care să-l angajeze cel mai puțin. Subiectul poate intui rapid că dacă dă asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adepții folosirii uneia sau alteia din cele două categorii de întrebări: Partizanii folosirii întrebărilor deschise argumentează că acestea permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
respondenții (vezi secțiunea „Interviul degrup”). Așa cum semnalam, o parte din tehnicile succinct prezentate aici le-am folosit și noi în cercetările proprii, deși la modul mai empiric (operatorul trebuia să noteze la sfârșit propriile observații despre anchetă și interacțiunile cu subiecții). Septimiu Chelcea (2004) descrie și el, preluând și teoretizările lui H.H. Stahl, o serie de date conexe ce trebuie adunate pe lângă conținutul anchetei propriu-zise. Se ridică, totuși, o întrebare crucială. Am menționat că multe din tehnicile expuse - și altele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca în eșantionările aleatorii - o listă cu persoane sau adrese, ci este lăsat să găsescă el însuși persoanele ce corespund cotelor indicate. Am subliniat aceste ultimecuvinte pentru că se mai întâmplă ca operatorii să fie învinuiți că n-au ales „bine” subiecții, când, de fapt, cotele au fost insuficiente. De pildă, dacă dintre factorii destratificare se omite variabila „vârstă”, operatorul nu poate fi învinuit că a ales prea mulți bătrâni sau prea mulți tineri. În interiorul cotelor afectate lui, alegerea subiecților îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]