2,938 matches
-
venit măcar o dată în viață la Slatina, ca musulmanii la Mecca, majoritatea au admirat-o și au fost surprinși de poziția statuii. Altfel nu s-ar explica logic, ceea ce am să vă povestesc. Nea Ilie Firfirică, din Izvoru, cam drojdea. Sugea din sticlă, mătrășea pahare pline cu zeamă de prune și cu spirtoase și foarte rar îl vedeai neagheazmuit. Era roșu și vesel tot timpul. Marghioala, muierea lui, săraca, îl mai certa: ‒ Nu mai bea, mă, fir-ai al Nu-știu-cui cu
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
Aceleași întâlniri între tineri în centrul unei așezări, fie mică sau mare, aceleași emoții ale revederii, aceeași îmbrățișare fierbinte cu sărutări savuroase. Poeții contemporani cântă necontenit frumoasele și purele sentimente ale dragostei. ,,O! De ai fi fratele meu, Care a supt la țâțele mamei mele! Când te-aș întâlni afară,te-aș săruta, Și nimeni nu m-ar ofensa. Te-aș lua și te-aș aduce la casa mamei ea m-ar învăța să-ți dau vin mirositor must din rodiile
DRAGOSTEA MAI PRESUS DE ORICE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371742_a_373071]
-
un fel și alții asemenea situații...Sau poate în imaginația acestei tinere totul, dar absolut totul se poate întâmpla? Poate această comportare este naturală sau poate nu?! Dar care e asociația între ,,O de-ar fi fratele meu / Care a supt la țâțele mamei mele/. Aceste două fraze sunt un apropos a dorinței ei neînțeleasă încă, poate, în viitorul apropiat ea va fi și mama tânără. În ceea ce privește locul întâlnirii :în mijlocul uliți centrale. Încotro se va îndrepta El .,încotro se va duce
DRAGOSTEA MAI PRESUS DE ORICE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371742_a_373071]
-
Roma , Nero a incendiat... Pe glia românească , tot mai mult râvnită, S-au perindat popoare multe s-o ucidă Când Decebal cu geții lui s-a apărat Aici , Traian , Columna sa a ridicat. Și au venit atâția ca să cotropească Să sugă bogăția , din Vatra românească, Dar domnitori și regi de neînvins , În cronicile vremii , victorii au înscris. Autor: Coca Ecaterina Soare-Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina -& al Cenaclului Literar-artistic Dumitru Caracostea . Referință Bibliografică: File de Istorie / Coca Ecaterina Soare : Confluențe Literare, ISSN
FILE DE ISTORIE de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371791_a_373120]
-
n-ai în traistă alte vești doar atât viața la sat Mama nu te-a învățat hai că mă-ncinge furia și-ai s-ajungi copil ratat nu știi ce-i copilăria Alt-fel de școler tu ești la țâță ai supt povești Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ȘCOALA CA POVESTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ȘCOALA CA POVESTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379284_a_380613]
-
cu ciucur vopsite roșu, prinse între coarne și de coadă, cu vițelușul după ea, erau aduse aproape de locul unde se așeza masa, pe un loc curat, atunci măturat, chiar în oborul vitelor. Vițelul, scos din cotețul lui era nerăbdător să sugă, neuitând niciodată când avea țâța în gură să-și ridice codița, dezgolind locul unde mama lui, cu grijă îl lingea, treabă neînțeleasă atunci de mine. Stăpâna vacii aducea o cotovaică plină cu ouă adunate din cuibare și un copil, care
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
Cam prea modestă (treaba ei!); Dar socoti ca d-asta dată / Din cale-afară e prea lată / [...] / Eu merg, nu mă târasc ca tine! / Stai sus pe-o frunză cocoțată / Ce mâine va muri uscată, / Când toată seva-i vei fi supt; Dar eu, d-aici de dedesubt, / [...] / Îti strig, omidă parvenită, / Că ești o parazită! Când eu trăiesc prin mine însămi, / Tu îți furi hrana de la alții, / Și doar târându-te te-nalți!“ (Omida și furnica, George Ranetti) E tristă realitatea
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
și care veneau după El strigau zicând: Osana, Fiul lui David! S-au mâniat și I-au zis: Auzi ce zic aceștia? Iar Iisus le-a zis: Au niciodată n-ați citit că din gura copiilor și a celor ce sug Ți-ai pregătit laudă?" (Matei 21, 1-12, 15-16). Sfinții Evangheliști Marcu și Luca vorbesc numai de mânzul asinii nu și de asană: Mergeți.. îndată veți afla un mânz legat, pe care n-a șezut până acum nici un om. Dezlegați-l
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Mine, în chip nevăzut, și cele pe care le rostesc ei despre Mine", dar "dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga" (Luca 19,40). Voi nu ați citit niciodată cuvântul acela proorocesc: "că din gura copiilor și a celor ce sug Ți-ai pregătit laudă" (Matei 21, 16)? Căci și aceasta ținea de o mare minune, și anume copiii neștiutori și neînvățați să teologhisească în chip desăvârșit cu privire la Dumnezeu, Cel ce S-a făcut om pentru noi, înălțând imn îngeresc din
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Chiril din Alexandria și Sfântul Grigorie de Nyssa, precum și o importantă colecție de texte patristice și canonice. O etapă foarte importantă pentru monahismul român, în special, și pentru cel ortodox oriental, în general, o găsim în mișcarea spirituală filocalică cunoscută sug numele de isihasm. Din secolul al XIV-lea, fără întrerupere, el devine o constantă și o realitate în spiritualitatea comunitară română. Pentru cei care cunosc puțin această formă de manifestare a monahismului, trebuie să amintim că isihasmul reprezintă o tradiție
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
viață se amăgesc că pot găsi fericirea și procedează întocmai cum fac copiii, care, sugîndu-și degetul cel mare de la mînă, își închipuie că beau laptele matern". E cu adevărat grandioasă imaginea întregii umanități reprezentată de un colosal copil, care-și suge perpetuă iluzie degetul cel mare de la mînă! (cf. C. FORMICHI, ibid., p. 109). Cunoașterea binelui duce, după concepția indiană, în mod neapărat la practicarea virtuții. Virtutea și Adevărul stau în raport de strictă interdependență: "nu este virtute, unde nu este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcui și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei, cînd sugeau țîță ilegalistă, că vor ajunge cîndva să beneficieze de-așa confort). Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii Malevitch, Chagall, Kandinsky și mulți alții ca ei, unul din aceștia, atît de candid, că ajunsese comisar al poporului pentru arte, au crezut că noua putere zdrobind lumea veche
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ereditar" al lecturii, dar dialogurile cu acești căutători (și aflători) de nemaivăzut/ nemaifăcut sînt de-a dreptul fascinante. Prin plasarea lor în zona forărilor, adesea șocant-insolite. Nuca lor de cocos e plină de nutritivele sucuri primordiale. Cînd mi se-ngăduie, sug din ea cu lăcomie. Nucă de cocos, mde, sună, poate, prea peiorativ-exotic. De alternat, eventual, cu mai neaoș-alintatul tărtăcuță. Da, dar cînd deschid dicționarul văd că tărtăcuța e coccinia indica. Tot un drac. Intrat în transă frenologică, devin maniac: peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scenariu: pîndeam cînd unul intra într-o prăvălie și celălalt, fulgerător, îi ardea, de la spate, una peste ceafă, după care o rupea la fugă. Dacă aș fi extremist ceea ce e de-a dreptul imposibil aș marșa cumva pe rîca interetnică, sugînd din subiectul dorohoian mult suc hrănitor. Da' de unde! Aveam în acei ani, într-un Dorohoi majoritar evreiesc, cîteva prietenii cu evrei de-o seamă, de o mai mult decît normală frumusețe. Cărora le duc dorul. Pe scena "Municipalului" bucureștean se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin) Leonid Boicu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
holopi ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții, folositoare și însemnate, pe care însă tiranii întâi au început a le restrânge...”; să ne ajutați, încheiau patetic boierii, să scuturăm jugul. În al doilea memoriu către același, delegații munteni afirmau că originalele capitulațiilor, „arătate Ex. V.”, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință cu noi și să fim asigurați supt ocrotirea celor mari trei avtocrați: al Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care s-o primească din mâna ocrotitorilor noștri la Constantinopol. Să menționăm că, în concepția vremii, plata tributului nu contravenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acesta este de crezut că, nu numai lucrurile Lehiei s-ar liniști, dar încă, în curs de 15 la 25 de ani, și cheltuielile Roșiei s-ar plăti împreună cu dobânzile lor”; noi am plăti o sumă tuturor, chiar și Prusiei, „supt nume de protecție sau și de negoț”; țările noastre ar putea să slujească totodată și ca hotar între toți, fiind ocrotită de toți, „ca să lipsească cu desăvârșire orice scandal întâmplător”. Pentru susținerea acestei propuneri, autorii acreditau un agent pe lângă Obreskov
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]