1,856 matches
-
în case, deranjând provocator mobila, sau tăind, săptămână de săptămână, coada, picioarele și apoi capul vulpii de pe jos, cum pățea Herta Müller în anii '80, poate că nu ne mai dă afară din serviciu pentru a rămâne fără mijloace de subzistență și a ne forța să emigrăm sau nu ne mai trimite cea mai bună prietenă, recrutată între timp, să ne viziteze în Germania cu misiunea de a face schița casei și o copie după cheia de la ușă, pe care să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cu excepția sudului Asiei Centrale, nu s-a practicat nici un fel de agricultură, iar afirmațiile potrivit cărora unii dintre migratorii barbari asiatici ar fi venit în Europa cu practica agricolă, nu are nici un temei. Cei care le furnizau mijloacele de subzistență erau chinezii, pentru barbarii de la nordul Zidului Chinezesc, populațiile turcice din Asia Centrală trecute la islamism și kazarii. De asemenea, barbarii din partea sudică a stepelor rusești de astăzi erau aprovizionate, mai precis jefuiau sau luau tribut de la slavi. Avem dovezi sigure
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Trecerea de la modul de viață bazat pe kuren la cel bazat pe ail, ambele nomade, a dus la apariția unui anumit tip de aristocrație a stepei, în jurul că reia se vor strânge elementele războinice, care își căutau mijloacele de subzistență în jafuri și prădăciuni la vecini. Tot acum a apărut noionul (sec. XI - XII), titlu conferit, apoi moștenit, comandantul militar al unităților militare de 10, 100, 1.000 și 10.000 soldați. Comandantul unității de 10.000 soldați (tűmen = divizie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
inabilității de a-și apropia aceste resurse, printr-o activitate adecvată. S-a insistat, pornind de la ocupațiile migratorilor, ajungându-se până la supraevaluare, asupra turmelor numeroase deținute de migratori. Se uită însă, că, periodic, aceste populații rămân fă ră mijloace de subzistență, îndură foamea și frigul, ceea ce-i determină la atacuri prin surprindere la vecini, de unde fură vite și cai. După cum se cunoaște, vânătoarea practicată individual nu dă rezultate apreciabile, contribuie în mică măsură la asigurarea hranei zilnice. Vânătoarea colectivă, organizată ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al IV-lea, secolul răspândirii creștinismului la nordul Dunării, în timpul dominației vremelnice a vizigoților și în secolul al V-lea, în timpul dominației hunice, documentele vorbesc de sate ale băștinașilor, care furnizau stăpânitorilor vremelnici o parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă viață romană, cu carmată, drumuri, cetăți, sate și ogoare, schimburi comerciale și, constant, infuzia elementelor romanizate și de creștinism latin. Și pentru populația romanizată de la nordul Dunării, daco-romani, daci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care le-au avut. Greșeala a constat în faptul că au primit pământ și cei care între timp și-au schimbat statutul social, aceștia devenind țărani de sâmbătă, divizându- se excesiv loturile țărănești și ajungându-se la o agricultură de subzistență. Țăranii români, în marea lor majoritate, au devenit proprietari pe loturi de 1,5-2 ha, insuficiente pentru a deveni liberi în accepțiunea formulei „proprietatea te face liber”, lansată în secolul al XIX- lea și repusă în circulație după 1989 de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a pierde mijloacele minime de subzistență și frica de a pierde privilegiile. Amândouă - dezumanizante, dar cu efecte de valoare morală diferită. Dacă prima a putut atrage acte și gesturi scuzabile până la un punct, a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a pierde mijloacele minime de subzistență și frica de a pierde privilegiile. Amândouă - dezumanizante, dar cu efecte de valoare morală diferită. Dacă prima a putut atrage acte și gesturi scuzabile până la un punct, a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
țăranului în statutul de proprietar de pământ la noi, care a fost la dispoziția marii proprietăți timp îndelungat, a împiedicat complet formarea unei gândiri economice în activitatea sa de gospodar. Lipsa de instruire l-a limitat la o muncă necesară subzistenței și trebuie să recunoaștem că această stare a durat multă vreme, până în zilele noastre. Sunt foarte puțini gospodari săteni care să-și așeze activitatea lor pe principii economice de rentabilitate. Vorbim despre cei care ar fi avut posibilitatea să o
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai putea să vândă aceste produse pe piață fără a urmări niște reguli de producție și de igienă. D.V.M.: Prietenii noștri din Uniunea Europeană vor avea răbdare cu noi în acest proces de trecere de la foarte mica producție din agricultura de subzistență la agricultura organizată? J.Sch.: Evident va fi o schimbare progresivă. D.V.M.: Considerați că s-au cheltuit destui bani pe care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziție? J.Sch.: În primul rând, în majoritate, banii au fost cheltuiți bine, au
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
latino-american, atunci poate că am fi fost martorii unei înfometări și sărăciri mult mai grave decât cea trăită în anii 1980. Însă, provincia rămâne un refugiu pentru cei care au rude care pot să crească cartofi sau alte culturi de subzistență. În ceea ce o privește, UE va ajuta financiar băncile centrale europene care au cumpărat multe dintre băncile locale și va propune o strategie de întrajutorare care va asista în mod disproporționat rețelele postcomuniste care au beneficiat de pe urma tranziției. Nu ne
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
proprietari nu și-au vândut încă pământul fermelor capitaliste și costurile de producție nu sunt prohibitive satele românești s-ar putea descurca mai bine decât alte regiuni din Europa de Est care nu au posibilitatea de a susține numeroase ferme mici de subzistență. Din cauza diferențelor în costurile de producție relativ la recoltă, mă aștept ca cei care se întorc în satele din Regat să aibă mai mult noroc decât cei din Transilvania. În al doilea rând, o consecință a persistenței elitelor perioadei comuniste (vezi
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și dacă este așa, este una conștientă sau inconștientă?. Răspunsul nu poate fi decât unul echivoc, pentru că latura inconștientă ține de însăși natura biologică ce se rezumă în liniile sale esențiale în lupta pentru supraviețuire ca individ și specie (deci subzistență și perpetuare) și, latura conștientă prin faptul că pentru a¬și îndeplini dezideratele de mai sus, adică subzistența și perpetuarea, omul a încercat nu numai sâ pătrundă tainele naturii ci chiar să o supună în folosul său. Și dacă a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inconștientă ține de însăși natura biologică ce se rezumă în liniile sale esențiale în lupta pentru supraviețuire ca individ și specie (deci subzistență și perpetuare) și, latura conștientă prin faptul că pentru a¬și îndeplini dezideratele de mai sus, adică subzistența și perpetuarea, omul a încercat nu numai sâ pătrundă tainele naturii ci chiar să o supună în folosul său. Și dacă a reușit în acest demers existențial, finalitatea acestui act este una constructivă sau distructivă? Și aici răspunsul nu poate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aceasta va căpăta proprietăți specifice pentru îndeplinirea unui rol precis în economia generală a organismului. Parte din organe și aparate, rezultat al organizării celulare cum sunt: aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul circulator și aparatul excretor vor asigura procesele metabolice necesare subzistenței individului deci: aportul nutritiv (alimente, apă, oxigen), digestia, absorbția și asimilația nutrientelor de bază pentru întreținerea și dezvoltarea organismului ca și eliminarea produșilor toxici rezultați în urma metabolismului. O altă categorie de organe și aparate: tegumente, aparatul locomotor, sistemul nervos și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparat. Acest fapt întărește și mai mult ceea ce Paulescu spunea „organizația ființelor pluricelulare consistă într-o serie de acte de o complexitate extremă, având drept rezultat formarea de organe admirabile prin perfecta adaptare la funcții determinate, funcții ce concură la subzistența individului și perpetuarea speciei. Organizația are deci un caracter de finalitate de o evidență strălucitoare”. Mai mult, organizația celulară se realizează în timp și gradual, în funcție de nevoile individului și al speciei din care face parte. Primele care se maturează și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoare îl reprezintă fenomenele vitale care cuprind totalitatea manifestărilor vieții, ceea ce face ca fiecare ființă să aibă o fiziologie particulară. Ea va fi definită funcție de tipul și nivelul de dezvoltare al ființei, dar toate, absolut toate se supun aceluiași scop; subzistența individului și reproducția pentru supraviețuirea speciei. Viața, deci manifestările vitale, nu sunt posibile decât în anumite condiții. Acestea se referă în primul rând la mediul ambiant ce trebuie să aibă o anumită compoziție și calitate. Proporția gazelor ce compun atmosfera
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau formele latente de viață prin; spori, semințe sau hibernare. Fenomenologia vitală, în opinia lui Paulescu, se structurează în 2 tipuri majore: fenomene de nutriție și fenomene de relație. 1. Fenomenele de nutriție cuprind totalitatea proceselor prin care se asigură subzistența individului. Presupune o serie de finalități care se suprapun de fapt etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un caracter restrâns, ele se întâlnesc și la animale și formează baza cunoștințelor despre lumea înconjurătoare. După cum interesează individul ideile particulare pot fi: indiferente, afective sau emotive. Unei impresii conștiente îi urmează o reacție conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tipuri de instincte se poate spune, nu fără temei, că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele superioare este capacitatea lui de a formula și executa actele voluntare. Actele voluntare în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața ar fi de neconceput. Argumentația sa bazată pe rațiune și experiment, analiza critică a numeroase curente filosofice cu pretenția de a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cât și ca întindere la nivelul scalei lor de exprimare; - materialismul nu poate explica în nici-un fel manifestările vitale morfologice și fiziologice, derularea lor după un plan prestabilit care rezidă în fiecare individ al unei specii și nici evoluția în vederea subzistenței și reproducției, deci perpetuarea speciei din care individul face parte; - cu atât mai puțin nu poate explica caracterul conștient al unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]