3,238 matches
-
să aibă o ținută demnă, să inspire încredere și siguranță, să nu piardă nici un moment acțiunea directoare asupra bolnavului. Să nu se lase intimidat sau speriat de manifestările acestuia, nici să nu influențeze „observația clinică” a cazului cu propria sa subiectivitate. Să fie, în primul rând, coparticipativ intelectual, căutând să-l înțeleagă pe bolnav pentru a-l putea ajuta. El trebuie să-și iubească bolnavii, să fie alături de ei, dar să nu uite niciodată că „rolul” său este de a-i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în vedere faptul că dincolo de cercetarea propriu-zisă, cu caracter obiectiv, aceasta reprezintă și o „întâlnire interpersonală” între două persoane: persoana cercetătorului și persoana subiectului studiat. În acest proces are loc o „întâlnire” sau o punere „față-n față” a două „subiectivități umane”, a două „conștiințe”, aspecte absolut esențiale și specifice cercetării științifice în aceste domenii de cunoaștere. Din acest motiv cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie, dincolo de „rigoarea științifică” trebuie să țină seama și de „normele morale” ale „întâlnirii subiect/experimentator
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui M. Kierkegaard, în raport cu „interogarea ființei umane despre ea însăși, despre existența sa, despre sensul destinului său”. Pentru L. Lavelle „angoasa este considerată ca o formă de revelație a existenței însăși”. J. Maritain susține că „angoasa este o parte a subiectivității noastre”. J.P. Sartre precizează că „angoasa se distinge de teamă care este frica de ființele lumii, pe când angoasa este teama sau frica de sine însuși”. Un studiu interesant, aprofundat, al angoasei ne este oferit de S. Kierkegaard. După opinia acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a face cu o disciplină eminamente teoleologică, ce comportă însă și demersuri descriptive pentru a fundamenta principii, norme și reguli care au, pentru viața omului și a societății, virtuțile legilor naturii. Dar orgoliul universalist lipsește nomoteticii curriculare, care rămâne condamnată subiectivității omului, imprevizibilității vieții și accidentelor istoriei. 1.2. Abordarea diacronicătc "1.2. Abordarea diacronică" De aceea abordarea structuralist-sincronică și futuristă a curriculumului trebuie completată cu o viziune diacronică, longitudinal-istorică asupra acestei fabuloase preocupări omenești. Ea este impusă de evoluții ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au crezut că s-a câștigat, în acest fel, un instrument infailibil pentru a dezvolta, construi și optimiza, repede și sigur, curricula moderne, eficiente în orice condiții sociale și educaționale. S-a ignorat însă că modelul lui Tyler eluda problemele subiectivității și ale destinului solitar ale fiecărui learner, ca personalitate în devenire. Influența modelului lui Tyler a atins apogeul în perioadele de reformă educațională majoră. Deceniul al șaptelea al secolului XX a impus „Raționalul lui Tyler”, determinând lumea educațională a spațiului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
niveluri sunt necesare decizii; designerul trebuie să aleagă între variante și alternative multiple. Ce criterii trebuie să aibă în vedere pentru a efectua cât mai bine aceste alegeri? Indubitabil, opțiunile nu pot fi doar „personale”, deși un anumit grad de subiectivitate se manifestă întotdeauna, orientând preferințele sale. Se poate considera că ele operează mai ales în ceea ce privește aprecierea importanței valorii și a anumitor „arii de conținut” sau „subdomenii curriculare” pentru realizarea scopurilor propuse. Când designerul este expert într-un domeniu, se manifestă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
latura subiectivă a acestora. Or, caracterul eminamente uman al educației era conferit de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-ar afla în adâncurile conștiinței și ar putea fi izvorul unic pentru gnosis, epistemé
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională generează și accentuează subiectivitatea și intersubiectivitatea, în special la nivelul atitudinilor, valorilor și credințelor. Acest proces este evident în mediul școlar; e) participarea poetică: cercetarea fenomenologică capătă adesea calități poetice. John Ciardi observase că pentru înțelegerea unui poem nu ajunge o sinteză de câteva
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăite pentru a o situa, a o judeca și a o înțelege cuprinzător (comprehension), conferind experienței trăite un nou înțeles 127. * Dacă educația este, prin definiție, un proces conștient, atunci nu există nimic mai absurd decât repudierea conștiinței și a subiectivității din câmpul cercetării educaționale. Această absurditate este evidentă în explorarea experimentală a fenomenelor și proceselor educaționale, în special în cercetările behavioriste asupra învățării. Spoliată de conștiință, educația decade în dresaj. Și nu este nimic mai semnificativ, în trista istorie a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu numai un erudit, similar „titanilor” din Renaștere, care a reușit, în chip miraculos, în plin veac XX, să evite capcana „prăpastiei culturale”, ci și un geniu ce, prin gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism agresiv și pozitivism insolent, au întârziat asimilarea fenomenologiei - cea mai adecvată metodologie de abordare a fenomenelor și proceselor educaționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mele cerebrale să facă din toate aceste intersectări, amplasate pe un corp de 1,81 m care asigura „trăirea”. Răspunsurile neurobiologilor sau ale teoreticienilor constructivismului la întrebarea retorică „Cum știm ceea ce credem că aflăm?” ating domenii atât de profunde ale subiectivității, încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem percepe realitatea din care facem parte „în sine” ca pe un obiect desprins de noi și de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem percepe realitatea din care facem parte „în sine” ca pe un obiect desprins de noi și de subiectivitatea particulară a structurilor neuronale, dezvoltate în cadrul unui feedback permanent cu mediul sau cu ceea ce credem noi că este acesta. Suntem rezultatul amprentei ecoului declanșat de „vocea” proprie, proiectată cu o anumită forță în natură, sau al felului în care „strigăm
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foloseau permanent sugestii justificative ale complicității, iar confirmările reciproce aveau rolul și scopul deculpabilizării, posibilă prin sacrificarea adevărului, care, nefiind conectat la un proces feedback, era, în fond, tot o proiecție a propagandei. Există, din fericire, o reversibilitate implacabilă a subiectivității spiritului uman, datorită căreia nu putem avea o garanție a efectelor, dar și aceea că, fără un feedback permanent, se grăbește îmbătrânirea „schemelor explicative” - ele devenind caricaturi absurde dacă nu țin „pasul cu dinamica vieții”. Absența unor răspunsuri noi la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
seriei de articole vehement denigratoare în care V. acuză „limitele decadentismului” în literatura română și face procesul lui E. Lovinescu și G. Călinescu. Între 1946 și 1949 apar aici Un ideolog al fascismului românesc: Nichifor Crainic, E. Lovinescu sau Impasul subiectivității, Căile artei și culturii văzute de V. I. Lenin, Sarcinile criticii literare, Fenomenologia imaginii, Finalitatea artei. Susținător al realismului socialist, el este unul dintre cei care politizează în grad maxim literatura și - cum s-a spus - „literaturizează politicul” (M. Nițescu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
de calitate a serviciilor. Calitatea vieții reflectă în esență condițiile de viață ale unei persoane în relație cu locuința, comunitatea, locul de muncă, starea de sănătate și gradul de bunăstare; în același timp, reprezintă și un fenomen care ține de subiectivitatea percepției unei persoane și de experiența sa de viață. Calitatea serviciilor se referă la caracteristici conjugate ale unei instituții/organizații care oferă credibilitatea și acreditarea sa pentru satisfacerea unor necesități explicite sau implicite ale unor categorii diverse de clienți aflați
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la o probă, cerându‑i să reacționeze fără să pretindă autoapreciere, ceea ce duce la o mai mare precizie și validitate a concluziilor, comparativ cu chestionarele/inventarele de personalitate, care apelează la introspecție și autoevaluare, ceea ce determină un grad ridicat de subiectivitate a răspunsurilor oferite de subiect. Testele de personalitate se împart în trei mari categorii: a) teste obiective de personalitate - apelează la sarcini concrete, iar ipoteza care stă la baza lor consideră că stilul persoanei (constanta comportamentului) se manifestă cu elemente
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
între paranteze și se folosesc prescurtări, spre exemplu cele din domeniul medical: cancer - CA, atac de cord - CVA etc.). Opțional, se pot reprezenta și modele de interacțiune familială; de multe ori acestea nu sunt exacte, având un caracter accentuat de subiectivitate. Din acest motiv, unii specialiști preferă să le reprezinte pe foi separate. În același timp însă, aceste modele de interacțiune familială ar putea fi indicatori‑cheie ai modelelor relaționale care ar putea să intereseze în mod aparte specialistul. Iată câteva
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale unor categorii diverse de clienți aflați în dificultate. calitatea vieții - concept care reflectă condițiile de viață ale unei persoane în relație cu locuința, comunitatea, locul de muncă, starea de sănătate și gradul de bunăstare; fenomen subiectiv care ține de subiectivitatea percepției unei persoane și de experiența sa de viață. capacitate - termen care indică nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l‑ar putea atinge într‑un domeniu de activitate și participare, la un moment dat; capacitatea se măsoară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mult timp pentru aplicare), câteva teste bazate pe desen sau pe completare de construcții verbale și alte câteva probe „de rezervă”; restul informațiilor necesare pentru evaluarea copiilor se deduc adesea în virtutea haloului sau „ochiometric”, ceea ce determină un grad accentuat de subiectivitate și superficialitate în formularea unui diagnostic, cu consecințe și asupra programelor de recuperare și intervenție terapeutică. 1. Persoana‑indice se referă la o persoană importantă care trăiește, a trăit sau a avut grijă de membrii familiei; ea este reprezentată în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din final. Cultivată la romantici ca specie literară pentru comunicarea subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate - muntele, lacul, ruinele, orașul aureolat de istorie și Orientul -, asimilate de romantici voiajului metafizic și psihologic, în timp ce natura și vechile civilizații sunt receptate
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
Textele din „Momentul adevărului” și alte prospectări critice (1994) sunt eseistice, scrise într-o manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
În discuții se emit păreri și constatări de natură politică, dar și reflecții cu iz filosofic. Componenta mai interesantă a scrierilor lui P. este, în cele din urmă, memorialistica. Cu o detașare ce se vrea deplină, cu asumarea francă a subiectivității, fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și în Elefanții de porțelan (1997) fapte, evenimente, resuscită situații în care fusese implicat, portretizează personalități istorice de prim rang, românești și străine, construind astfel un foarte
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Bolliac. Integral preromantică e lirica lui Vasile Cârlova. La toți ceilalți poeți, p. coexistă, fuzionează chiar, într-o manieră specifică literaturii române, cu romantismul și clasicismul. Disocierea de romantism e, de altfel, în genere greu de operat. Ambele curente afirmă subiectivitatea, cultivă sentimentul, urmează principiul înfățișării lumii așa cum este percepută de subiectul liric, și nu așa cum pare a fi aievea, obiectiv. Însă în timp ce romantismul arborează acest principiu cu ostentație, programatic, îl teoretizează, îl expune în manifeste orgolioase, p. îl aplică discret
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]