2,468 matches
-
decât cei care doar trebuie să se supună legilor, pentru că, fără ei sau fără implicarea lor, legile ar fi proaste. Obligativitatea votului, însă, este neadecvată statului liberal. Pe de altă parte, chiar dacă cetățeanul este inserat într-o societate civilă care subzistă din "surse proprii", chiar dacă statul liberal creează singur motivații pentru solidaritate, acestea se sprijină pe valori etice și proiecte culturale. Procesul democratic însuși asigură legătura pierdută cu tradiția: "între membrii unei comunități politice nu se naște o solidaritate, oricât de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de condițiile istorice [și asta pentru că] noi nu ne dorim niciodată singurătatea, o preferăm uneori unei colectivități determinate"20. Aceasta înseamnă că nici proiectul unei revoluții nu poate destrăma toate formele ordinii sociale pentru a institui una complet nouă: "ar subzista, totuși, mai multă continuitate decât își imaginează fanaticii"21. Cel ce vrea o societate nouă se vrea altfel pe sine însuși, deoarece aparține societății actuale, cea care l-a format și pe care o renegă. Analiza poziției anarhiste de către Aron
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale divinului pentru a lăsa să fie un altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
disjuncțiilor (și, ca atare, al limitărilor), al netotalității. Cîtă vreme libertatea de alegere tinde să se conserve cu orice preț, să-și rămînă sieși suficientă, ea menține ființa umană în domeniul diversității, acolo unde alegerea se poate exercita, unde alternativa subzistă, unde separările sînt cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește indefinit, ceea ce face ca forma poligonului să tindă spre forma cercului. Dar, spune Cusanus. Dacă figura poligonală ar trebui să fie maximă, atunci ea nu ar mai putea subzista ca atare în determinarea unor unghiuri definite, ci într-o figură circulară, astfel că nu ar mai avea o figură subzistentă proprie, o figură care să mai poată fi distinsă în intelect de figura circulară și eternă. Tradițiile spirituale situează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
diferită de societatea umană universală (umanitate) care este o asociație deschisă. Acest întreg este constituit dintr-un ansamblu de elemente unite între ele, prin legi și relații specifice, dependente unele de celelalte și independente de realitățile ce le sunt exterioare, subzistând într-un mod autonom. Este vorba de o realitate singulară, unică ce nu se confundă cu celelalte (comunități politice). Astfel ea reprezintă o realitate individuală în sensul că are capacitatea de a exista prin sine însăși într-un mod distinct
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pedepse pentru orice încălcare a lor: "Obligațiile impuse de legea naturală nu încetează în societate, ci, în multe cazuri, sunt numai adaptate acesteia, adăugându-li-se prin legile omenești pedepse recunoscute, pentru a întări ascultarea lor"61. Așadar, legea naturală subzistă în societatea civilă, impunându-se atât poporului, cât și guvernanților, ca o regulă eternă, ca un criteriu unic al raționalității și al moralității acțiunilor și legilor pozitive. Contractul social este moral și rațional numai în măsura în care răspunde exigențelor legii naturale. Prin
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a acestui izvor ci de debitul huruitor al eului său gonflat. - Sertarele istoriei recente. O lume sprijinită pe consum indistinct, succese cu orice preț, aparență, egoisme zdrobitoare, pare o lume decadentă. Aceasta este doar partea fadă a lumii. Partea irigată subzistă într-un registru discret, aproape neștiut. Istoria recentă în general, și a României în particular, are sertare care conservă și alt tip de om decât omul recent. Paradoxul, deși pare un ieftin oximoron, este că tocmai istoria recentă descoperă un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
amenințare pentru pacea și echilibrul Continentului. Franța s-a plasat cea dintâi pe poziția menținerii statu quo-ului, urmată de Austria, Prusia și Anglia. Montesquieu sesizase încă din 1734, în Considerații asupra cauzelor grandorii și decăderii romanilor, că Imperiul otoman “va subzista timp îndelungat”, pentru că, dacă vreun “prinț l-ar periclita urmărind cucerirea sa [...], cele trei puteri comerciante ale Europei cunosc foarte bine afacerile lor pentru a nu-i lua deloc apărarea”. Politica acestor Mari Puteri era una continentală, nefiind limitată doar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
realități pozitive și alternative, ele se resping reciproc, sunt eterogene, dar pot sta alături, unul după altul, într-o aceeași serie (...). Imaginea complementară reprezintă "suma logică" a eterogenilor din serie. Aici nu avem conflict, opușii se resping ca deosebiți ce subzistă prin ei înșiși, dar această respingere este una "calmă", (...) asemeni alternativelor dintr-o disjuncție inclusivă. Complementaritatea reclamă suma logică a opușilor, deci o disjuncție care să includă, să adune eterogenii, nu să-i anihileze"760. Nu la fel a gândit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
condiționat de un antagonism de factori contradictorii. Orice cantitate, orice relație, orice formă "pozitivă" de la nivelul realității naturale, fizice, biologice comportă un antagonism indispensabil (...). Dar și realitatea matematică, logică, filosofică, întreaga istorie a gândirii speculative mărturisesc despre aceeași luptă, care subzistă ireductibil chiar acolo unde interpretarea cea mai subtilă părea să o fi suprimat, între dinamisme, principii sau termeni logici contradictorii" (Vasile Tonoiu, "Studiu introductiv" la Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992, p. 12). 464 Prefața
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alte comunități. Drept urmare, putem extinde noțiunea de comunitate până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
datorii față de ecosisteme, în sensul protejării lor și al promovării genului special de frumusețe pe care acestea o au. După Rolston, putem deosebi între capacități estetice și proprietăți estetice 170. Primele sunt capacități subiective care fac posibilă experiența estetică, celelalte subzistă obiectiv în lucruri. Așadar, dacă acceptăm această distincție, atunci vom putea susține, în consecvență cu recunoașterea noțiunii de valoare intrinsecă, că indiferent de capacitățile estetice ale oamenilor putem admite că entitățile naturale au proprietăți estetice. Putem gândi experiențele estetice generate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca o comunitate biologică, poate fi într-o asemenea situație dacă luăm în considerare efectele asupra generațiilor viitoare ale unor acțiuni din prezent. Practic, din perspectivă utilitaristă, prin asemenea efecte punem în pericol capacitatea din viitor a comunității de a subzista. Problema este însă că nu putem face predicții cu privire la asemenea efecte la distanță. Totuși, din fericire, altfel stau lucrurile în cazul resurselor regenerabile. Tot ce trebuie să facem în cazul lor pentru a nu ajunge într-o situație critică este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bazată pe reciprocitate cu generațiile viitoare, ceea ce, de fapt, este imposibil, pentru că, așa cum observă Parfit, generațiile viitoare nu există, ci este suficient că noi, acum, decidem să nu acționăm astfel încât să nu punem în pericol capacitatea generațiilor viitoare de a subzista în condiții bune. Față de obiecția că nu există generații viitoare au fost formulate și teorii alternative care acceptă unele dintre punctele de atac ale obiecției și nu invocă presupuse drepturi sau datorii ale generațiilor trecute sau viitoare. Delattre 325 susține
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pur, iese la vedere în modul său propriu de a fi. Să fie un simplu fenomen optic, de vreme ce ziua trece mai iute prin acest spațiu golit? Trece spre dispariție prin pustiul netrecător, prin transparența plină a ceea ce rămâne, rezistă trecerii, subzistă chiar în măsura în care toate se petrec fără urmă. Nu e sufletul singurul care are propria lumină, cel care, fără să primească lumina din afară, luminează de la sine, prin sine? "O, voi suflete călduroase, o voi suflete/ cu lumină proprie!/ Era o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e de văzut în această distanță stăpânită de noapte, în deschiderea oarbă a departelui prin care se trece? Nimic decât trecerea care stă să treacă, supraviețuiește reducției, zăbovește în ea însăși. Ceva rămâne, rezistă, în felul unui posibil existent care subzistă, face semn, se preface în urmă vizibilă: "Și ningeri de clipe se prefac fericit în uitare/ Deasupra mâinilor noastre pustii/ Lăsând o urmă amorfă în timp și în noapte/ Ca ape albe în ape/ Ca goale oglinzi în oglinzi". Tot
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
devină, deci, mai întâi orice suflet asemănător zeului și frumos orice suflet, dacă are de gând să contemple pe zeu și frumosul" (Enn. I, 6, 9, în Plotin, Enneade, I-II, Editura Iri, București, 2003, p. 201). 79 " Formele acestea subzistă în sânul firii în calitate de prototipuri (paradeigmata), pe când lucrurile celelalte vin să li se asemene, luând chipul și înfățișarea lor, iar această participare a altor lucruri la forme nu este nimic altceva decât faptul de a lua asemuire de la ele" (Platon
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trupul poetal al unei imagini ascunse, autodonația revelatoare a unui infra-existent. Aici, cum spune Jean-Luc Marion, "prezentul se realizează nu ca o permanență dăinuitoare, ci ca un prezent dat, pe scurt ca un prezent primit, nu ca o prezență care subzistă în sine", iar "prezentul dat realizează clipa prezentă tocmai pentru că debordează prezența" (Fenomenul erosului, Editura Deisis, Sibiu, 2004, p. 65). 3 Așa cum lucrurile se retrag în preexistența lor, în adâncul nevăzut al departelui, punându-se astfel în siajul începutului: "Sunt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al arterelor ce irigau trupul zelosului justițiar - fapt ce, desigur, ar putea fi lipsit de orice legătură cu chestiunea aplicării legilor. Frapant e însă că lucrurile fără legătură constituie mediul celor legate între ele și că nimic nu pare să subziste în izolare de mediul său. − Degeaba ne jucăm de-a Dumnezeu numai în ce privește răbdarea și îngăduința, continuă Bart; în realitate, nu avem nici resursele și nici invulnerabilitatea divină pentru a putea închide ochii la infinit. Iluzia asta autoindusă de dumnezeire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
romantic?� a ?tiin?ei caracterizeaz? la fel de bine matematicile, filosofia sau istoria, domenii �n care Fran?a este foarte prezent?. Modelul liberal doar cu numele, care a urm?riț s? disocieze carieră universitarilor de performan?ele lor efective, nu avea s? subziste mult timp. Apune chiar la mijlocul secolului atunci c�nd �ncepe s? se impun? o alt? imagine a ?tiin?ei, venit? din Germania, imagine care nu mai este fondat? pe erudi?ie, ci pe cercetare. O idee nou? pe care Fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cute de c?tre Funda?ia L. S. Rockefeller. Destinate explicit �cercet?rîi inductive� a �problemelor contemporane�, aceste finan??ri americane au permis ?tiin?elor sociale franceze, �ncep�nd cu 1932, s? ia un nou av�nt ?i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul (Mazon, �n [40], [59]. Primele subven?îi au fost burse de cercetare de care au beneficiat Raymond Aron [37], Georges Friedmann (1934), Robert Marjolin (1936), Raymond Polin (1934) ?i Jean Stoetzel (1943). Urm?toarele au dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cabinetul său sunt independenți de Președinte în măsura în care sunt supuși atât încrederii, cât și neîncrederii parlamentare și în măsura în care au nevoie de sprijinul unei majorități parlamentare; 5. Structura de autoritate dualistă admite diferite echilibre și aranjamente de putere în interiorul executivului, astfel încât să subziste "autonomia potențială" a fiecărei componente a executivului. Pentru Sartori, semi-prezidențialismul este mai bun decât prezidențialismul și mai aplicabil decât parlamentarismul dar nu este "cel mai bun". El afirmă că semiprezidențialismul are multe virtuți și prezintă un tip diferit de regim
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
procurorului care participă la dezbaterile judiciare să fie părtinitor nu poate fi primită nici chiar în ipoteza în care procurorul de ședință ar fi întocmit rechizitoriul în cauză sau ar fi efectuat ori supravegheat urmărirea penală. Obligația constituțională de imparțialitate subzistă pentru procuror și în aceste ipoteze (...)" (dec. 136/2003, dec.311/2005). " Procurorul este, fără îndoială, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" în procesul civil. Ca și în procesul penal, procurorul este, în procesul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sentiment de frustrare, care era și al visului. Vrea să facă ceva, dar nu-și aduce aminte ce; nu mai ajungea să facă și nu-și amintește de ce. Visul, în amintire, nu mai are conținut. Ca în muzică, nu mai subzistă decât generalitatea formei pure: conturul Eșecului. Locotenentul veni pe neașteptate. Aducea flori, ciocolată și dulciuri pe care le comandase la Chișinău. Șeful de gară ieșise cu Nel și Hector. "S-au dus să se plimbe până la far, spuse Caterina, Nel
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]