2,071 matches
-
căci forțele care l-ar fi putut materializa rămân invizibile, insesizabile. Puterea amintirii, a trecutului obsedant e figurată în locuința familiei Rosmer prin galeria de portrete ale strămoșilor. Rosmer însuși este o chintesență a acestei îndelungate tradiții familiale și a superstițiilor oamenilor din partea locului, care cred că morții se pot întoarce printre cei vii, așa cum afirmă Rebekka: „Pe aici se spune că, atunci când morții se întorc, se văd niște cai albi galopând năvalnic. Recunosc imaginea asta în tine”. Încă din primul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
preajmă zi și noapte”. Rebekka va fi, așadar, înfrântă de dubla povară apăsătoare a trecutului, va fi atrasă, împotriva voinței sale, pe de o parte, în lumea prăfuită a galeriei de portrete strămoșești, iar pe de altă parte, în universul superstițiilor, al credinței nestrămutate în simbolul calului alb, în întoarcerea morților, în puterea lor asupra celor vii. O înfrângere asumată, al cărei semn este șalul alb pe care îl tricotează și care îi va fi lințoliu atunci când se va sinucide împreună cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu reîncarnarea într-un animal
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și contra formelor pe care le ia această nevoie în timpuri și în locuri ignorate de el. Cu sute de ani înainte de apariția islamului, la mii de kilometri de Palestina, De rerum natura oferă breviarul perfect al luptei contra tuturor superstițiilor. Dacă filosoful demontează ficțiunea Centaurilor sau a Himerelor, recuză existența lui Tantal sau a lui Tityos, îndepărtează cu un gest al mânii Cerberii și Furiile, dacă-și râde de Danaide sau de Sisif - pe care-l vede mai degrabă în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi cea a integrării în absolut, ilustrează poate cel mai bine tipul de psihologie pe care îl avem în vedere. Aici intră ceea ce, cu mulți ani în urmă (1936), Allport numea „mahalalele” psihologiei (chiromanția, frenologia, astrologia etc.), care permit înflorirea superstiției, a șarlataniei. Se mizează pe credulitatea oamenilor, pe lipsa lor de informare, pe nevoia resimțită acut de unii oameni de a-și rezolva problemele indiferent de mijloace. Oricât m-aș strădui, acestui tip de psihologie nu-i găsesc nici o justificare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se poartă pantalonii largi acolo, la noi devin enorm de largi. Orice modă devine „șarjată” aici. Curentele de idei care își au rostul lor acolo, deși gratuite, la noi devin și mai febrile (Ralea, 1924/1977, p. 84). Credințele populare, superstițiile, proverbele sunt, adeseori, tot o formă de mimetism. Decât să creeze expresii noi ale gândului și afectivității, românii preferă șablonul, structura preexistentă cu eficiență verificată. 1.1.2. Toleranța pentru diversitate De-a lungul istoriei sale, cultura română a adoptat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o colectivitate instinctivă de oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții (Ibidem, p. 264). Același stil se regăsește și în metaforă, în creațiile populare, în expresiile superstiției și ale proverbului: Pitorescul a invadat metafizica și mitologia populară. Când pitorescul pătrunde înțelepciunea populară, aceasta ia înfățișarea „sfătoșeniei”. Proverbele românești sunt cel mai adeseori produsul unei înțelepciuni, alimentate de simțul pitorescului (Ibidem, pp. 271-272). 1.2. Adaptarea Această particularitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
preotul nu vrea să-i rabde în biserică (vezi în Barbu, 2000, p. 27). Mihai Ralea era de părere că nu se poate vorbi de un sentiment religios, ci doar despre „conduite de religie naturistă ori fetișistă primitivă, [în care] superstiția domină”. Nu există însă acea pietate sufletească făcută din venerație, din adorație, din nevoie de comunicare mistică cu marele tot care face esența vieții sufletești religioase. Profanarea lucrurilor sfinte prin injurii odioase e foarte curentă la noi și clerul e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inculți și neinstruiți, neînțelegând textul slavon al Bibliei, fie că au format mai târziu o elită cu privilegii sau au reprezentat o unealtă în mâna statului, ei nu au adus lumina spirituală oamenilor simpli; credința a fost „un labirint de superstiții” și un ritual pe care oamenii se duceau la biserică „să îl vadă” pentru „a fi văzuți” că se duc. „Așa e bine” - „Așa face toată lumea” - „Așa se face” - „Ăsta e rostul”. În rest, oamenii abia dacă știau o rugăciune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aproape (Papadima, 1936-1938/1995, p. 34). Sau: E interesant de subliniat același veșnic amestec specific de concret și abstracție, de tragic și de liniște măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își exemplifică afirmațiile prin contaminarea spiritului religios de superstiții puternic ancorate în realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obrăznici”, „a-l da pe ușă afară”. Argumentul etic (autoritatea persoanei) prevalează, deoarece comunicarea, ca în toate culturile în care distanța față de putere este mare, nu se desfășoară de pe poziții interpersonale, ci de pe poziția de rol; apelul la mit (credințe, superstiții, proverbe, tradiții) este convingător „în sine”, pentru o comunitate pancronică, ancorată în valorile neamului, vehiculate stereotip prin proverbe și zicători; argumentele emoționale sunt preferate în fața argumentelor logice, acestea din urmă fiind preferate în special de persoanele instruite. Orientarea socioemoțională a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mic; minunăție; mirobolant; mituri; mîntuire; moarte; muștar; nași; naștere din nou; nănași; numere; obligat; ortodox; panglică; pază; păcat; pădure; plînset; poreclă; poruncă; prenume; primul; prostie; pur; religios; repede; scară; scăldat; schimb; scufundare; sfințit; Sfîntul Duh; sora; spirit curat; spovedire; sugar; superstiție; șansă; taina botezului; prima taină bisericească; taine; țipăt; ulei; valoare; viață nouă (1); 783/180/61/119/0 bou: animal (194); vacă (177); prost (44); coarne (34); mare (21); vițel (17); taur (16); bărbat (11); car (10); nesimțit (9); idiot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mea; optimist; partid; pat; din pădure; religios; piatră; voi pleca; posibilitate; povești; predicție; presupus; prietenie; prosper; psihic; recunosc; rugă; rugăciune; rugăciunea; scărpinat; scepticitate; scop; sfînt; sigur pe sine; sinceritate; sine; singur; spun; sufăr; suflet; sunt; sunt de acord; deci sunt; superstiție; mă supun; și; ști; nu știu; știință; știre; știu singur; tare; în toate; a trăi; că ar trebui; tata; țintă; una; ușor; în viitor; vis; în vise; visez; viteză; în voi; vorbe; a vrea; zei (1); 768/244/86/158
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mînă; moaște; neutru; nimic; nu; obiect; obiect sfînt; ore; pace; păcate; percepție; peret; pictată; piedestal; pioșenie; poză; prostie; protecție; putere; Rai; recreație; refacere; religiozitate; renaștere; reprezentare; rugăciuni; rugăminte; scumpă; sfinție; sfinții; din sfînt; sfîrșit; slavă; smerenie; soare; speranță; subțire; superman; superstiție; suspiciune; șopîrlă; nu vreau să văd; zeu; zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16); iepure (12); in (12); este (11); albă (9); alb (9); vestă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recunoștință; redirecționare; refuza; regăsi; reînceput; reîncercare; reîntîlnire; reluare; renunța; a renunța; renunță; repede; retrăi; retur; revede; risipitor; roadă; România; roșu; rotire; roți; Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga; a suci; superstiție; o nouă șansă; teatrul; tîrziu; toarce; toți; trafic; trecutul; tren; trist; țară; țeapă; uita; a uita un lucru; a nu uita; uituc; unde; urcă; uzină; vacanță; vara; vecin; vedere; venit; a veni înapoi; vesel; veselie; viața; vino; viraj; a vira
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă; privet; prost; providență; puțin; puțin noroc, mai mult efort; raritate; responsabilitate; salutare; sănătatea; și sănătate; scăpare; scîrbă; scop; serie; sigur; singurătate; soartă bună; soroc; stare de bine; stea în frunte; strănut; SUA; super bingo; superstiție; surpriză; șanse; șapte; taină; teamă; timișoreana; timp; tot; trudă; țigan; urare; valoare; valoros; vesel; veselie; viitor; Viviana; voie bună; vremelnic; zar; zbor; zor (1); 737/224/65/159/0 nou: vechi (174); bun (44); frumos (28); proaspăt (24); haină (25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2); viciu (2); vinovăție (2); Adam; amar; amoral; an; asumare; avem; bătaie de joc; bine, dar rău; de bine; binefacere; binefaceri; biserica; capital; capitală; de casă; cașcaval; cădere; ciudă; club
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu (61); șef (49); putere (35); țară (33); hoț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obiectiv; ochi; oglindă; om; oniric; orgasm; păcat; păcătos; pat; perfect; pix; poet; poveste; prea frumos; premoniție; prezicere; preziceri; prietenă; rai; rațiune; rămîn; rău; realitate astrală; realizare; realizare inversă; realizat; regret; reușită; risipit; roz; scurt; seară; senin; spaimă; speranțe; spulberat; straniu; superstiție; tineresc; trezire; tulburare; țintă; uitat; unire; univers; de vară; vedetă; venin; vis; visare; vise; vită; vizionare; viziune; 365 zile; zmeură (1); 789/236/64/172/0 viteaz: curajos (173); curaj (70); erou (54); puternic (46); Mihai (43); voinic (33); brav
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acesteia. 1) Reacțiile pacientului față de boală, față de sine însuși depind de ritmul șistadiul de evoluție a bolii. Sunt pacienți care reacționează prin recunoașterea realistă a stării de boală, manifestând preocupare pentru folosirea unor mijloace terapeutice științifice, evitând metodele empirice (magie, superstiție). În alte cazuri, pacientul nesocotește boala, în cauză fiind fie ignoranța, fie desconsiderarea semnelor de boală. Negarea stării de boală se poate manifesta prin acte de bravadă, bolnavul expunându-se fără sens la unele consecințe periculoase. Bolnavul ascunde adevărul față de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
reprezentări monstruoase care se află astăzi în stadiul de latență ce pot fi, în mod tehnologic, transpuse în act, nu pare a fi un pas prea mare. Ceea ce în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna o fuzionare dintre imaginația patologică, superstiție și fapt înseamnă astăzi împingerea limitelor dinspre ficțiune și science-fiction în realitate. Nu doar natura poate fi astăzi „asistată” și manipulată de computer, ci și corpul sau inserarea corpului în lume. Ceea ce la Heidegger însemna „aruncarea” ființei în lume devine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Sănătății sunt elocvente. Dar, bineînțeles, vorbim aici despre medicină tradițională chineză veritabilă, cea a cărei practică necesită ani întregi de studiu și care acționează după un raționament de diagnosticare și terapie de o mare finețe, eliberat de orice ezoterism sau superstiție. Studierea medicinii tradiționale chineze aduce o cunoștință conceptuală concretă, ameliorând în același timp viziunea asupra tuturor aspectelor vieții. Dacă aceste două elemente constituie o forță motrice excelentă, nu trebuie să uităm că felul în care pătrundem în universul medicinii chineze
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
diferențiate în conținut și forme după cerințele grupelor de vârstă, înclinații, norme de pregătire, interese; principiul perfecționării și înnoirii continue a metodelor; principiul fortificării științifice și terapiei conștiinței maselor, pentru a le ocroti de alunecarea spre forme de patologie socială (superstiții, idei false); cultivarea disciplinei și solemnității ca principii ale educației adulților; principiul seninătății, al recreației, al umorului; principiul organizării întregului mediu social pe temei educativ (Dumitrescu et alii, 1972). Pornind de la aceste principii, autorii înfățișează un pachet impresionant de metode
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu literatura populară, crede el, „desmorțesc simțirea, o lărgesc și dau minții alte perspective”. În țara noastră și în perioada aceea, gândea pedagogul Stanciu Stoian, „educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea un alt animator al vremii, trebuie cultivat cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]