3,755 matches
-
LSD-ul și cadrul religios. Mulți din liderii religioși au fost „creați” În laborator și plantați În secte religioase. Acești lideri jucau rolul de sleeper (agent adormit sau potențial). Ei erau activați prin parolele de activare (cuvintele cheie) "trigger" (trăgaci). Suicidul colectiv Între 23 și 25 martie 1997, 39 de membri 153 ai unui grup de cult apocaliptic/OZN, numit Poarta Raiului, sau sinucis cu fenobarbital și votcă, În Rancho Santa Fe, o suburbie a orașului San Diego. În 1966, sub
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
poate din cauza legăturii cu stadialitatea bolii și momentul în care pacienții au fost consultați. Depresia în cursul schizofreniei cronice, pare să fie adesea un semn nefavorabil (Daw,1988; Drake, 1986) și a fost asociată adesea cu un risc crescut pentru suicid și recădere. Totuși, rapoarte contradictorii au arătat că depresia din timpul fazei acute a schizofreniei, poate fi asociată cu un prognostic și o remisiune favorabile. O analiză detaliată a semnificației și frecvenței acestei asocieri, în studiul nostru este realizată în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să ne oprim o reprezintă însă, în acest context, aceea a locului și semnificației conduitelor suicidare în relația lor complexă cu debutul schizofreniei. Noi am abordat într-o suită de studii (Pirozynski et al, 1995; Andrei et al, 1996) dinamica suicidului în orașul Iași. Inevitabil pentru o parte dintre ei, problematica ridicată a fost aceea a unei posibile relații cu o tulburare psihică și, iarăși inevitabil, o parte din această fracțiune au ridicat problema tulburătoare a relației cu un posibil debut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
situație care antreneaza frecvent decompensări psihotice sau subpsihotice 8. Aceată formă de debut, prin acte de o mare agrsivitate, cruzime, comise asupra părinților sau a străinilor (crimă, agresiuni sexuale), dar și asupra propriei persoane (automutilare mai ales pe organele genitale, suicid)9, poartă ca un stigmat amprenta enigmaticului, absurdului, cu atât mai impenetrabile cu cât subiectul pare complet detașat de ele, inafectiv (Taylor & Gunn, 1984; Johnstone et al, 1986). De fapt, nu stimulii vieții afective sunt cei care nu ajug pînă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
hipotensiune), tulburări hipnice (bolnavul păstrând cvasicontinuu o stare de tranziție între veghe și somn), hiperkinezie și akinezie. Disociația profundă intrapsihică se poate manifesta sub forma de impulsiuni, raptusuri catatonice (în cursul cărora bolnavul poate comite acte hetero sau autoagresive până la suicid), verbigerație până la salată de cuvinte sau un limbaj artificial secret, simbolic uneori, greu de tradus într-o vorbire curentă (aflată uneori în corespondență cu conținutul halucinațiilor auditive percepute de pacient), după cum tot halucinațiile par a fi la acești bolnavi cauza
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în totalitatea sa" (Sartre, 1952). Această ireductibilitate a crimei și criminalului la câteva modele explicative, este expresia polimorfismului comportamentului uman, ambivalenței și ambiguității determinismului personalității sale. Căci însăși crima reprezintă pentru criminal, în același timp “un eșec și un triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu manifestări de cruzime față de semeni sau animale, reprezintă elemente de o importanță particulară. - apariția episoadelor de agitație psihomotorie, de excitație, depresie, de întunecare a câmpului conștiinței, însoțite de amenințări de suicid și/sau omucidere, cât și oscilația dintre aceste două posibilități; de o manieră generală vorbind, existența unei situații de criza. - prezența halucinațiilor imperative, a intuițiilor și actelor sugerate omucidare, a provocărilor halucinatorii, a sentimentelor anxioase de insecuritate sau de persecuție
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1. Comportamentul violent. Acuzele de violență față de persoanele străine par a se situa în jurul unor o proporții de circa 5% după diverși autori . O altă manifestare agresivă importantă la pacienții schizofreni cu delir de influență este autoagresivitatea, automutilările și suicidul. Automutilările pot fi expresia unor dismorfofobii, unor idei delirante asupra unor îmbolnăviri sau a unor idei delirante mistice. Suicidul este un mare pericol pentru schizofrenici. Statisticile americane au indicat un procent de 4% în rândul bolnavilor schizofreni, în special cronici
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
circa 5% după diverși autori . O altă manifestare agresivă importantă la pacienții schizofreni cu delir de influență este autoagresivitatea, automutilările și suicidul. Automutilările pot fi expresia unor dismorfofobii, unor idei delirante asupra unor îmbolnăviri sau a unor idei delirante mistice. Suicidul este un mare pericol pentru schizofrenici. Statisticile americane au indicat un procent de 4% în rândul bolnavilor schizofreni, în special cronici, dar el poate apărea și asociat debutului, în special când există și o simptomatologie de tip depresiv. Alteori el
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dar el poate apărea și asociat debutului, în special când există și o simptomatologie de tip depresiv. Alteori el poate fi asociat primelor momente "lucide" ce urmează primului episod, în momentele când pacientul conștientizează gravitatea bolii . Maniera de realizare a suicidului la schizofreni pote purta amprenta suicidului patologic, monstruos, bizar, nemotivat și, în general se admite, practic, că el nu poate fi prevăzut. 3.2. Violul și aberațiile sexuale. Se efectuează mai ales asupra unor persoane din mediul apropiat și inferioare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
debutului, în special când există și o simptomatologie de tip depresiv. Alteori el poate fi asociat primelor momente "lucide" ce urmează primului episod, în momentele când pacientul conștientizează gravitatea bolii . Maniera de realizare a suicidului la schizofreni pote purta amprenta suicidului patologic, monstruos, bizar, nemotivat și, în general se admite, practic, că el nu poate fi prevăzut. 3.2. Violul și aberațiile sexuale. Se efectuează mai ales asupra unor persoane din mediul apropiat și inferioare sau superioare, ca vârstă, cu nivel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu aceiași notă de stranietate (și de regulă repetitiv, bizar și fără motivație serioasă) a fost regăsit în 4 (3.44%) din cazuri. Mult mai frecvent (N=8/6.89%) s-a arătat a fi comportamentul sexual bizar. Tentativele de suicid (ca relevând depresia în debutul schizofreniei) au fost tratate separat. în majoritatea cazurilor 75 (78.12%), violența era una deliberată, în sensul că era dirijată împotriva unei/unor anumite persoane, pentru rest problema părând mai multa una de atitudine.Au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
poate din cauza legăturii cu stadialitatea bolii și momentul în care pacienții au fost consultați. Depresia în cursul schizofreniei cronice, pare să fie adesea un semn nefavorabil (Daw,1988; Drake, 1986) și a fost asociată adesea cu un risc crescut pentru suicid și recădere Totuși, rapoarte contradictorii au arătat că depresia din timpul fazei acute a schizofreniei, poate fi asociată cu un prognostic și o remisiune favorabile. Majoritatea studiilor anterioare asupra depresiei în schizofrenie au fost limitate de o multitudine de factori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că, aparent, doi factori importanți par să contribuie la prescrierea dozelor mari de neuroleptice: rezistența la terapia în doze standard și dorința medicului psihiatru de a încerca să elimine trăsăturile psihotice mai degrabă decât să lase pacientul detașat de realitate. Suicidul moartea subită sau efectele secundare grave nu par să crească semnificativ la megadozele administrate, dimpotrivă calitatea vieții pare în schimb ameliorată la cei care răspund la tratament. Odată cu instalarea acestei strategii terapeutice a rezultat necesitatea ca, concentrații mari de substanță
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
morții, urmat de Problema morală a sinuciderii, Editura Humanitas, București, 1992, p. 92. Traducere de Marina Varzaca. (13) Ted Hughes and Frances McCullogh, eds., The Journals of Sylvia Plath, Ballantine Books, New York, 1982, pp. 59-60. (14) Vezi Pierre Moron, Le Suicide, P.U.F., Paris, 1987, pp. 68-70. (15) G. Deshaies, La psychologie du suicide, P.U.F., Paris, 1947. (16) Lev Șestov, Revelațiile morții, Institutul European, Iași, 1993. Traducere de Smaranda Cosmin. (17) „Comportamentul suicidar presupune un rol și un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de Marina Varzaca. (13) Ted Hughes and Frances McCullogh, eds., The Journals of Sylvia Plath, Ballantine Books, New York, 1982, pp. 59-60. (14) Vezi Pierre Moron, Le Suicide, P.U.F., Paris, 1987, pp. 68-70. (15) G. Deshaies, La psychologie du suicide, P.U.F., Paris, 1947. (16) Lev Șestov, Revelațiile morții, Institutul European, Iași, 1993. Traducere de Smaranda Cosmin. (17) „Comportamentul suicidar presupune un rol și un personaj, publicul este adesea anturajul din care face parte sinucigașul Însuși care astfel este
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
The Anatomy of Melancholy, London, G. Bell & Sons Ltd, 1920, 3 vol. (23) Vezi Supra, nota 1. (24) The Journals of Sylvia Plath, ed. cit., p. 98. (25) Ibidem, p. 279. (26) Vezi Supra, nota 18. (27) Baldine Saint Girons, „Suicide”, in Encyplopaedia Universalis, 1981, p. 358. (28) Émile Durkheim, op. cit., p. 261. (29) Pierre Moron, op. cit., p. 77. (30) Philippe Ariès, L’homme devant la mort. Le temps des gisants, Éditions du Seuil, Paris, 1977, p. 112. (31) Ibidem. (32
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și adolescenți este asociat, de cele mai multe ori, cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței: opoziția față de adulți, căutarea unei noi identități, crizele de narcisism, momentele depresive, curiozitatea, gustul pentru risc, presiunile din partea prietenilor și grupului din care fac parte. Suicidul nu este propriu-zis o formă de devianță școlară, În sensul că nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
unor cursuri de perfecționare (de psihologia copilului, de sociologia familiei, de sociologia moralei, de psihoterapie, de psihoterapie religioasă), de Înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, mai ales pentru tratarea elevilor problemă (a celor cu tentative de suicid, a celor ce se droghează etc). Să nu se uite faptul că elevul nu e un simplu obiect ce poate fi manipulat la bunul plac al profesorilor, ci este o persoană, sensibilă la influențele exterioare. Trebuie ținut cont În plus
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Drăghicescu, Dumitru (1996 [1907]), Din psihologia poporului român, București, Editura Albatros. Dungaciu, Dan (2004), Națiunea și provocările (post)modernității, București, Editura Tritonic. Durkheim, Émile (1964 [1895]), The division of labor in society, New York, Free Press. Durkheim, Émile. (1983 [1897]), Le suicide, Paris, P.U.F. Durkheim, Émile (2002 [1895]), Regulile metodei sociologice, Iași, Polirom. Eminescu, Mihai (1981), Fragmentarium, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Eisenstadt, Shmuel Noah (1985), "Cultural Traditions, Power Relations and Modes of Change", în Borda, Orlando Fals, The Challange
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
I. et Corneleac V. Considérations sur le traitement à l'atropine dans le parkinsonisme encéphalitique. 1934, nr. 1-2. 8. Lunevsky I. et Corneleac V. Crises hallucinatoires délirantes d'origine encéphalitique. 1934, nr. 3-4. 9. Lunevsky I. Sur un cas de suicide chez un parkinsonien encéphalitique. 1934, nr. 3-4. M 1. Marinesco G. et Radovici G. L'extirpation du simpathique cervico-thoracique dans un cas de spasme de torsion unilatéral. 13 dec. 1925, nr. 1-2. 2. Marinesco G., Drăgănesco S. et Stoicesco S.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ar fi rămas un simplu martor. N-ar fi cunoscut glorificarea de care s-a bucurat până la urmă, în asemenea măsură încât în lumea creștină abia odată cu Augustin, în secolul al IV-lea, Biserica a început să se opună viguros suicidului. Căci acela care se ucide nu ucide altceva decât un om", scria el în De civitate Dei16. Mai târziu, martiriul ca mărturie se va regăsi în tradiția musulmană. Cuvântul grec care înseamnă "martor" va fi redat prin arabul shahid. Așa
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Lyrik", în Franz Link (ed.), Jewish Life and Suffering, as Mirrored in English and American Literature, Ferdinand Schoningh, Paderborn/München/ Viena/Zürich, 1987, pp. 165-189. Goldberg, David Theo și Krausz, Michael, Jewish Identity, Temple University Press, Philadelphia, 1993. Goodblatt, David, "Suicide in the Sanctuary: Traditions on Priestly Martyrdom", Journal of Jewish Studies 46 (1-2), primăvara-vara 1995, pp. 10-29. Grätz, Hirsch, Histoire des Juifs, trad. din germană de L. Wogue și M. Bloch, pref. de Zadoc Kahn, A. Lévy (A. Durlacher), Paris
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
N. Myers, "Mehabevin et ha-tsarot: Crusade Memories and Modern Jewish Martyrologies", Jewish History 13 (2), toamna 1999, p. 59. 6 Robert Chazan, "The First Crusade as Reflected in the Earliest Hebrew Narrative", Viator (29), 1998, p. 25. 7 David Goodblatt, "Suicide in the Sanctuary: Traditions on Priestly Martyrdom", Journal of Jewish Studies 46 (1-2), primăvara-toamna 1995, pp. 10-29; A. Mintz, Hurban..., op. cit., pp. 88-89; Shmuel Shepkaru, "From after Death to Afterlife: Martyrdom and its Recompense", ASJ Review 24 (1), 1999, p.
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
catharsis. d) Violență și distrugere Alienat și însingurat, devenit sclav al materiei, cu un ego hipertrofiat, ce a uitat de Sine, omului îi este afectată sănătatea psihică. Acesta întîlnește disperare, goliciune, lipsă de sens, tot felul de psihoze, crimă și suicid. O primă figură simbolică celebră a acestei alienări fratricide este Cain, o altă figură biblică, simbol al alienării, e Ismael, psihologii vorbesc astăzi despre un întreg "complex al lui Ismael". De fapt, mai toți musulmanii par să sufere de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]