2,421 matches
-
se arată șo cat de atitudinea cucoanei care a putut să-și aban do ne ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
creștinul pă că tos nu poate să in tre în biserică și nici măcar în curtea acesteia, ci la poarta Bisericii trebuie să ceară iertare tuturor credincioșilor și să-și plângă sincer păcatele; urmează alți cinci ani în care păcă to sul avan sează cătreuși le Bisericii unde rămâne să asculte sfânta liturghie; alți patru ani, el are dreptul să asiste la slujbă alături de alți creștini, dar nu asistă la sfârșitul acesteia când i se cere să părăsească biserica. ultima etapă o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un membru apropiat al familiei, tatăl, fratele, un chiul sau ad mi nistrato rul de pe moșie care este însărcinat și cu grija acestor pricini. Femeia nu îl în so țeș te decât atunci când nu are interesul să grăbeas că cur sul procesului, dar, în cea mai mare parte a ca zu ri lor, ea este prezentă alături de persoana care o reprezin tă. După lege, soția are tot dreptul să-și ceară zestrea, iar bărbatul indiferent de situația sa materia lă trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le giați: sunt ju de cați numai de mitropolit sau de domn, procesul numai este un spectacol public, ei cer și ob țin dis cre ție și chiar păstrarea secretului. Dis cursul mitropolitului are alte forme, iar com pro mi sul numai poate fi impus prin metode co er ci ti ve, întrucât un boier se bu cură de o serie de pri vi legii printre care se află și scu ti rea de orice formă de pedeapsă fizică sau de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
birului sau de zer tea ză pur și simplu copleșiți de grijile cotidiene. Fi reș te, există și țărani care n-au ieșit niciodată din satul lor și care își li mi tea ză întrea ga existență la uni ver sul rural. Este însă un fenomen căruia ar trebui să i se de di ce o cercetare întreagă. Da to ri tă surse lor noas tre, am intrat în sexual cu țăranul „că lă tor“, plecat de-a ca să să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ține prin natura sa mult mai multe ten tații decât satul: cârciuma, ca fe nea ua, bor de lul, jo cu ri le de no roc. Bucureș tiul, pentru că la el ne-am re fe rit pe tot par cur sul ana lizei noas tre, este un oraș cos mo po lit în care oamenii circulă cu mare ușurință. Izo lat de Eu ro pa Cen tra lă și Oc ci den ta lă până către 1780, el se des chi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Oră șe nii“ aflați în apropie rea puterii fac mult mai ușor și mult mai des recurs la putere decât ar putea face un să tean „cen zu rat“ în ac țiu nea sa de distanță, rușine, sărăcie. Re cur sul „oră șea nu lui“ este unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe rioa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare din capul cerbului strălucea de se părea că Harap-Alb soarele cu el îl ducea (...). Și într-una din seri, cum ședea Spînu împreună cu moșu-său și cu verele sale într-un foișor, numai iaca ce zăresc în depărtare un sul de raze scînteietoare, care venea înspre dînșii. Și de ce se apropia, de ce lumina mai tare, de li fura vederile. Și deodată toată suflarea s-a pus în mișcare: lumea de pe lume fiind în mare nedumerire, alerga să vadă ce minune
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Securit...ții; m...stile „interioare”, denunțîndu-și colegii de celul...; m...stile „intime”, renegîndu-și familiile, prietenii și credințele. Dup... ce-i „transformau În roboți, Încercau apoi s... fac... din ei c...l...i. În cîteva luni, fiecare Își putea supune tovar...sul la același tratament la care fusese el Însuși supus. Victim... și c...l...u În același timp, fiecare avea s... fie singur În aceast... oroare, iar m...rturiile vor fi imposibile” (Irena Talaban). Deși limitat În timp și spațiu, experimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de la Dura-Europos, pe Eufrat (datând din secolul al III-lea, dar se cunosc Biblii manuscrise cu anluminuri din secolul al XIII-lea). Dovadă că a citi și a asculta Tora fără a vedea figuri nu era lucru lesnicios. De altfel, sulurile sunt adăpostite fizic în zid, în centrul sinagogii, ca garanție a prezenței. Totuși Biblia alătură limpede vederea de păcat. "De aceea, femeia, socotind că rodul pomului e bun de mâncat și plăcut ochilor la vedere..." (Geneza, 3, 6). Eva a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să nu greșească, să nu devieze, să nu supere; sunt dominați de frica-fantomă care le zgreapțănă trupul și sufletul, multiplicându-le gesturile dezordonate, făcându-i să se pândească unii pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
322: Descoperea la răstimpuri obiecte pe care îi era greu să le identifice, unele semănau la început cu o lădiță, dar se dovedeau a fi, pipăite mai bine, dovleci uriași înveliți în broboade, altele, care păreau la început perne cu suluri de divan, deveneau, corect pipăite, mingi, umbrele vechi umplute cu tărâțe, coșuri de rufe umplute cu jurnale, dar nu apuca să hotărască ce-ar fi putut fi, pentru că descoperea necontenit alte obiecte în fața lui și începea să le pipăie. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și ceea ce vă spun la ureche predicați de pe acoperișuri”: Mt 10,27). Isus este profetul care interpretează semnele timpurilor. Este acela care actualizează Cuvântul, așa cum demonstrează în mod semnificativ în sinagoga din Nazaret (cfr. Lc 4,16 șu); el ia sulul lui Isaia, citește un fragment care îl privește și spu-ne: „astăzi, acest cuvânt s-a îndeplinit”. Cuvântul lui Dumnezeu se actualizează întrupându-se într-un eveniment, într-o persoană prezentă. Mai mult decât faptul că este clarvăzător, Isus este pro-fet
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vinul cu taifasul prietenesc și cu femeia. Știi vorba: Fie cofa cât de plină și femeia cât de goală”. “Așa-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pp. 121-131. 264 A fost avansată și idea că limbile afro-asiatice ar fi fost într-o fază mai veche limbi aglutinante care s-ar fi transformat apoi în limbi flexionare (v. Giovani Garbini; Olivier Durand, Introduzione alle lingue semitiche. Studi sul Vicino Oriente Antico, Paideia, Brescia, 1994). 265 Adesea comparată cu ablautul german. 266 David Cohen 1968, apud Nadia Anghelescu, op. cît., p. 123. 267 Apud Daniel Barreteau, Dymitr Ibriszimow, Herrmann Jungraithmayr, The vocabulary of death în chadic and hamito-semitic languages
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Publishing, Utrecht, 2003. Santai Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 1998. Sartori Giovanni, The theory of democracy revisited. Part two: the classical issues, Chatham House Publishers, Inc., Chatham, New Jersey, 1987. Sartori Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
The theory of democracy revisited. Part two: the classical issues, Chatham House Publishers, Inc., Chatham, New Jersey, 1987. Sartori Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristian Dan și Irina Stoica, Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006; Institutul European, Iași, 2008. Shklar Judith N., Political thought
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții - semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc, în Ingineria constituțională comparată", în op. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc, în Ingineria constituțională comparată", în op. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 Decizia nr. 98/2008, M. Of. nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, "Despre sistemul constituțional românesc", în op. cit., pp. 287-292. 39 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
și care prin sedimentare a fost restrâns la actuala Mare Moartă. În zona acestei mări s-au descoperit ,,manuscrisele de la Marea Moartă’’ în limbile ebraică și arameică, în anul 1947, ce conțineau documente, vase de lut, circa 40000 fragmente pe suluri de piele, cu o vechime de peste 2000de ani. Din cauza plajelor și a fundului lacului, tapițat cu cruste de culoarea asfaltului, romanii au denumit-o și ,,Lacus Asphatites’’ - lacul cu asfalt. De aceste locuri se leagă legenda potrivit căreia soția lui
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fi legat de acea persoană și veți împărți necazuri și bucurii. Pâinea anului De următorul preparat, intitulat sugestiv “Pâinea anului”, se leagă prevestirea viitorului, pâinea “fermecată” este mare și rotundă, fiind “împodobită” cu diferite semne. La început se fac două suluri foarte subțiri din aluat, ce se pun în formă de cruce pe suprafața păinii. Următoarea etapă, spun bătrânii, este așezarea pe fiecare sfert format de cele două suluri de aluat, de flori, crenguțe și...păsări din aluat, ultimele având ochii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și rotundă, fiind “împodobită” cu diferite semne. La început se fac două suluri foarte subțiri din aluat, ce se pun în formă de cruce pe suprafața păinii. Următoarea etapă, spun bătrânii, este așezarea pe fiecare sfert format de cele două suluri de aluat, de flori, crenguțe și...păsări din aluat, ultimele având ochii din boabe de fasole. Se coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau, mai ales, subordonatoare (adjectiv + substantiv, substantiv + substantiv) ori din compuse tematice: blading "patinaj efectuat cu patine cu rotile modificate, numite rollerblades, care au rotile pe o singură linie mediană a patinelor" < [roller]blading "idem" (blade "lamă, tăiș", roller "rulou, sul" < roll "a se rostogoli"; sursa: New Words); bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" (> fr., rom. bob) < bob[sleigh] (> rom. bobslei, fr. bobsleigh) sau bob[sled] "idem" (sleigh ~ sled "sanie", bob "zdruncinătură"); burger "hamburger" < [ham]burger
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se samene, deopotrivă, pe locurile săpate, apoi să se grebleze pe deasupra cu o greblă tare cu dinți de fier; ca să se amestece sămânța cu pământul, iar nu să se acopere și apoi să se netezească bine i apăsat cu un sul, pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de mult umezeala, din care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Aceste mașini sînt făcute de lemnari ordinari (vezi perspectiva litografică), grindei la care se înhamă trei cai, sînt aice de 16 palme lungi; pre lângă asta, departarea puterii unde se înhamă caii este prea mică până la punctul greutății, adică până la sulul pe care se învălește otgonul; deci, prin urmare, și efectul este cu atâta mai neînsămnat, mai ales că și frecarea este de tot mare. Pre lângă aceasta, odgonul ce trece preste suluri nenetede de brad se freacă în lungime ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]