8,796 matches
-
au împușcat pe comandantul de pluton, l-au rănit. Imediat a fost dus la spital și prezentat ca erou al Revoluției. S.B.: Era coleg al dumneavoastră? I.T.: Da, coleg de-al meu. A lucrat în continuare. S.B.: Era ofițer sau subofițer? I.T.: Era ofițer de infanterie, nu-i mai țin minte numele. A lucrat în continuare tot la unități de construcții, până ce acestea au fost desființate. S.B.: Și nouă ni se spunea că în primele zile mor cei mai mulți pentru că mor din
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
noi... Hai să fim cinstiți, n-a fost vorba de nicio apărare, pentru că în primul rând nu aveam cu cine să facem apărarea aceea: DLEN-ul era plecat, compania de cercetare era în Piață și la unitate rămăseserăm maiștrii militari, subofițeri și 40-50 de militari, fotbaliști de la "Metalul", și "Juventus" care figurau ca efective la noi, și veneau sâmbăta și-și luau permisie și stăteau până sâmbăta următoare la club. S.B.: Practic nu erau militari. I.T.: Nu. Deci, după plecarea în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
niciodată vreuna... Și li se dăduse și muniție. Cu militari în termen ați avut cazuri de clacări psihice? I.T.: Nu. Singurul mai așa a fost Mucerniuc, restul au fost oameni în regulă. S.B.: Și el era cadru militar. I.T.: Era subofițer, plutonier-major. Dar în toate evenimentele a fost și o lipsă de profesionalism a multora din conducere. Ca și astăzi, și atunci au fost promovați oameni care au terminat Academia, dar ei erau prea puțini, pentru că erau ofițeri care terminaseră în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
orele de pregătire tactică și strategică aveați ca temă intervenția în cazul unei posibile răsturnări de regim? F.J.: Nu-mi aduc aminte să fi făcut așa ceva. S.B.: Aveați cunoștință sau se comenta despre existența, în cadrul unității, a unor ofițeri sau subofițeri care să fi fost agenți ai unor servicii? F.J.: Nu aveam o astfel de informație. Știu doar că am avut un coleg, ofițerul Popa Ioan, mi se pare, care a făcut nu știu ce comentarii și a fost trimis la muncă, la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fost trimis la muncă, la Casa Poporului. La noi, la Regimentul de tancuri din Pantelimon, era disciplină. S.B.: Era strictețe. F.J.: Ofițerii veneau cu grade mai mici și erau corecți. Era o rampă de lansare pentru ei. Chiar și maiștrii, subofițerii, plecau la Armată, la eșaloanele superioare. Unii dintre ei, că eu am rămas acolo. S.B.: Prin noiembrie-decembrie 1989 v-au pus pe gânduri anumite ordine, ceva care se întâmpla altfel ca de obicei? F.J.: Atunci eu eram în concediu de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
-mi spunea să mă arunc în apă mă aruncam. Probabil să se scuze că nu porneau tancurile. S.B.: Funcționau tancurile când s-a declanșat alarma, că trebuiau pornite? F.J.: Aveam tancul T-800. Da, cum să nu, funcționau. Și maiștrii, subofițerii erau instruiți, că era o frică, așa. S.B.: În ziua de 22 ați participat la mica întâlnire de la GAZ, cu mici și bere? Sau numai ofițerii au fost acolo? F.J.: Cred că nu am fost, cu toate că îmi pare rău că
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
aduc aminte că în zilele acelea, în strada ce duce spre oraș, printre copacii de la lizieră, am văzut cum de pe un TAB s-a tras cu o mitralieră spre "Lebăda". Știți ce a fost atunci? F.J.: Asta nu. Aveam un subofițer, Nicolae Mucerniuc, care nu ieșea niciodată de la PSI, și când a ieșit de acolo a început să tragă ca disperatul cu TT-ul, a aruncat grenade. El era genist și am înțeles că suferise odată un șoc, că era să
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
duceam la film, făceam călătorii pe hartă, călătorii în istorie etc., iar în a patra duminică eram liber, să mă duc și eu la socrul meu, la Câmpulung Muscel. Antrenam în această activitate și comandanții de plutoane, șefii de stații, subofițerii. Mai făceam activități gospodărești precum înfrumusețarea cazărmii și activități sportive. S.B.: Aveați instructaje la eșaloanele superioare în calitate de secretar UTC al organizației? N.B.: Da. Aveam o convocare anuală. Eu, fiind la o unitate subordonată Armatei I, mă duceam la convocările pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
să știți că am plecat nu pentru că aveam funcția pe care o aveam pe linie de partid, ci în calitate de comandant pluton lansare. Ca secretar adjunct cu propaganda făceam învățământ politico- ideologic doar două ore pe lună cu o grupă de subofițeri. S.B.: Și cu militarii în termen? N.B.: Nu, ei făceau pregătirea la baterie cu comandanții lor. S.B.: La Divizionul din Pantelimon, responsabil cu propaganda era căpitanul Badea. Ne ținea seara mai mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme. Cineva, probabil dintre colegii lui, l-a turnat. Și aici o paranteză: eu am aflat că
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme. Cineva, probabil dintre colegii lui, l-a turnat. Și aici o paranteză: eu am aflat că pe mine mă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
instrucție, cât și pentru restul personalului. Un ofițer cu pregătirea fizică își desfășura activitatea la structura ce se ocupa cu pregătirea pentru luptă și răspundea de baremele de pregătire fizică pentru toate categoriile de personal, începând cu ofițeri, maiștri militari, subofițeri, militari în termen și terminând cu salariații civili. Funcțiile respective erau în statul de organizare, dar foarte puține erau încadrate. Nu era un beneficiu, pentru că ți se putea spune că nu vei fi încadrat în funcția respectivă și trebuia să
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Liviu Mercore: În 1988. Eram locotenent și comandant de companie la Centrul de Scafandri și, pentru că am avut un necaz mare, am ajuns la Batalionul de Infanterie Marină. S.B.: Dar ce s-a întâmplat atunci? L.M.: Pe 14 august 1988, subofițerul meu, care era administratorul de subunitate sau plutonierul de companie, cum se numea pe vremea aceea, a pus o grenadă defensivă pe terasa hotelului Parc din Mamaia, eveniment în urma căruia au rezultat doi morți și 12 răniți. S.B.: Dar de ce
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
banii. Atunci, majurul meu s-a supărat și a spart de necaz sticlele pe terasa respectivă. Cioburile au sărit pe niște copii de romi care se jucau prin preajmă, iar părinții lor scandalizați au sărit și l-au bătut pe subofițer. Acesta, etilizat și bătut a plecat valvârtej acasă, de unde a luat o grenadă defensivă și a procedat la căutarea țiganilor care îl bătuseră. Avea trei grenade acasă, pe care le sustrăsese de la tragerile din poligon, el fiind șeful PAL de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
o panoplie, l-a înjurat savuros, l-a făcut urecheat și în alte feluri și la final a căzut peste panoplie, a dărâmat-o și a făcut afișul fâșii. Eu eram de serviciu, iar la punctul de control era un subofițer, Jitaru, un cazarmar. Ne-am uitat oarecum îngroziți în stânga și în dreapta să vedem dacă a mai observat cineva incidentul. Spre norocul nostru și al tovarășului secretar, nu eram decât eu și subofițerul de la PC. După ce am reușit să-l urc
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
serviciu, iar la punctul de control era un subofițer, Jitaru, un cazarmar. Ne-am uitat oarecum îngroziți în stânga și în dreapta să vedem dacă a mai observat cineva incidentul. Spre norocul nostru și al tovarășului secretar, nu eram decât eu și subofițerul de la PC. După ce am reușit să-l urc în ARO pe tovarășul rangul II (echivalentul locotenentului colonel la trupele de uscat) și l-am trimis acasă, a trebuit să rezolvăm problema cu Secretarul general al PCR. Așa că l-am rugat
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
propunerea. S.B.: Ce anume făceați? G.Ș.: Am ascultat telefoane, din 1986 până în 1991, când am fost disponibilizat. S.B.: Școala unde ați făcut-o? G.Ș.: N-am făcut. A fost pe pile intrarea mea în Securitate. Am intrat ca subofițer, fiindcă eu aveam un curs de ofițeri în rezervă făcut în cadrul armatei, la transmisiuni la Câmpina. S.B.: În ce an ați făcut armata? G.Ș.: Între 1983-1985. S.B.: Un an și patru luni. G.Ș.: Da. La Securitate am intrat
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ce an ați făcut armata? G.Ș.: Între 1983-1985. S.B.: Un an și patru luni. G.Ș.: Da. La Securitate am intrat ca sergent-major. Înainte de Revoluție trebuia să fiu făcut locotenent, dar s-a amânat totul și așa am ieșit subofițer în rezervă. Se schimbaseră multe: DSS-ul trecuse la SRI. S.B.: Cum era această misiune de ascultare? G.Ș.: Simplă. Era o centrală și când tu ridicai receptorul se pornea în mod automat un casetofon. Erau câteva obiective care aveau
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
auzit în unitate că urma să se facă restructurări masive și mi-am dat seama că plecau pilele vechi și veneau pilele noi. De la mine de la unitate au fost disponibilizați, restructurați cum s-a spus atunci, 127 de ofițeri și subofițeri. În august 1991, a fost puciul de la Moscova și urlau telefoanele. Și conducerea unității s-a trezit că are ca angajați niște neștiutori într-un moment politic delicat. Din 127 de disponibilizați, în sistem s-au întors doi. S.B.: Nu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
perioada 2007-2009 a fost Șef de sectie și Șef serviciu la Corpul de control și inspecție. Florian Jipa [maistru militar clasa a II-a (r)] (n. 1961) a urmat Liceul la Giurgiu (1976-1980), apoi Școala militară de maiștri militari și subofițeri de la Sibiu (1980-1983). A fost repartizat la Regimentul de tancuri 01060 București, unde a fost angajat până la trecerea în rezervă în anul 2006. În prezent este agent de securitate. Liviu Mercore [căpitan comandor] a urmat Școala Militară de Ofițeri activi
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fost primit în miliția pământeană cu gradul de „unterofițer”, încredințându-i-se, după o vreme, funcția de „starșii vahmistru”, în escadronul I al diviziei de cavalerie. La 28 februarie 83, a fost arestat, pe motiv că a împărtășit unor cădeți, subofițeri și soldați „scoposul ca ave de a eși în primăvară cu tovarășii săi la codru, ca să se apuce de hoție". Ioniță Popovici a negat acest fapt și considera că este o răzbunare la mijloc, datorată faptului că își îndeplinea funcția
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția 1984. Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția 1984. Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
VINTILĂ, Petru (12.VI.1922, Orșova - 7.VIII.2002, București), prozator, poet, dramaturg și ziarist. Este fiul Mariei (n. Barbeș) și al lui Petru Vintilă, subofițer. A absolvit clasele primare în localitatea natală, liceul la Caransebeș (1942) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1948). E redactor la „Luptătorul bănățean” (1945-1946), „Frontul plugarilor” (1946-1948), „Contemporanul” (1948-1951), „Gazeta literară” (1954-1957), „Luceafărul” (1958-1963), „România liberă
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
voluntar sau nu - sub amenințarea sau chiar luarea ca ostatici a membrilor familiilor lor - printre care Serghei Kamenev, viitor comandant-șef, Boris Sapoșnikov - viitor șef de stat-major -, sau tânărul locotenent Mihail Tuhacevski - viitor mareșal -, cărora li se adaugă 215000 de subofițeri, printre care viitorii mareșali Voroșilov și Budionnîi. Declanșat în primăvara anului 1918, războiul civil este adevărata școală militară a Armatei Roșii și matricea regimului sovietic; el aduce la un grad extrem brutalizarea populațiilor civilă și militară, supusă suferințelor a opt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]