1,440 matches
-
despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de suicid; apelul la suicid ca pretentativă de suicid; ideile de suicid; șantajul suicidar; echivalențele suicidare sau jocul cu moartea. L. Proal insistă asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care suicidul este mai frecvent întâlnit, având chiar caracterul unei epidemii psihice de masă. La fel, suicidul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de a muri, ci este gestul simbolic prin care individul „iese din situație”, depășind în acest fel o realitate inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gestul simbolic prin care individul „iese din situație”, depășind în acest fel o realitate inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O importanță deosebită în orice caz de suicid o are cunoașterea dinamicii actului suicidar. Aceasta este aceeași indiferent de tipul de suicid, patologic sau nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O importanță deosebită în orice caz de suicid o are cunoașterea dinamicii actului suicidar. Aceasta este aceeași indiferent de tipul de suicid, patologic sau nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza de conflict sau etapa în care sunt constituite motivele actului suicidar; b) faza de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza de conflict sau etapa în care sunt constituite motivele actului suicidar; b) faza de tensiune psihică sau suicidacția, etapa de încărcare emoțional-afectivă a individului, în cursul căreia acesta își caută metodele de suicid; faza culminează printr-o saturație emoțional-afectivă, cu momentul „descărcării” decizionale prin trecerea la act, decizia fiind explozia autoagresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca un tip de accident, de criză ontologică, care în unele situații poate avea o motivație psihopatologică. Criminalitatea Criminalitatea și delincvența, în general, sunt expresia unui
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
materiale. O atenție deosebită trebuie acordată consumului de alcool și droguri, controlului circuitului social al acestora și tratamentului celor care utilizează aceste toxice. Un aspect deosebit de important îl constituie psihoprofilaxia suicidului și a actelor de agresivitate în general, a crizelor suicidare declarate sau a stărilor conflictuale și a situațiilor de eșec și nevroză. În acest scop, se impune instituirea unei rețele de asistență ambulatorie și de control preventiv al cazurilor enumerate. Un rol decisiv în acest circuit aparține rețelei de intervenție
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o anumită predispoziție constituțională, sau mai există cazuri similare în familiile acestor bolnavi ori, dimpotrivă, dacă este vorba de modificări de tip exogen, legate de situații conflictuale, la care indivizii dezvoltă manifestări de tip reactiv, depresiv, anxios sau conduite suicidare. Măsurile care se impun din punct de vedere psihoigienic sunt următoarele: evitarea situațiilor de încordare emoțională; combaterea oboselii, a suprasolicitării sau surmenajului intelectual; evitarea situațiilor conflictuale, a eșecurilor; relațiile interpersonale pozitive, antrenante, cu evitarea situațiilor care ar putea duce la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terapia de susținere și încurajare, dispensarizarea și controlul periodic medico-psihiatric profilactic; crearea unui climat familial favorabil emoțional-afectiv, protector și securizant; evitarea contactelor cu alte cazuri de indivizi care au comis tentative de suicid, pentru a nu fi favorizată inducția sugestivă suicidară. i) Psihoigiena nevrozelor și a stărilor reactive Prin marea lor frecvență, nevrozele și stările reactive pun probleme deosebit de importante din punct de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică, depresia, insomniile, ideile de suicid de multe ori traduse în acte suicidare etc. Toate acestea au atras în mod deosebit atenția specialiștilor, care au de înfruntat dificultăți sporite în cazul îngrijirii și tratării unor bolnavi cu reacții secundare de tip nevrotic. Deosebit de semnificativ în această privință este faptul că soluțiile au venit
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
per mezzo dell’ativita artistica nel trattamento e riabilitazione psicosociale dei malati di mente”, în Ruv. Psicol. Soc., 36, 2-3, 1969. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Editura Medicală, București, 1979. Enăchescu, C.; Marinescu, D., „Relația incidenței conduitei suicidare - bioritm”, în Neurologia, 3, 1985. Enăchescu, C., Psihosexologie, ediția a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 2000. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Particularități psihobiografice la bolnavii psihici cu tentative de suicid”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C.; Retezeanu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei multitudini de celule din organism (TNRF-1 este receptorul utilizat în răspunsul inflamator). Fără a intra în amănunte care ar îngreuna înțelegerea textului de față, este de reținut că receptorii de tipul TNF-R sunt doar poarta de intrare a mesajului suicidar. Acest mesaj pătruns prin aceste „porți“ în celulă, declanșează în fapt un lanț de reacții în care intervin mesagerii secundari și efectorii demolării celulare, respectiv caspazele. Receptorii pentru TRAIL (DR 1, 2, 3, 4, 5 etc). TRAIL este o proteină-ligand
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de CREB vor avea o acțiune antiapoptotică, deci proneoplazică. Fenomenul de apoptoză indusă de experimentatori și curând de clinicieni începe să fie folosit din ce în ce mai des în cadrul terapiilor genice. Astfel, s-a experimentat: a) inserarea în celulele tumorale a unor gene suicidare, sensibile la tratamentul chimioterapic; b) transferul în genomul individului afectat a unor gene supresoare tumorale, care să inhibe acțiunea oncogenelor oprind multiplicarea anarhică a celulelor neoplazice; c) inhibarea activității oncogenelor prin mecanisme antisens. În istoria acestei preocupări se pot reține
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
guvernează lumea contemporană și discursurile celor care o guvernează. Schimbarea nu poate deveni posibilă decît printr-o trezire spirituală și intelectuală, o creștere a valorii-spirit care să ducă la o modificare a sistemului acesta bazat pe creșterea nelimitată, oarbă și suicidară a consumului. Nicicînd omenirea nu a fost atît de orbită, de abrutizată și de iresponsabilă. Întreaga viață socială este controlată de industria banului, ce distruge conștiințele individuale și colective. Singură lupta împotriva bestiei oferă o posibilitate de reîncîntare a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism, gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material și metode. Au fost luați În studiu 24 de pacienți cu tulburări depresive rezistente și tentative suicidare, asistați În Clinica de Psihiatrie, Chișinău. Rezultate și discuții. Importanța tulburărilor depresive este confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-a ajuns la
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]