2,327 matches
-
Riordan consideră SMDD ca fiind o oportunitate ratată pentru progres - în ciuda eforturilor financiare Și logistice depuse - a guvernelor Și reprezentanților, acestora lipsindu-le „voința politică pentru adoptarea unor planuri de acțiune ambițioase” (Jordan, O’Riordan, 2003: 227). 1.2.6. Summitul de la Copenhaga - un nou eșec în lupta cu schimbările climatice? Lupta cu încălzirea globală e un maraton, nu un sprint. (Rob Stavins) În decembrie 2009, la Copenhaga a fost organizată Conferința ONU pentru schimbări climatice, denumită Și Summitul de la Copenhaga
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
2.6. Summitul de la Copenhaga - un nou eșec în lupta cu schimbările climatice? Lupta cu încălzirea globală e un maraton, nu un sprint. (Rob Stavins) În decembrie 2009, la Copenhaga a fost organizată Conferința ONU pentru schimbări climatice, denumită Și Summitul de la Copenhaga, la care au participat reprezentanți a 192 de state. Scopul conferinței, desfășurată în perioada 7-18 decembrie, a fost stabilirea unei strategii de combatere a încălzirii globale, ca o continuare a Protocolului de la Kyoto, care urma să expire în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
participat reprezentanți a 192 de state. Scopul conferinței, desfășurată în perioada 7-18 decembrie, a fost stabilirea unei strategii de combatere a încălzirii globale, ca o continuare a Protocolului de la Kyoto, care urma să expire în 2012. McKibben (2012) consideră ca Summitul de la Copenhaga a fost un eșec spectaculos. Nici SUA Și nici China, care împreună sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon, nu au fost de acord să își asume concesii dramatice, așa încât summitul „a plutit în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
2012) consideră ca Summitul de la Copenhaga a fost un eșec spectaculos. Nici SUA Și nici China, care împreună sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon, nu au fost de acord să își asume concesii dramatice, așa încât summitul „a plutit în derivă” pentru două săptămâni, până în ultima zi, când toți liderii lumii au fost prezenți. Marea majoritate a participanților a fost Șocată când, la finalul negocierilor, au fost puși în fața unei înțelegeri între SUA, pe de-o parte
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
instituție pentru evoluția turismului durabil a fost Organizația Națiunilor Unite<footnote Am făcut această afirmație ținând cont de faptul că din anul 2003, Organizația Mondială a Turismului a devenit o agenție în cadrul ONU. footnote>. Începând cu Agenda 21, rezultată în urma Summitului Pământului din 1992, turismul a început să fie luat în considerare ca instrument al dezvoltării durabile: Susținem crearea unor programe turistice care respectă mediul Și cultura, ca strategie pentru o dezvoltare durabilă a comunităților urbane Și rurale, prin descentralizarea dezvoltării
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
iye leaflet text.pdf, accesat la 12.04.2012. footnote>), UNEP a raportat o serie de succese în atingerea unor obiective: Politici ale ecoturismului: pe parcursul anului 2002, peste 50 de țări au creat politici Și strategii pentru ecoturism, la nivel național. La Summitul Mondial al Ecoturismului, organizat în Quebec, au participat peste 1.000 de delegați din 133 de țări. În cadrul acestui summit s-a accentuat importanța comunității locale Și caracterul educațional al ecoturismului; Ecoturismul Și dezvoltarea durabilă: dacă este administrat într-un
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
ale ecoturismului: pe parcursul anului 2002, peste 50 de țări au creat politici Și strategii pentru ecoturism, la nivel național. La Summitul Mondial al Ecoturismului, organizat în Quebec, au participat peste 1.000 de delegați din 133 de țări. În cadrul acestui summit s-a accentuat importanța comunității locale Și caracterul educațional al ecoturismului; Ecoturismul Și dezvoltarea durabilă: dacă este administrat într-un mod sustenabil, ecoturismul ajută la conservarea biodiversității, eradicarea sărăciei din zonele rurale Și poate oferi beneficii comunității locale; Ecoturismul ca
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
străini, contra unor sume cuprinse între 500 Și 2.000 de dolari. Sursa: Paginile de internet ale organizațiilor. Deoarece în România nu au existat întâlniri la nivel înalt, nu putem vorbi despre existența unui „turism pentru dreptate”. Singura excepție este Summitul NATO din 2008, când 40 de protestatari au mărșăluit pe străzile din București (http://ww4report.com/node/5319, accesat la 14.04.2012). 4.2.3. Turismul slow Don’t hurry. Be happy! Mișcarea slow se găsește încă într-o
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
european). În cadrul tratatului se specifică și faptul că țările semnatare recunosc că nu au alte angajamente internaționale care ar putea contraveni prevederilor tratatului (deci orice astfel de angajamente care ar fi putut exista anterior sunt reziliate) în cadrul Articolului 8. Declarația summitului NATO de la Londra conține, pe lângă celebra ,,we are no longer enemies", și prevederi cu privire la o schimbare a strategiei militare, de la conceptul de defensivă avansată (forward defense), ce presupunea dislocarea unei mari cantități de trupe la frontiera dintre est și vest
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ei și simpatizanți ai acestora în activități specifice crimei organizate. România dorește să contribuie în mod direct la lupta împotriva terorismului internațional, atât la nivel politic, cât și militar ținând cont de faptul că în arhitectura viitoarei Europe, conform deciziilor summit-ului de la Nisa, România se va plasa pe locul șapte din perspectiva ponderii demografice și influenței politice exprimate prin numărul de voturi în Consiliul UE. România, alături de celelalte state candidate, poate contribui la edificarea politicii europene de securitate, chiar înainte de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a necesitat o bruscă schimbare a tacticii. Oficialități guvernamentale cad victime ale atacurilor rebelilor, înmulțindu-se, în același timp, numărul atentatelor de-a lungul rutelor de deplasare a trupelor americane. Intâlnirea, "inventată" de Uniunea Europeană și de Statele Unite la așa-numitul "summit de reconciliere" de la Bruxelles, a fost mai degrabă o întâlnire terapeutică între cele două părți. Fostul secretar de Stat american, Condoleezza Rice, le-a cerut statelor europene care au criticat folosirea forței în Irak să revină de partea americanilor. Germania
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Eseu despre arta strategică, Ed. Militară, București, 2005, pp. 28-32. 50 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 51 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006. 52 Gheorghe Văduva și colab., Terorismul Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului, Academia
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Rolul României, membru activ al Alianței Nord-Atlantice în combaterea terorismului, "Revista Academiei Forțelor Terestre", nr. 1, 2005. 54 *** Politica Europeană de Securitate și Apărare, Departamentul pentru Integare Euroatlantică și Politică de Apărare, iunie 1999. 55 George Maior, Participarea României la summit-ul de la Istambul, Gândirea Militară Românească nr 6, 2004, p. 84. 56 ***, Strategia de securitate națională a României, București, 2006. 57 Gheorghe Vișan, Bioterorismul o amenințare pentru întrega civilizație, "Observatorul militar", nr. 41, 2004. 58 Eugen Bădălan, Valentin Arsenie, Gheorghe
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Gheorghe Văduva, Eseu despre arta strategică, Ed. Militară, București, 2005. 59 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 60 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006; 61 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și summit-urilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor, accelerarea dezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regiuni politice și economice, au elaborat sau sunt în procesul de elaborare de indicatori regionali de dezvoltare. În ceea ce privește UE, Comitetul de Protecție Socială (SPC) a propus un set de 10 indicatori primari și opt secundari de incluziune socială, aprobat la Summitul UE de la Laeken în 2001 ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Atkinson</Author><Year>2002</Year><RecNum>64</RecNum><record><rec-number>64</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">64</key></foreign-keys><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004). O altă abordare la acest nivel este European Structural Indicators, elaborați ca răspuns la apelul summit-ului de la Lisabona de a transforma UE în „cea mai dinamică și competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică sustenabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o mai mare coeziune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
principii, în măsura în care este necesar să se mențină pacea și securitate la nivel internațional. Nici o prevedere a Cartei nu autorizează amestecul ONU în afacerile interne ale unei țări. „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului” (ODM) La reuniunea din septembrie 2000, cunoscută ca Summitul Mileniului, șefii de state și de guverne au promovat o nouă viziune pentru dezvoltare, pace și drepturile omului prin adoptarea „Declarației Mileniului” . Prin acea declarație, 189 de state membre ale Națiunilor Unite și-au reafirmat încrederea în principiile Cartei Națiunilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
FMI a considerat că România a ieșit din limitele stabilite prin „Memorandum”, neacordând decât o sumă de sub 200 milioane USD. În decembrie 1999, România a fost invitată să înceapă negocierile pentru statutul de stat membru al Comunităților Europene/UE în cadrul summitului de la Helsinki, la 4 ani după depunerea cererii de aderare. Ca urmare, cadrul strategic al reformei a suferit schimbări sensibile. Statutul de stat în curs de negociere oferea României nu numai o îmbunătățire a ratingului și condiții mai avantajoase de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în consum, s. nutrițională, s. condițiilor locative, s. bunurilor esențiale de folosință îndelungată, s. educațională, s. în sănătate, s. ocupațională. În numeroase state, eșecul în a răspunde necesităților populației prin strategiile de dezvoltare reprezintă un obstacol în calea diminuării s.. Summitul Mondial al Dezvoltării Sociale a stabilit strategii de reducere a s. și, implicit, a inegalităților sociale. În acest context o populație sănătoasă, cu o educație corespunzătoare și o protecție socială adecvată va conduce la coeziune socială. Se impune astfel îmbunătățirea accesului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dioxid de carbon). Scurtele considerații de mai sus nu pot fi încheiate fără a nu aminti afirmația lui O’Neill: „China nu doar că se transformă pe sine, ci transformă întreaga planetă”, afirmație întărită și de așteptările puse în desfășurarea Summitului ONU de la Cannes - Franța (3-4 noiembrie 2011), unde liderii chinezi puteau restabili încrederea pe piața financiară a lumii prin surplusul de fonduri financiare acumulate la buget. Aici s-a evidențiat faptul că cele mai bogate state ale lumii au devenit
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se mărească impozitele pentru a putea reduce deficitul bugetar. O situație inedită, plină de semnificație, a apărut recent când țările dezvoltate din Occident, confruntate cu criza datoriilor suverane, au văzut China în rolul de salvator financiar - speranță formulată în ajunul Summitului G-20 din 3-4 noiembrie 2011, de la Cannes, Franța. Un răspuns al Chinei a fost acela ca statele UE să-și rezolve singure criza datoriilor suverane; un al doilea răspuns, al premierului chinez Wen Jiabao a fost: „China rămâne pregătită să
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
capacitățile sovietice de construire a unui bombardier strategic sau „înarmat” (un avion capabil să transporte o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate acestea, la ceremonia de sărbătorire a Zilei Forțelor Aeriene Sovietice, în iulie 1955, imediat înaintea summitului de la Geneva al celor „Patru mari puteri” (Statele Unite, Uniunea Sovietică, Franța și Marea Britanie), un atașat al forțelor aeriene americane a văzut survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
baloanele respective au aterizat în URSS, permițându-le sovieticilor să analizeze tehnologia camerelor. În orice caz, din cauza mișcării necontrolate a baloanelor deasupra Uniunii Sovietice, fotografiile developate de pe filmele recuperate au dezvăluit probabil informații nesemnificative 41. Pe 21 iulie 1955, la summitul celor „Patru mari puteri”, Președintele Dwight D. Eisenhower a propus planul „spațiilor aeriene deschise”, care viza supravegherea reciprocă a Statelor Unite și a Uniunii Sovietice. Conform planului, urma ca aceste două țări „să-și ofere reciproc un plan complet al obiectivelor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Iluț, P., Cordoș, G. (1986), „Probleme ale cuplului conjugal tânăr” (raport de cercetare nepublicat). Janzen, C., Harris, O. (1980), Family Treatment in Social Work Practice, Peacock Publishers, Ithaca. Jay, K., Young, A. (1979), The Gay Report, Summit Books, New York. Jönsson, I. (1998), „Changing patterns of education and training for women in the European Union”, în L. Hantrais (ed.), Changing Gender Relations and Policy, Cross-National Research Papers, seria a V-a. Jordan, W. (1972), The Social Worker in
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]