6,747 matches
-
instruire organizate potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025 și nici nu se substituie acestora. (6) La sesiunile de instruire prevăzute la alin. (1) pot participa reprezentanți ai birourilor electorale prevăzute de art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025, prefecții, subprefecții, precum și reprezentanți ai altor autorități sau instituții
HOTĂRÂRE nr. 10 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295638]
-
consta neconcordanța reglementării legale criticate cu textele Legii fundamentale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. ... 16. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
nu există un control parlamentar anterior adoptării ordonanțelor. ... 10. Argumentul conform căruia Parlamentul ar putea controla ulterior ordonanțele emise, votând pentru aprobarea sau respingerea acestora, nu poate justifica delegarea excesivă și neclară a competențelor legislative către Guvern. Controlul ulterior nu substituie necesitatea unui control parlamentar anterior și a unei delimitări clare a competențelor. Astfel, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în această formă, permite o delegare ce exclude o dezbatere parlamentară reală și un control efectiv, ceea ce contravine
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
dar și de dezlegările anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin hotărâri obligatorii care pot constitui repere de interpretare utile instanței de trimitere în soluționarea cauzei deduse judecății. ... 45. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021
DECIZIA nr. 234 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299990]
-
învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 55. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
septembrie 2016, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și să stabilească dacă reclamanților ar fi trebuit să li se stabilească soldele de funcție la nivelul maxim din grilă. ... 91. Or, instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale, iar din conținutul sesizărilor nu rezultă care este dilema instanței cu privire la posibilele interpretări ale acesteia. ... 92. Întrebarea referitoare la posibilitatea modificării sporurilor, plata
DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299862]
-
Legea nr. 123/2006 fiind abrogate în anul 2010, conform art. I pct. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune. Prin urmare, declarația de participare la grevă se substituie oricăror alte formalități pentru suspendarea la inițiativa salariatului a contractului individual de muncă. De altfel, modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023 au corelat dispozițiile Legii nr. 367/2022 cu cele ale Codului muncii, care nu prevedeau participarea
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
necesară și suficientă pentru suspendarea raportului de muncă. Nu sunt necesare demersuri suplimentare pentru exprimarea voinței salariatului în acest sens, dispozițiile art. 49 din Legea nr. 123/2006 fiind abrogate din anul 2010. Prin urmare, declarația de participare la grevă se substituie oricăror alte formalități pentru suspendarea la inițiativa salariatului a contractului de muncă. Modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023 nu au făcut decât să coreleze dispozițiile Legii nr. 367/2022 cu cele ale Codului muncii, care nu prevedea
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... Prima întrebare prealabilă 90. Dintru început, se cuvine reamintit că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare, aspect statuat în mod constant în
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
Legea nr. 223/2007 introdus prin Legea nr. 83/2015, iar, pe de altă parte, prin cele generale ale art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 110. Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente și de interpretare și aplicare a legii; judecătorul cauzei, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
a grinzii. (8) Nu este permisă realizarea de clădiri la care, pe una sau pe ambele direcții principale, structura este realizată numai din stâlpi și plăci, fără grinzi. La proiectare, nu se poate considera că placa de beton a planșeului substituie grinzile cadrelor. (9) La clădirile proiectate pentru clasa de ductilitate DCH cu sistem structural de tip cadru spațial, stâlpii cadrelor de beton se dispun în șiruri drepte, orientate după direcțiile ortogonale principale. Grinzile de cadru se dispun paralel cu direcțiile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
învestite cu soluționarea cauzelor atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiilor deduse judecății. ... 60. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 207 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299996]
-
a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate „motivate“ într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, a observat că, în ceea ce privește Camera decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe. Referitor la solicitarea autorului excepției de a se substitui legiuitorului și de a stabili ea însăși un termen rezonabil de aprobare sau modificare de către Camera decizională a ordonanței de urgență criticate, Curtea Constituțională constată că o astfel de solicitare este inadmisibilă, excedând competenței sale. ... 22. Privind pretinsa încălcare
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 46. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanței, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 52. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților și dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
61. Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. ... 62. Astfel, este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, Curtea Constituțională a precizat că, prin paragrafele 81-83 și 90 din decizia mai sus amintită, instanța supremă a subliniat că instanța de judecată nu se poate substitui organelor administrative, eludând procedura ce intră în competența acestora, pentru a recunoaște apartenența unor locuri de muncă la categoria celor aflate în condiții deosebite sau speciale. Prin urmare, instanța supremă a reținut că încadrarea locurilor de muncă în condiții superioare
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a examinat critici de neconstituționalitate identice, formulate de aceeași autoare. Curtea, în esență, a reținut inadmisibilitatea excepției, autoarea acesteia solicitând Curții Constituționale să se substituie puterii legislative din România, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Textul constituțional distinge între două concepte - competența și procedura de
DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299812]
-
stabilit într-un dosar penal nu ar putea fi înscris sau obținut decât după aprobarea lui de către judecătorul-sindic, conform art. 143 din Legea nr. 85/2014, în etapele anterioare falimentului, ceea ce ar însemna că judecătorul-sindic s-ar substitui inclusiv instanței penale, fapt ce este inacceptabil. Ca atare, chiar din interpretarea art. 143 din Legea nr. 85/2014 reiese că toate creanțele curente, toate sumele de plată care se nasc după deschiderea procedurii insolvenței, dacă nu sunt plătite în termen
DECIZIA nr. 137 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299851]
-
instanței de judecată și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților unor texte de lege. ... 95. Mergând mai departe în analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării pentru pronunțarea
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
65. Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. ... 66. Ca atare, există o dezlegare anterioară dată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o decizie obligatorie, care conține suficiente repere
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
invocate. Or, așa cum a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, invocarea formală a unor critici de neconstituționalitate nu îndeplinește cerințele impuse de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 89. În subsidiar
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]