2,532 matches
-
în cărțile Pe culmile disperării și Schimbarea la față a României, precum și numeroase „scrisori din Germania”. Acuitate și mobilitate relevă și „Cronica ideilor”, susținută un timp de Mircea Nicolescu, apoi de Mircea Mateescu. Din când în când sunt incluse în sumar texte semnate de Mircea Brucăr (Arta, oglinda spiritului de azi, Povestea basmului), M. Blecher (Care este esența poeziei, Între imagine și experiență, Complexul individualității, Conceptul repetiției la Kierkegaard), Ioan I. Cantacuzino (Filosofia sportului, Omul, acest necunoscut), Radu Gyr (Păsările lui
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Boldea, Al. Florin Țene ș.a. Interesante, nonconformiste, sunt rubricile „Debuturi întârziate: scriitori fără cărți” (ținută de Nicolae Oprea), „Foaia de temperatură”, „Monograme” și „Profil”, ultimele două consacrate unor portrete atât de autori cunoscuți, cât și în curs de afirmare. Din sumar nu lipsesc traducerile, detașându-se cele grupate sub genericul „Latinitas”, realizate de Ioan Micu (versiuni din Properțiu, Ovidiu, Vergiliu, Horațiu, Catul, Fedru, Seneca). Alți colaboratori: Monica Lovinescu, Christian W. Schenk, Mihai Coman, Daniel Vighi, Rodica Draghincescu, George Bădărău, Adrian Dinu
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
românesc sunt reluate și dezvoltate în Estetica imperfecției (1979). O încercare de a defini „condiția” poeziei românești postbelice prin surprinderea „tensiunilor” ce îi „potențează întregul spiritual și afectiv” se află în volumul Tensiuni lirice contemporane (1975), însă multe articole din sumar au caracter de cronică, eludând promisiunea din Preambul de a examina lirismul contemporan în raport cu „stările de conștiință” pe care le exprimă. În pofida unor observații pertinente, discursul critic aliază din nou truismul cu formulări alambicate, cu un metaforism găunos. În ipostaza
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
istorie a apariției și dezvoltării unei specii literare arhetipale. Trecând în revistă ipotezele asupra nașterii sonetului și apoi variațiile formale datorate diversității temperamentelor lirice, Z. urmărește identificarea unei filosofii subiacente speciei, așa cum se întâmplă în cazurile lui Michelangelo sau Shakespeare. Sumarul cărții e completat de câteva studii de istorie literară și evocări avându-i în centru pe George Coșbuc, Ștefan Petică, Perpessicius sau familia de cărturari Tzigara-Samurcaș - modalități de abordare ce vor defini și eseurile din următoarele volume, Gaură-n cer
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
martie 1924, având la 10 februarie 1924 subtitlul „Cea dintâi gazetă românească din Aiud”, ulterior schimbat în „Gazetă culturală”. Director: Ovidiu Hulea; redactor responsabil: Paul Fodorean. În articolul-program, Ori de câte ori, se afirmă că deviza publicației va fi „Totul pentru cultură”. În sumar intră versuri de Livia Rebreanu, Ovidiu Hulea (Către oastea țării...), Vidu Rusmin (Numai noi), Teodor Murășanu (Povestea unui cântec), proză de Al. Ciura și Liviu Rebreanu (Nevasta). O. Hulea scrie despre Titu Maiorescu și propune o zi de sărbătoare națională
ZORILE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290756_a_292085]
-
este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele Mângâierea dezmoștenirei, Formele, un fragment din piesa Saul, schița Pomul de Crăciun. Se reproduc, de asemenea, scrieri de Traian Demetrescu și Oreste. Sunt prezenți frecvent Pavel Al. Macedonski (cu versuri, proză, dar și cu piesa Masca, tipărită sub pseudonimul
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
Moșoiu. Z. promovează și câțiva poeți tineri: George Nichita, Gheorghe Bobei, D. N. Puiu, Constantin Barcaroiu, N. Dinescu Barzan, dar predomină spiritul cenaclier și de omagiere a vremurilor de la „Literatorul”. În câteva numere figurează nuvela Jiletca mea de Ion Dragoslav. Sumarul este completat cu scurte însemnări la rubricile „Cărți și reviste românești”, „Revista revistelor”, „Cronica teatrală”, „Cronica științifică”, „Poșta redacției”. M. Pp.
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
din toată lumea, preluate din reviste românești („Albina” „Revista științifică «Adamachi»” „Natura”) și străine („Nature”, „Journal de voyages”, „Kosmos”) - pentru a putea stăpâni această materie prolifică, abundentă, redactorii o ordonează în rubrici bine structurate, iar o rubrică nouă odată acceptată în sumar se va păstra, chiar dacă uneori își modifică puțin titlul. Majoritatea sunt miscelanee: „Tot globul în revistă”, „De toate”, „Noutăți științifice”, „Varietăți”, „Din toată lumea” etc. dar sunt și câteva specializate: „Rubrica filatelică”, „Rubrica matematică”, „Rânduri glumețe”, „Cronica muzicală”, „Cronica sportivă”, „Poșta
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
sunt urmate și de un fragment expresiv. Cititorii pot afla astfel despre Pățaniile lui Vasilache sau Istoria unei paiațe de Collodi, despre romanul lui H. Stahl Un român în Lună, despre Copiii Căpitanului Grant de Jules Verne. Se mai recenzează sumar Dacia preistorică de Nicolae Densușianu, volumul de nuvele Mărgele de măcriș de Marta D. Rădulescu, iar din literatura universală Căpitani curajoși de Rudyard Kipling, în traducerea lui V.I. Popa, și jurnalul de călătorie al lui Alain Gerbault Singur străbătând Atlanticul
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Integral”, „Lumea” (Iași), „Bilete de papagal”, „Adam”, „Facla”, „Hasmonaea”, „Renașterea noastră”, „Curierul israelit”. Semnează și cu pseudonimul Ormuz. Cu povestirile și nuvelele din Spovedania unui candelabru, proza lui Z. pare a-și fi găsit formula definitivă, chiar dacă se păstrează în sumar și un text mai vechi, intitulat Copilărie, mai apropiat stilistic de ambianța revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri și personaje, extinderea viziunii poetice în alegorie țin de esența artei de prozator a lui Z., procedeul
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse și în sumarul revistei „Convorbiri literare” (1912-1914). Se vede disponibilizat în 1913 de prim-ministrul Titu Maiorescu. În iunie 1916 e desemnat președinte al Societății Scriitorilor Români, iar în octombrie 1918 va fi ales vicepreședinte al Academiei Române. Scrierile îi apar încă în „Convorbiri
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
materiilor dure animale (IMDA) pe teritoriul României (D.-M. Sztancs, C. Beldiman, 2005; C. Beldiman, D.-M. Sztancs, 2005; C. Beldiman, 2007; D.-M. Sztancs, C. Beldiman, 2009; C. Beldiman, D.-M. Sztancs, 2009 - cu bibliografia; a se vedea și sumarul revistei Corviniana, nr. 8-12). Abordarea de manieră sintetică, pe criterii standardizate, a aspectelor variate privind piesa pe care urmează să o analizăm, PLASTICA ANTROPOMORFĂ DIN M.D.A. 222 comportă mai multe paliere: contextul descoperirii; tipologia; descrierea; morfometria. De o atenție specială
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
istoricii Școlii Ardelene, este susținută cu noi argumente, aduse de descoperirile arheologice din regiune. Din Evul Mediu românesc reține, insistând asupra Banatului și Transilvaniei, urmărite în contextul istoriei Europei Centrale, cu referințe mai sărace la Țara Românească și cu totul sumare pentru Moldova, momentele marilor bătălii antiotomane, conduse de Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, Matei Corvin și comitele Pavel Chinezul. Se amintește, uneori, situația cultural-religioasă a epocii: avântul cunoscut sub Matei Basarab, activitatea lui Simion Ștefan
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki, Hugo, Boccaccio, Kleist, dar și lui V. I. Lenin, există și secțiuni de critică și istorie literară, de recenzii și revista revistelor, de metodica a
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
pe tema „Studențimea după război”. În toate registrele publicistice, dar și în versuri, își afirmă aici prezența tânărul ilegalist Enric Constantinescu, semnând constant Babu Ursu. Paul Cornea figurează cu un „portret” satiric al unui naționalist (3/1946), apoi intră în sumar cu diferite articole. Sub numele S. Alexandru se ascunde viitorul scriitor Alexandru Sever, care debutează la S.r. în 1948. Leonid Dimov își reflectă opțiunile oscilante ale studenției (Litere și Filosofie, Teologie, Drept, Biologie) susținând alert, în 1948, o tematică
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
ciclu al anuarului și intenția de a continua apariția lui la Cluj, păstrând același program. Materialele sunt grupate în rubricile „Studii”, „Note și documente”, „Recenzii”; ultima rubrică nu mai apare în 1944 și în 1948. Autorii celor mai multe lucrări incluse în sumar sunt cadre didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie: D. Popovici, Iosif Pervain (semnează cu pseudonimul I. Verbină), Ion Breazu, Nicolae Lascu, Umberto Cianciòlo, Petre Grimm ș.a. Se consacră studii evoluției literaturii române, cu unele contribuții la cunoașterea biografiei unor
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Nicolăescu-Plopșor), N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu. Ei își propun ca obiectiv „respingerea constantă și răspicata a mediocrității ce încearcă să prindă rădăcini, fie sub forma tradiționalismului rău înțeles, fie sub a modernismului hilariant, urlător, dar subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu (Pe decindea Dunării, Oboseală), Radu Gyr (Șarpele de scorbura), Ț. Păunescu-Ulmu, N. I. Herescu, proza de Gib I. Mihăescu (Ajun de nuntă), Al. Lascarov-Moldovanu, C. S.
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
în numărul 1/1950. Dacă în numărul următor se reproduc fragmente din eseurile cu tentă religioasă ale lui Nichifor Crainic, Roma eternă, Glasul latinității, și se oferă o serie de informații despre Centrul Român de Cercetări de la Paris, ulterior în sumar intră colaborările lui Alexandru Gregorian (poema Basilica San Marco), Basil Munteanu (Patria românească văzută de Michelet), Dimitrie Găzdaru (Atitudinea unor voievozi români în chestiunea unirii Bisericilor) și din nou Aron Cotruș (Cântec lui Ramon Lull). În cel de-al treilea
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]
-
și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
Atavism, Noiembrie, Citadină, Oare să fie drept, Invocație), Ion Moldoveanu, I. Manițiu, V. Copilu-Cheatră, C. S. Anderco, George Sfârlea, Constantin Micu, Florian Nicolau, iar proză dau V. Copilu-Cheatră, Augustin Tătaru, Zeno Macavei, Petronela Șandru-Negoșanu, Lilica Nacu, Vlad Vecerdea ș.a. În sumar intră și câteva articole dedicate literaturii române scrise de Titus Livius Valea (Pavel Dan, Destinul lui Octavian Goga), Alexandru Ciorănescu (Mihai Eminescu și teatrul), Viorica Vlădescu (Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui). Mihai Isbășescu abordează literatura germană. Cronica literară
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
români, ci, adesea, și unor cercetători străini - Pierre Brunel, Yves Chevrel, Marco Cugno, Christel Meier, Leonard Marș, Marco Bussagli ș.a. - sau unor specialiști de origine română, aflați în străinătate - Virgil Nemoianu, Alexandru Cizek, Cristian Gaspar -, ceea ce conferă dimensiune internațională publicației. Sumarul, îndeajuns de variat, e organizat tematic: La Littérature comparée et le projet européen, L’Image et la représentation, Le Dialogue des littératures, Poétique et philosophie, Histoire littéraire et histoire des mentalités, Images et systèmes du român, Dancing with the Word
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Lanuri”. Publicația își propune „sarcina atât de grea, dar și de nobilă de a însănătoși sufletește pe școlarii ce vor fi intelectualii și deci elita cititorilor de mâine, sarcină ce revine în primul rând profesorilor de literatură”. Sunt incluse în sumar articole edificatoare: Dinu Gr. Marinescu, Poezia filosofică a lui Vlahuță, Paul Procopiu, Ceva despre personalitatea artistică a lui Eminescu, Alecsandri astăzi și Literatura neîndrumată, în care se deplânge lipsa criticilor, N. Cartojan, Istoria - disciplină de educație socială. Versuri publică Victor
SUFLETUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290016_a_291345]
-
Poemă fără zâmbet), Al. T. Stamatiad (Peisagiu sentimental), S.r. părând, până la un punct, o revistă de difuzare a poeziei simboliste. În ciuda unei rubricaturi variate - „Idei. Oameni. Fapte”, „Cronica literară”, „Cărți. Reviste. Ziare”, „Cronica plastică”, „Cronica teatrală”, „Cronica revistelor” -, adesea sumarul se dovedește puțin consistent. Romeo Simulescu publică fragmente din romanul Porți ce nu se deschid, Paul I. Papadopol recenzează narațiuni romanești semnate de Zaharia G. Buruiană (Fecioarele orizontale) și Luca Gheorghiade (A doua viață a lui Șerban Varu) ori comentează
SUFLET ROMANESC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
ONU. Contactul cu literatura română e păstrată prin inițiativele de la Éditions de l’Herne, unde din 1972 a devenit președinte-director general. În 1978 coordonează numărul 33 din „Cahiers de l’Herne”, consacrat lui Mircea Eliade, reluat în volum în 1987. Sumarul acestui număr este conceput monografic, cu accentul pus asupra activității lui Eliade ca istoric al religiilor. Scriitorul propriu-zis este văzut numai prin prisma literaturii sale fantastice. Colaborează personalități majore ale culturii universale contemporane, de la Georges Dumézil și Gilbert Durând la
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]
-
html" http://europa.eu.int/comm/education/index en.html (site-ul DG EAC, Directoratul General, Educație și Cultură). HYPERLINK "http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm (site-ul SCADplus, sumar al legislației europene în domeniul educației). Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]