1,634 matches
-
în stare să facă nimic practic, stă și se uită la noi. Tata spune încet, ca și cum ar fi un secret pe care trebuie să îl ascundem de ceilalți care nu știu să meșterească lucruri, bravo, Peter, bravo. Stăteam în parcarea supermarketului și îl auzeam pe tata murmurându-mi în ureche, în timp ce mă uitam la cartea rezemată de volan. Părea scăpată din bătălie, cu coperta ruptă fiindcă o azvârlisem pe șine, cu paginile smulse în urma căzăturii. M-am întins, am deschis torpedoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
interiorul pleoapelor. Nu pot scăpa de ei. Deschid ochii. Picături de apă stropesc chipul lui Anne de pe coperta prăfuită. A început să plouă. Mă întind să ridic geamul. E deja ridicat. Mă uit în sus. Soarele atârnă pe cer, deasupra supermarketului, ca o monedă fără strălucire. Iau o batistă din buzunar, îmi șterg nasul și mă uit în jur. Femeile trec în grabă, trupurile lor înclinate în față împingând coșurile supraîncărcate, mă privesc în treacăt și apoi merg mai departe. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
privirea, ci pentru că se concentra asupra prăjiturii pe care o făcea. Zicea că o coace, deși nu era nevoie de aragaz decât pentru a încălzi niște ciocolată. Rețeta consta în a turna ciocolată peste pișcoturi, pe care le cumpăra de la supermarket, apoi punea totul la frigider câteva ore ca să se întărească. Era destul de gustoasă, dar nu era ceea ce eu numeam o prăjitură adevărată, deși poate că am fost prea răsfățat după anii în care avusesem prea puțină mâncare și prea multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un roman În engleză sau biografia vreunui politician. De obicei nu citea cărți, ci Înghițea pe nerăsuflate cele două ziare de seară, cumpărate pe drum Încoace, atent să nu scape nici cele mai mici informații, comentariile, bârfele, frauda dintr-un supermarket din Țfat, cazul de bigamie din Așkelon, povestea de dragoste deznădăjduită din Kfar Saba. Totul Îl interesa. După ce termina de devorat ziarele, stătea și Își amintea. Sau convoca o ședință de cabinet, Îmbrăcându-și miniștrii În revoluționari luptători de gherilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
obișnuit și nu-ți mai pasă. Fără Îndoială, obișnuința este sursa tuturor relelor. Exact la acest gen de rutină se referea Pascal când scria despre moartea sufletului. Într-un colț al biroului, Fima găsi un fluturaș de reclamă verde, de la supermarketul din zonă, care anunța reduceri masive. Pe el mâzgăli: Obișnuința e Începutul morții. Deprinderea este coloana a cincea. Iar dedesubt: Rutina = minciună. Acomodare - deteriorare - ruinare. Intenționa să nu uite și să dezvolte ideile astea În cursul săptămânii. Amintindu-și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din nou cu toată puterea pe aparat ca s-o Împiedice pe Yael să ridice receptorul. Fima se simți dezgustat, nu de Ted, ci de el Însuși și de jocurile sale de cuvinte. Mototoli și aruncă reclama la reduceri de la supermarket, pe marginile căreia notase calambururile acelea simpliste. Dar nu nimeri coșul de hârtii și Îi fu lene să se târască sub masă și să caute ghemotocul. N-avea rost. Oricum totul va fi Întors cu susul În jos În cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dar unde ai găsit toate astea la ora asta din noapte? —A trebuit să opresc un taxi și, înainte să mă întrebi, șoferul nu era nici pe departe la fel de vorbăreț ca tine. L-am pus să mă ducă la un supermarket cu mâncare organică din Lavender Hill și apoi la o farmacie de la Clapham Junction, care e deschisă sâmbătă seara până târziu. Nu trebuia să te deranjezi așa de tare. Dar nu mai avea energia necesară să protesteze. —Nu ai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
intre pentru consultație. Ellery l-a mușcat pe asistent de mână, iar Jocasta a aruncat cu o jucărie în persoana de la recepție. Hai, că n-a fost așa de rău, zise Tally la plecare. Și, în comparație cu ora oribilă petrecută la supermarket, avea dreptate. Dacă mă mai oprește vreodată vreuna dintre acele femei cu chestionare și îmi cere părerea, chiar dacă e despre mazărea congelată, voi insista să scrie recomandarea mea numărul unu pentru detailiști: cătușe la cărucioarele pentru cumpărături. Ar fi atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
înapoi. După ce m-a părăsit soția, primele săptămâni au fost de nesuportat. Nu știam ce să fac fără ea și mi-era dor de ea în fiecare moment, când mâncam, când mă trezeam, chiar și când împingeam un cărucior în supermarket. Îmi venea să o răpesc de pe stradă și să o oblig să se împace cu mine. Cu toată supărarea cu boala socrului tău, e normal să revii la vechiul mod de viață. Îmi venea să-l pup pentru cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
arăta ieșirea. Inutilii Era atomică, perdeaua care cade peste colonialism, conflictul de interese, ipoteza comunistă, creșterea costului vieții și renegarea mijloacelor de plată, chemarea la concordie lansată de Papă, progresiva debilitare a semnului nostru monetar, practica muncii fără chef, proliferarea supermarket-urilor, extinderea cecurilor fără acoperire, cucerirea spațiului, depopularea satelor și avântul corespunzător al Orașelor-Mizerie formează o panoramă neliniștitoare, care dă de gândit. Una e să diagnostichezi relele, alta să le prescrii terapia. Dar, fără să aspirăm la titlul de profet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
loc. N-am neglijat-o pe Kate. Sincer, n-am neglijat-o. Ei, poate că am neglijat-o puțin. Spre eterna mea rușine, mama a fost cea care a dus-o la clinica de nou-născuți. Mama s-a dus la supermarket și a cumpărat munți peste munți de scutece de unică folosință și lapte de copii și Sudocreme și talc și un sterilizator de biberoane și toate celelalte lucruri de care avea nevoie Kate. Dar ca să fiu cinstită și față de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din partea ta, Claire, a zis mama cam neîncrezătoare. Dar toți știm să folosim cuptorul cu microunde. Nu, nu, am protestat eu râzând. Am vrut să zic c-o să gătesc o mâncare adevărată pentru voi toți. Adică o să mă duc la supermarket, o să cumpăr ingrediente proaspete și-o să gătesc ceva de la zero. — Aha, a zis mama cu o privire pierdută în ochi. A trecut multă vreme de când cineva a mai gătit ceva cu-adevărat în bucătăria noastră. Mama a rostit cuvintele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dumnezeule“, m-am gândit îngrijorată. „Oare a fost așa de traumatizată de întâlnirile ei trecute cu arta gătitului încât propunerea asta a scos-o de tot de pe șine?“ — Deci e în regulă dacă îți împrumut mașina ca să mă duc până la supermarket să cumpăr câte ceva? am întrebat-o cam agitată. — Dacă trebuie, mi-a răspuns ea cu o voce șoptită și resemnată. Dacă trebuie. Și poți să-mi împrumuți și niște bani? N-am decât lire sterline, am mai rugat-o. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să cumpăr câte ceva? am întrebat-o cam agitată. — Dacă trebuie, mi-a răspuns ea cu o voce șoptită și resemnată. Dacă trebuie. Și poți să-mi împrumuți și niște bani? N-am decât lire sterline, am mai rugat-o. — La supermarket acceptă și cărțile de credit, mi-a replicat ea rapid. Mențiunea referitoare la bani o readusese în mod brutal la realitate, rupând-o de lumea umbrelor în care rătăcise în ultimele câteva minute. Nu că mama era zgârcită. Departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o să dezamăgești pe nimeni. Putem să mâncăm ce mâncăm de obicei. Nimeni n-o să fie deranjat. Oare de ce mi se pare că mama nu vrea să gătesc nimic? m-am întrebat în timp ce mă îndepărtam. M-am simțit foarte bine în supermarket, plimbându-mă printre rafturi, împingând căruciorul cu Kate la pieptul meu. M-am simțit foarte bine cumpărând provizii pentru mine și pentru copilul meu, jucându-mă de-a familia fericită, deși se întâmpla să fie o familie fericită monoparentală. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am plecat. M-am dus la mine în dormitor și m-am pregătit de culcare. Evident, cămașa mea de noapte era furioasă pe mine. Nu i-a picat bine să fie neglijată și lăsată acasă în timp ce eu mă dusesem la supermarket îmbrăcată cu pantalonii și cămașa lui Helen. Mi-am primit o muștruluială pe cinste. Eu am fost prietena ta, mi-a spus ea. Am stat cu tine în vremurile de restriște, mi-a reamintit. Ești capricioasă și nu ești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
simțeam așa de vinovată încât nu mai aveam puterea să mă bucur deloc. În orice caz, în ziua asta, distrugătorul fericirii mele mi-a reamintit că aveam mult mai multe de făcut în viață. Nu doar să mă plimb prin supermarketuri făcându-i cunoștință lui Kate cu cutiile cu fursecuri de ciocolată. Ce fel de sistem de valori îi transmiteam copilei? Și nu numai să pregătesc cina pentru întreaga familie. Sau să fac pasiuni ciudate pentru prietenii surorii mele. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de mișcare e teribil de îngrădită. Ca să nu mai pomenesc de groaza care mă măcina ca nu cumva cineva să se lovească de Kate și s-o rănească. Sau, și mai rău, s-o trezească din somn. Ziua petrecută în supermarket nu fusese deloc rea, fiindcă avusesem de-a face cu mame civilizate și calme care pluteau de-a lungul culoarelor spațioase. Am avut încredere în ele că n-o s-o lovească sau s-o înghiontească pe Kate. Dar acum, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
tu n-o mai văzusei înainte pe fata asta? am întrebat încercând să pricep. Oare Adam ieșise cu ea în timp ce încerca să mă ducă și pe mine de nas? Păi, așa trebuie să fi fost. Doar nu te duci la supermarket și-ți cumperi un copil cu păr cu tot! Chestiile astea cer timp. Nu, n-o mai văzusem, a zis Helen. Se pare că s-au certat foarte tare acum o grămadă de timp, iar el n-a mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
rapid după un singur cuvînt, și astfel Îi prinde poliția În fața magazinului nefiind iertată nici ea, poliția, de ochiul justițiar, necruțător al regizorului, parc-ar fi Jonnathan Swift filmîndu-i pe polițiști lovindu-l cu bestialitate pe Mickey căzut pe prispa supermarketului, pentru că și ei sînt oameni În adîncul sufletului, adică bestiali, scena pare extrasă din celebrul filmuleț de amator ce-i arăta pe apărătorii legii ciomăgind fără milă un negru vinovat de ceva, ca toți negrii, după asta se ivește psihiatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
medici, din Brașov, mult mai În vîrstă, și credeau c-au Înțeles sufletul și suferințele poporului căruia i-au dedicat atîta energie și timp liber chiar de-a doua zi, cînd i-au dus pe doctorii de la poalele TÎmpei la supermarketul din localitate. În mai puțin de-un minut, au Început amîndoi să plîngă, uitîndu-se la lucrurile acelea pe care nu le avuseseră niciodată, povestește Lucie, cu emoție-n glas. Fusesem și noi În magazinul ce răscolise glande lacrimale românești, e-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
simplu nu s-a ivit ocazia. O să te mire cât de ușor este. Probabil că pe vremuri trebuia să vorbești cu cineva: când ieșeai la cumpărături sau alte treburi de-astea. Dar acum poți să-ți faci toate cumpărăturile la supermarket și să-ți rezolvi problemele financiare la un automat și cam asta-i tot. Mi-am amintit ceva și m-am dus să ridic receptorul telefonului. Încă era conectat. — Vocea mea sună ciudat? Cum sună? — Sună OK. Normal. — Dar apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ceva și pentru - cum o cheamă? Maria? — Cine? — Bona ta. — A, ba da. Ar trebui. Hilary o chemă înapoi pe chelneriță și comandă un hamburger. — Josephine ce mănâncă? întrebă Simon. — A, un terci scârbos care se vinde în borcănașe la supermarket. Intră pe o parte și iese pe cealaltă peste circa zece minute sub aceeași formă. E o treabă dezgustătoare. Și urlă tot timpul. Să-ți spun sincer, trebuie să plec undeva câteva săptămâni dacă vreau să încep cartea asta. Oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
radicale vor trebui să mai aștepte, dar nu mult timp. Trebuie să atragem câțiva oameni de afaceri, să facem un raport serios și să arătăm că sistemul actual e catastrofal. De exemplu, dacă ar veni cineva de la o rețea de supermarketuri și ar vedea cum funcționează acum...probabil că suferi un șoc. O idee: de ce nu l-aș propune pe Lawrence? Cred că încă e în toate mințile (aproximativ) și ne-am putea baza cu siguranță pe el că va ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din Ugetsu Monogatari al lui Mizoguchi, la genericul filmului lui Tarkovski, Solaris, și la forșpanul care preceda filmul lui Wenders, Prietenul american. După aceea, am renunțat și am rămas în fața ecranului tăcut, luptându-mă cu o sticlă de vin de la supermarket. Asta a durat până la două noaptea. Pe vremuri, îmi turnam un ultim pahar cu vin și mă duceam la culcare, dar acum îmi dădeam seama că nu era de-ajuns. Fiona bătuse în ușă câteva ore mai devreme și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]