5,777 matches
-
factorilor. O altă buclă feedback care se formează este cea cu subsistemul financiar al întreprinderii, care primește de la SAFP informații privind prețurile de achiziție ale factorilor. Subsistemul financiar analizează corectitudinea acestor informații și calculează costul factorilor, care se reîntoarce la subsistemul asigurării cu factori în vederea stabilirii pe viitor a cantităților și valorii achizițiilor de factori. Evident că procesele feedback asociate acestui subsistem vor determina in timp alegerea de către întreprindere de pe piața factorilor a acelor factori care sunt cei mai eficienți din
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prețurile de achiziție ale factorilor. Subsistemul financiar analizează corectitudinea acestor informații și calculează costul factorilor, care se reîntoarce la subsistemul asigurării cu factori în vederea stabilirii pe viitor a cantităților și valorii achizițiilor de factori. Evident că procesele feedback asociate acestui subsistem vor determina in timp alegerea de către întreprindere de pe piața factorilor a acelor factori care sunt cei mai eficienți din punctul de vedere al proceselor de producție. 1.4.5. Subsistemul financiar (SF) Așa cum s-a desprins și din analiza celorlalte
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
valorii achizițiilor de factori. Evident că procesele feedback asociate acestui subsistem vor determina in timp alegerea de către întreprindere de pe piața factorilor a acelor factori care sunt cei mai eficienți din punctul de vedere al proceselor de producție. 1.4.5. Subsistemul financiar (SF) Așa cum s-a desprins și din analiza celorlalte subsisteme, rolul subsistemului financiar este de a asigura necesarul de fonduri pentru plata factorilor de producție, susținerea investițiilor, plata dividendelor, taxelor și datoriilor etc., pe baza veniturilor proprii și/sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
vor determina in timp alegerea de către întreprindere de pe piața factorilor a acelor factori care sunt cei mai eficienți din punctul de vedere al proceselor de producție. 1.4.5. Subsistemul financiar (SF) Așa cum s-a desprins și din analiza celorlalte subsisteme, rolul subsistemului financiar este de a asigura necesarul de fonduri pentru plata factorilor de producție, susținerea investițiilor, plata dividendelor, taxelor și datoriilor etc., pe baza veniturilor proprii și/sau a împrumuturilor, de a analiza și fructifica oportunitățile apărute și de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
in timp alegerea de către întreprindere de pe piața factorilor a acelor factori care sunt cei mai eficienți din punctul de vedere al proceselor de producție. 1.4.5. Subsistemul financiar (SF) Așa cum s-a desprins și din analiza celorlalte subsisteme, rolul subsistemului financiar este de a asigura necesarul de fonduri pentru plata factorilor de producție, susținerea investițiilor, plata dividendelor, taxelor și datoriilor etc., pe baza veniturilor proprii și/sau a împrumuturilor, de a analiza și fructifica oportunitățile apărute și de a gestiona
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pentru plata factorilor de producție, susținerea investițiilor, plata dividendelor, taxelor și datoriilor etc., pe baza veniturilor proprii și/sau a împrumuturilor, de a analiza și fructifica oportunitățile apărute și de a gestiona toate fluxurile de bănești din întreprindere. Legătura acestui subsistem cu celelalte subsisteme și cu mediul extern este reprezentată în figura 1.8. \n Subsistemul financiar concentrează procesele din întreprindere prin care se asigură una dintre cele mai importante resurse, și anume, resursele financiare. Nici o întreprindere nu poate, practic, să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de producție, susținerea investițiilor, plata dividendelor, taxelor și datoriilor etc., pe baza veniturilor proprii și/sau a împrumuturilor, de a analiza și fructifica oportunitățile apărute și de a gestiona toate fluxurile de bănești din întreprindere. Legătura acestui subsistem cu celelalte subsisteme și cu mediul extern este reprezentată în figura 1.8. \n Subsistemul financiar concentrează procesele din întreprindere prin care se asigură una dintre cele mai importante resurse, și anume, resursele financiare. Nici o întreprindere nu poate, practic, să-și asigure aceste
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
veniturilor proprii și/sau a împrumuturilor, de a analiza și fructifica oportunitățile apărute și de a gestiona toate fluxurile de bănești din întreprindere. Legătura acestui subsistem cu celelalte subsisteme și cu mediul extern este reprezentată în figura 1.8. \n Subsistemul financiar concentrează procesele din întreprindere prin care se asigură una dintre cele mai importante resurse, și anume, resursele financiare. Nici o întreprindere nu poate, practic, să-și asigure aceste resurse din surse proprii (vânzări, aportul proprietarilor etc.). Ea este obligată să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
obligată să utilizeze diferite forme de atragere a resurselor financiare care se află pe piața financiară. Aceasta poate însemna apelarea la credite de producție, vânzarea de acțiuni, atragerea de noi investitori etc. Pentru a realiza procesul de asigurare cu fonduri, subsistemul financiar utilizează diferite informații relative la prețul acestor fonduri pe piața financiară (de exemplu, dobânzi practicate de bănci la creditele acordate). Pe baza acestor informații se formulează cererea de credite care precizează în esență mărimea fondurilor care vor fi împrumutate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
producție, plata salariilor și a altor obligații către stat, bănci și acționari). Din creditele acordate, întreprinderea suportă și desfășurarea diferitelor proiecte de investiții în curs, în funcție de necesarul de investiții primit de la SPCP. În figura 1.9 sunt reprezentate toate aceste subsisteme ale întreprinderii, împreună cu mecanismele și buclele feedback care se formează. \n 1.5. Rețelele sociale complexe în întreprinderi Dacă analizăm structura fină a întreprinderii, observăm că ea este alcătuită din diferite rețele, mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate, dar care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
liant și susținător al diferitelor activități, fie ca o frână în calea realizării obiectivelor și scopurilor acesteia. În continuare, vom prezenta cele mai importante rețele din întreprindere, împreună cu rolul lor în desfășurarea diferitelor procese de reglare și autoreglare la nivelul subsistemelor și al întregii întreprinderi. Există mai multe tipuri de rețele care se constituie atât în întreprindere, cât și în afara acesteia, dar cu participarea întreprinderii ca un tot sau a anumitor subsisteme din cadrul acesteia. De fiecare dată când definim o astfel
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
desfășurarea diferitelor procese de reglare și autoreglare la nivelul subsistemelor și al întregii întreprinderi. Există mai multe tipuri de rețele care se constituie atât în întreprindere, cât și în afara acesteia, dar cu participarea întreprinderii ca un tot sau a anumitor subsisteme din cadrul acesteia. De fiecare dată când definim o astfel de rețea este important să specificăm ce reprezintă un nod din rețeaua respectivă. De exemplu, un nod poate fi definit ca un grup constând din mai multe persoane care pot constitui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
din mai multe persoane care pot constitui o formație de lucru, un serviciu funcțional, o întreprindere, o autoritate locală, o Țară ș.a.m.d. Evident că la nivelul întreprinderii un nod va fi constituit într-un grup de persoane sau subsisteme care aparțin întreprinderii respective. Tipul de rețea este dat de natura relațiilor dintre aceste noduri, relații care mai sunt denumite și legături. De exemplu, relația de proprietate asupra întreprinderii poate genera o rețea a acționarilor, în care nodurile corespund fiecărui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
iar legăturile dintre aceste noduri sunt reprezentate de diferite fluxuri de informații care sunt transmise între unitățile procesatoare sau de stocare din cadrul întreprinderii. Rețeaua informațională a unei întreprinderi reprezintă un element esențial în buna desfășurare a proceselor decizionale de la nivelul subsistemelor acesteia, dar și a întregii întreprinderi. O altă rețea importantă a întreprinderii este rețeaua tehnologică. Această rețea este alcătuită din noduri reprezentând factori de producție, în timp ce legăturile sunt reprezentate de modalitățile de combinare a acestor factori în diferite faze (etape
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
flexibilitatea necesară pentru a supraviețui într-un mediu înconjurător complex și aflat într-o schimbare rapidă. O întreprindere din realitate produce simultan coeziune globală și autonomie locală. Primul aspect este atins prin efectul de sinergie care se manifestă între diferitele subsisteme din cadrul întreprinderii, în timp ce al doilea este o cerință pentru a asigura flexibilitatea și o creativitate distribuită la nivelul întregii întreprinderi. Sistemele viabile sunt capabile să aibă o existență separată, autonomă, față de alte componente din întreprindere. Astfel de sisteme dispun de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
același lucru ca și sistemul 1; metasistemul constă din sistemele 2, 3, 4 și 5; sistemul 4 interacționează cu mediul extern; sistemele 2 și 3 interacționează cu mediul intern (funcționarea). În VSM organizația se poate regândi în termenii acestor cinci subsisteme și ea poate fi reprezentată ca în diagrama din figura 1.14. Metasistemul M are drept principal obiectiv să ofere servicii unităților din cadrul funcționării O. El asigură că aceste unități lucrează împreună într-un mod armonios și integrat. El menține
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de paradigmă în acest domeniu. Treptat, totuși noi rezultate se acumulează, mai ales datorită posibilității de a simula activitatea investitorilor, utilizând, de exemplu, modele ale piețelor de capital artificiale bazate pe agenți. 2.2. Structura și funcționarea pieței financiare Totalitatea subsistemelor și fluxurilor prin intermediul cărora se realizează tranzacțiile cu bani și active financiare dintr-o economie constituie o componentă principală a oricărei economii naționale. Banii și activele financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, acțiuni, certificate, contracte la termen, derivative, valute străine etc.
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
tranzacțiilor care au loc între producători și consumatori pe piața bunurilor și serviciilor. Aceste trei procese determină volumul și structura activelor monetare și financiare de pe cele trei piețe care alcătuiesc piața financiară, intensitatea fluxurilor de fonduri între diferitele sectoare și subsisteme ale economiei reale, evoluția în timp a volumului activelor respective. În figura 2.1 sunt reprezentate interacțiunile dintre cele trei piețe principale care alcătuiesc piața financiară. \n Piața monetară este coordonată și supravegheată de banca centrală, care prin conexiunile (3
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în conștiința publică; capacitatea de a reprezenta interesele și așteptările sociale ale electoratului; autoreglarea funcțiilor prin mijloace proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în conștiința publică; capacitatea de a reprezenta interesele și așteptările sociale ale electoratului; autoreglarea funcțiilor prin mijloace proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a evoluției rolului și ponderii statelor în viitorul îndepărtat. Megadirecțiile lumii în secolul XXI Modelul politicii mondiale este prin natura sa un sistem dinamic și ca atare, spre deosebire de școlile de gândire care caută armonia de interese între grupurile componente sau subsisteme și descoperă tendințe de stabilitate și echilibru în sistemul existent, modelul nostru privește lumea în care trăim ca pe o entitate în care acționează atât conflicte de interese și tendințe spre instabilitate, cât și forme de cooperare și integrare a
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
și descoperă tendințe de stabilitate și echilibru în sistemul existent, modelul nostru privește lumea în care trăim ca pe o entitate în care acționează atât conflicte de interese și tendințe spre instabilitate, cât și forme de cooperare și integrare a subsistemelor sale. Pe scurt, este un model dialectic dominat de conflict și cooperare. Studiul aprofundat al acestor tendințe contradictorii ne duce la concluzia că, cel puțin în prima parte a secolului XXI, se vor impune în politica mondială următoarele direcții principale
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
indicele creșterii productivității muncii. Conținutul acestei corelații este foarte important deoarece el trebuie să ofere, În același timp, elementul motivator pentru angajați pentru ca aceștia să contribuie și În continuare la creșterea productivității muncii și să reprezinte condiția pentru ca activitatea, ca subsistem, să rămână viabilă și competitivă, cu efecte de aceeași natură asupra Întregului sistem, care este Întreprinderea. Prima corelație care trebuie avută În vedere este aceea dintre numărul de personal și salariul mediu tarifar, respectiv EMBED Equation.3 . Această corelație Își
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
instrumentarului economic; disponibilitate pentru interpretări economice ale unor fenomene și procese; capacitate de analiză și sinteză. 2. Competența managerială 2.1. Cunoștințe de management: cunoașterea particularităților exercitării proceselor de management; cunoașterea caracteristicilor constructive și funcționale ale sistemului de management și subsistemelor sale; cunoașterea În detaliu a managementului prin obiective și a managementului prin bugete. 2.2. Calități și aptitudini manageriale: sănătate, vigoare, caracter, fermitate, onestitate, capacitate de conducere, dorința de a conduce, abilitate În a lucra cu oamenii, inteligență, capacitate În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]