30,037 matches
-
mai e acela care a fost la a Fundației Aspera cu sediu în Boston și Brașov. Târgșor? Cred și nu mă îndoiesc de el niciodată. b) A doua carte „Experimentul Târgșor”, istoria În Notă Informativă din 15.06.1955, informator suferințelor la care au fost supuși 800 de elevi de Rădulescu Eliade îl întreabă pa Șandru: „Cum stați cu liceu, foști deținuți politici în acțiunea de reeducare, în lucrările măi Șandrule? ... îl ști pe Roșca te ultima fază, aplicată prin tortură
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
toți suntem singuri, sau rămânem până la urmă singuri într-o zi: amanții fără ființa iubită, părintele fără copii sau copiii fără părinți, și revoluționarul pur în fața tristei materializări a acelor idealuri pe care lea apărat cu ani în urmă cu suferință, în toiul torturilor atroce; și pentru că întreaga viață e un contratimp perpetuu, și pe cel întâlnit în cale nu-l îndrăgim când el ne iubește, sau îl iubim când el nu ne mai iubește, sau îl iubim după ce a murit
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
zidită și rațiune, prin „rugăciune rostită către claviatura plictisului”. Lumea în care deocamdată numai de el știută, genunchi, nu către inimă” (p.126). trăiește poetul este o lume a întinsă până la marginea lumii...” Așadar, poetul n-a vrut numai „să „suferinței tăcute” și „nu aparține (Desinvolt și temerar poetul, p.5). Miacopere petecul de hârtie cu o lucrurilor, ci sensului lucrurilor”(p.7). am zis: iată o excelentă imagine frumusețe nouă” (vorba lui Arghezi), Poemele sale sunt rezultatul creată poetului de la
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
sensibile bucăți de suflet prinse alungăm, ne mângâiem , își desface). George Baciu vine și cu o noutate cu sinceritate în versuri armonizate cu Sentimentul general este de în așezarea poeziei în pagină, grupând trăirile cele mai profunde ale poetului. În suferință chinuitoare în căutarea strofele și identificându-le cu litere în cele nouăsprezece Lieduri întâlnim cele tainelor lumii prin acțiune și exprimare ordinea alfabetică: a, b, c, d, e. Strofa a. mai delicate nuanțe ale gândirii și ale deschisă, curajoasă: „ genunchii
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
recunoștea acest drept, găsește și resurse interioare ca să-și urmeze destinul spiritual. Creștinismul latent trăit până atunci devine nu consolare, ci urmare a lui Hristos. Autoarea absolvă strălucit studii teologice, duce o viață creștină și reflectează cu seninătate la sensul suferințelor pe care ea și alte milioane de oameni le îndură. O seninătate care derivă din dragostea pentru Hristos, dintr-o trăire profundă a adevărului de credință și dintr-o convingere că sensul suferinței este mântuirea. Reflecțiile memorialistei nu sunt deloc
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
creștină și reflectează cu seninătate la sensul suferințelor pe care ea și alte milioane de oameni le îndură. O seninătate care derivă din dragostea pentru Hristos, dintr-o trăire profundă a adevărului de credință și dintr-o convingere că sensul suferinței este mântuirea. Reflecțiile memorialistei nu sunt deloc naive. Citiți, bunăoară, ce spune despre adeziunea ei de tinerețe la Mișcarea Legionară. Nici fanatism, nici punere a cenușii în cap: Natalia Manoilescu-Dinu a crezut în idealurile naționaliste ale Legiunii, până când crima politică
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
a acestei sfinte mănăstiri. Preoții, împreună cu pelerinii, merg pe Drumul Crucii de două ori pe an. O dată în Vinerea Mare, refăcând drumul lui Iisus Hristos pe Golgota, și a doua oară în ziua Adormirii Maicii Domnului, care a fost părtașă la suferințele Mântuitorului când a fost răstignit. Așa cum părinții trăiesc toate încercările prin care trec copiii lor, Maica Domnului ne-a dat un expemplu suprem de suferință în momentul în care și-a văzut Fiul răstignit pe cruce", a spus Timotei Seviciu
Arad: 20.000 de pelerini la mănăstirile din Bodrog şi Radna () [Corola-journal/Journalistic/25474_a_26799]
-
Golgota, și a doua oară în ziua Adormirii Maicii Domnului, care a fost părtașă la suferințele Mântuitorului când a fost răstignit. Așa cum părinții trăiesc toate încercările prin care trec copiii lor, Maica Domnului ne-a dat un expemplu suprem de suferință în momentul în care și-a văzut Fiul răstignit pe cruce", a spus Timotei Seviciu. Credincioșii s-au oprit la cele 14 cruci aflate pe drumul spre mănăstire, unde au aprins lumânări și s-au rugat, iar sute de pelerini
Arad: 20.000 de pelerini la mănăstirile din Bodrog şi Radna () [Corola-journal/Journalistic/25474_a_26799]
-
cărui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plângeti; n-a murit, ci doarme" (Luca: 8,52). Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtașească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc Învierea intregului neam omenesc și când vor avea loc hotarârile finale legate
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc Învierea intregului neam omenesc și când vor avea loc hotarârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Noi ortodocșii ne rugăm pentru cei morți, pentru că avem credința că prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup, potrivit site
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
acum doi ani. Apoi anunță că, ceea ce dă cu dreapta, ia cu stânga: vor dispărea tichetele, premiile și plata orelor suplimentare. Dacă tragi linie, venitul bugetarului, si asa insuficient, se va micșora încă odată. Sistemul sanitar, aflat și așa în suferință după implementarea ”reformei” din acest an, se va degradă și mai rapid. Principalii factori de eroziune rămân: subfinanțarea, emigrarea personalului calificat, scăderea salariilor sub nivelul de subzistență, blocarea angajărilor și limitarea resurselor materiale, si asa precare, destinate acestui sector. În numele
USSB: Strategia fiscal - bugetară a guvernului reprezintă condamnarea românilor la sărăcie () [Corola-journal/Journalistic/25491_a_26816]
-
-l pe tată să-și omoare fiul. La onoare v-ați gândit, scriind romanul? Sau nu încape onoare unde-i război? Sincer, cuvântul onoare nu face parte din vocabularul meu de romancier. Nu reflectez la asta. Mă preocupă uitarea, moartea, suferința, dar nu onoarea. Sunt un autor postmodern. E o întrebare care-l bântuie pe Cripure, căruia personajul Merlin spuneți, în epilogul cărții, că-i seamănă. Ce te face să plângi? Ce credeți că s-ar putea răspunde? Eu cred că
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
portret mai larg al marelui om politic, reamintindu-ne lecția sa: „Lecția lui Corneliu Coposu este lecția rezistenței și a refuzului de a ceda deznădejdii. În definitiv, Corneliu Coposu a distilat, în spiritul său, o înțelepciune aspră și nobilă a suferinței. Învingând singurătatea și tăcerea, în anii de la Râmnicu Sărat, Corneliu Coposu a privit, invariabil, spre acel viitor al credinței și al libertății ce definește esența umanității neîncovoiate și nedomesticite de sclavie. Resemnarea nu a fost, în niciun minut al existenței
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice în mișcare” o umanizează, transformândo într-un univers vulnerabil, al rănii și al suferinței. Sângele închegat, „hrănit de foșnetul sălciilor” (îmbinare de regnuri, dar și de palpabil și impalpabil) „orbecăie”, într-o mișcare, așadar, hazardată, fără direcție, însă, nu mai puțin, stringentă, perseverentă, ineluctabilă („acut conștiincios”), căutând o finalitate. Aceasta ar fi convertirea „într-
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
o intenționată „pastișă” la Mai am un singur dor; Ada face destule d-astea, mai ales după Coșbuc, pe a cărui versificație joacă, deși Lovinescu crede că joacă după folclor; așa ceva însă n-am prea văzut). La partea asta de suferință și de elegie mai multă dreptate are Verax din Transilvania,4 carele zice că la Ada „tonul dominant e melancolia” și „o tristeță neobișnuită” din dragoste, de unde apoi „urmarea: sbucium, clocot, pustiu, nenoroc”. Întocmai așa. O fi avînd Ada și
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
invocații: „Și n-ai fost atuncea/ Cînd eu te-am cerut:/ Azi inima-mi moartă-i/ Și veacu-mi trecut;// Și viața-mi ajunsă/ La capăt de drum:/ Povară mi-e gîndul/ Și inima scrum” etc. (Iubire, iubire). Asemenea consecvență în suferință e, implicit măcar, semn de devoțiune amoroasă; dar Ada dă și pe față semne de devoțiune, punînd religiozitate aprinsă în declarații și declamînd cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
înnăbușitei vreri” etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din amor, la fel cu primele. Ca toate Didonele române (și-s multe!), și Ada mai găsea alinare la natură, unde face gingășii în funcție de calendar (cum zicea Lovinescu) și de momentul zilei (e scrupuloasă și la calendar și la ore
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
unei voci singulare, ce face ca limitele dintre ficțiune și autoficțiune, dintre documentul psihologic și evocarea netrucată să fie dintre cele mai fragile, mai perisabile. Trei toposuri majore configurează un univers epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei, la
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
și călăi sunt fixate, cu incontestabilă expresivitate narativă, într-un fragment ce redă imaginea Tatălui, evreu bolnav de Alzheimer, îngrijit de un infirmier german, fragment elocvent prin plastica redării unor gesturi emblematice și a unor figuri exemplar reunite de metaforele suferinței, ale rănii, ale durerii împărtășite. Deloc întâmplător, Norman Manea însuși recunoaște, într-un interviu, că „raportul dintre ficțiune și realitate e unul ambiguu, tipic literaturii și artei. Sunt elemente biografice, dar niciodată nu este biografie. Eroul respectiv sunt și nu
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un fundament inițiatic, alcătuit din meandrele rememorării, din experiențele revelatorii ale suferinței sau din spasmele unei dureri mereu reînnoite. Inițierea în spațiul „Jormaniei” socialiste, evocată și în cărți dinainte (Despre Clovni, Fericirea obligatorie) expune
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un fundament inițiatic, alcătuit din meandrele rememorării, din experiențele revelatorii ale suferinței sau din spasmele unei dureri mereu reînnoite. Inițierea în spațiul „Jormaniei” socialiste, evocată și în cărți dinainte (Despre Clovni, Fericirea obligatorie) expune situații tragi-comice, cum ar fi postura prietenului silit să devină informator al Securității, care însă își mărturisește această
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
într-un alt mediu, într-un alt context, într-o altă ambianță. E drept că experiența românească a reprezentat, pentru Norman Manea, și o continuă aspirație „spre casa pe care doar Cartea mi-o promitea”, în timp ce exilul a reprezentat o suferință ce însoțea evaziunea spre spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
carte zguduitoare. Prin experiențele teribile trăite și evocate de autor - deportarea și lagărul, apoi înceata, dar inexorabila, teroare a ruloului compresor al «socialismului real», de inspirație sovietică mai întâi, regenerat apoi prin racordare la naționalism fascizant, în sfârșit exilul ca suferință și eliberare -, dar și, poate chiar în primul rând, prin expresia literară, prin unicitatea artistică a confesiunii și reflecției. Martor sau scriitor? Împărăția Documentului sau Împărăția Eului? Mărturisitorul suferinței (administratorul, arhivarul, istoricul) sau artistul? Depoziția sau Compoziția? Formula acestei literaturi
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
regenerat apoi prin racordare la naționalism fascizant, în sfârșit exilul ca suferință și eliberare -, dar și, poate chiar în primul rând, prin expresia literară, prin unicitatea artistică a confesiunii și reflecției. Martor sau scriitor? Împărăția Documentului sau Împărăția Eului? Mărturisitorul suferinței (administratorul, arhivarul, istoricul) sau artistul? Depoziția sau Compoziția? Formula acestei literaturi este prin definiție ambiguă, frontierele dintre domenii sunt uneori, deseori, fluide, există apoi momente care privilegiază un anumit tip de lectură în dauna celuilalt, iar opțiunile tranșante sunt pândite
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
amenințarea agresivității temporale și a uitării este compensată de revelațiile unei memorii cu un acut profil etic, soluție iluzorie a unui destin aporetic. Ce poate fi, în acest fel, scrisul decât o tentativă de supraviețuire, o formă de exhibare a suferinței și de refuz al compromisului? Pe de altă parte, personalitatea literară a lui Norman Manea își consolidează relieful identitar mai ales din libertatea, compensatorie și radicală, de a spune adevărul ultim, din chiar condiția marginalizării, cu concursul unei ironii ce
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]