1,311 matches
-
al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost desființat și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a fost inclusă în orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, Bârnova a devenit comună suburbană a municipiului Iași, având componența actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În comuna Bârnova se găsesc mănăstirile Bârnova (1626-1629) din satul Bârnova și Mănăstirea „Piatra Sfântă” (secolele al XVIII
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a fost inclusă în orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, Bârnova a devenit comună suburbană a municipiului Iași, având componența actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În comuna Bârnova se găsesc mănăstirile Bârnova (1626-1629) din satul Bârnova și Mănăstirea „Piatra Sfântă” (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Pietrăria, ambele ansambluri-monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
având 1267 de locuitori în satele Buznea, Dădești, Gănești și Jora. În 1931, comuna Buznea dispăruse, satele ei probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos. Comuna s-a înființat în 1968 sub denumirea de "Târgu Frumos", cuprinzând satele din zona suburbană a orașului cu același nume. În 2004, câteva sate din zona de nord a comunei s-au separat pentru a forma comunele Balș și Costești, iar comuna Târgu Frumos a luat denumirea de "Ion Neculce", după unul din satele ei
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit, în alcătuirea actuală, comună suburbană a municipiului Iași. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit, în alcătuirea actuală, comună suburbană a municipiului Iași. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de la „Izvorul Pândarului”, datând din paleoliticul superior; situl
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de la „schitul Vlădiceni” cuprinde urme de așezări din
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
va merge din sud-vestul orașului spre nord-est. Muncă este acum în progres, și linia va fi completată până în 2009. Magistrală 5-a de metrou va merge pe malul Dunării, trecând fluviul lângă Insula Margareta, si va avea corespondență cu liniile suburbane spre Szentendre, Csepel și Ráckeve. Construcția acestei magistrale va începe în toamna din 2007. Există planuri pentru extinderea liniei 3 spre Káposztásmegyer de la Újpest-Központ și de la Határ út la Aeroportul Ferihegy. Káposztásmegyer este acum servit de linia de tramvai 14
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
2007. Există planuri pentru extinderea liniei 3 spre Káposztásmegyer de la Újpest-Központ și de la Határ út la Aeroportul Ferihegy. Káposztásmegyer este acum servit de linia de tramvai 14, dar sinele pot fi folosite și de metrou. Asociația de Tranzit Urban și Suburban (VEKE) a făcut un plan pentru unificarea liniei 2 cu linia suburbana Gödöllő, acest plan fiind realizat poate până în 2020. În acest moment, singurul punct de întâlnire dintre linii este stația Deák tér, și totuși, liniile care vor fi introduse
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
de la Határ út la Aeroportul Ferihegy. Káposztásmegyer este acum servit de linia de tramvai 14, dar sinele pot fi folosite și de metrou. Asociația de Tranzit Urban și Suburban (VEKE) a făcut un plan pentru unificarea liniei 2 cu linia suburbana Gödöllő, acest plan fiind realizat poate până în 2020. În acest moment, singurul punct de întâlnire dintre linii este stația Deák tér, și totuși, liniile care vor fi introduse vor avea alte stații de schimb. Biletele trebuie să fie validate la
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de "Rediu-Tătar" în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană a municipiului Iași, luând denumirea actuală de "Rediu", la fel ca și satul ei de reședință. Tot atunci, satul Tătăruși și-a schimbat numele în "Breazu", comuna a primit și satul Valea Lupului, iar câteva sate existente anterior au fost
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
Breazu", comuna a primit și satul Valea Lupului, iar câteva sate existente anterior au fost desființate: Zahorna (inclus în Horlești), Beldiman (inclus în Valea Lupului) și Capu Rediului (inclus în Rediu). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În 2004, satul Valea Lupului s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală. Trei obiective din comuna Rediu sunt incluse în lista monumentelor istorice
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
iar satul Moara Nouă a trecut și el la comuna Berceni. În 1950, comunele Berceni și Corlătești au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Berceni a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, înglobând și satul Corlătești din comuna Corlătești, care s-a desființat atunci, precum și localitatea Cartier Dâmbu. Din 1981, comunele suburbane au fost resubordonate județelor din care făceau parte, și astfel comuna a trecut din nou direct în
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Berceni a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, înglobând și satul Corlătești din comuna Corlătești, care s-a desființat atunci, precum și localitatea Cartier Dâmbu. Din 1981, comunele suburbane au fost resubordonate județelor din care făceau parte, și astfel comuna a trecut din nou direct în componența județului Prahova. În comuna Berceni se află (1792) din satul Corlătești, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica propriu-zisă
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
reședință. În 1938, făcea parte din plasa Ploiești din județul Prahova, iar în 1950 a fost arondată orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, a înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipiului Ploiești din județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și toate comunele suburbane ale țării, a fost resubordonată direct județului din care face parte. În comuna Bucov se află (secolul al XVII-lea) din
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, a înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipiului Ploiești din județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și toate comunele suburbane ale țării, a fost resubordonată direct județului din care face parte. În comuna Bucov se află (secolul al XVII-lea) din Valea Orlei și (1797) din satul Chițorani, ansamblu format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță (refăcut în secolul al XIX
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
componența comunei Roznov. Comuna s-a înființat în 1931, cu satele Brășăuți, Dumbrava Roșie din Deal, Dumbrava Roșie din Vale și Săvinești. În 1950, comuna Săvinești a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale (fost Dumbrava Roșie din Vale) a fost desființat și comasat cu satul Săvinești. În timpul regimului comunist, comuna a fost industrializată forțat, aici construindu-se
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
comuna Găgeni s-a desființat, iar satul a trecut în subordinea comunei Păulești, arondată raionului Ploiești din regiunea Prahova, iar din 1952 din regiunea Ploiești. Satul "Degerați" a fost rebotezat în 1964 "Păuleștii Noi". În 1968, Păulești a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, având în componență satele Păulești, Găgeni, Cocoșești și Păuleștii Noi, întrucât cătunul Dănești a fost înghițit de satul Păulești. În 1989, noțiunea de comună suburbană a fost desființată, iar comuna Păulești a devenit comună de sine stătătoare
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
fost rebotezat în 1964 "Păuleștii Noi". În 1968, Păulești a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, având în componență satele Păulești, Găgeni, Cocoșești și Păuleștii Noi, întrucât cătunul Dănești a fost înghițit de satul Păulești. În 1989, noțiunea de comună suburbană a fost desființată, iar comuna Păulești a devenit comună de sine stătătoare subordonată județului Prahova. Două obiective din comuna Păulești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
1925, orașul este consemnat de anuarul Socec cu 5748 și același statut administrativ, dar fără vreun sat component altul decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești avea în compunere doar satele Pățești și Boțești, în vreme ce satele Florești-Slobozia și Gugești alcătuiseră comună Florești-Slobozia, suburbie a Focșaniului. În anul 1935 ia ființă la Odobești stația de cercetări viticole. Anii dominației comuniste, la al
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de "Bradurile" în plasa Bascov a aceluiași județ, având 2402 locuitori în satele Bradu de Jos și Bradu de Sus. În 1950, a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, în urma unei reorganizări administrative, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești, tot atunci satele Bradu de Jos și Bradu de Sus fiind comasate și formând satul Bradu. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Argeș.
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
regiunii Argeș. În 1968, în urma unei reorganizări administrative, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești, tot atunci satele Bradu de Jos și Bradu de Sus fiind comasate și formând satul Bradu. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Argeș.
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut statut de comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Gura Văii a fost subordonată direct județului Bacău. Două obiective din comuna Gura Văii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]