1,423 matches
-
cere din ce în ce mai extinsă, din ce în ce mai promptă" (Berger, 1976, p. 51), și piesa de teatru este ancorată, de către fiecare spectator, în ceea ce (se) știe deja despre ea, despre autorul textului, despre regizor, despre echipa de actori, despre premieră etc., respectiv în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bisericii Ortodoxe Române în mentalul social al celor prezenți la acest sacru ritual. Am afla și explicații privind resorturile și gradele contagiunii religioase prezente în cuprinsul marilor pelerinaje din România. Tot asfel vom putea verifica și gradul de adevăr al supoziției referitoare la pelerinajul religios din România înțeles (și) ca sursă de acumulare a capitalului politic de către partide și politicieni. În sfârșit, vom putea afla dacă în cuprinsul pelerinajelor religioase din România actuală avem de-a face cu ceea ce sociologii religiilor
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
chiar pe baza raportului sau. Apoi faptul ca-n anii următori România a acceptat numeroși emigranți din Iugoslavia, devenind o bază pentru militanții antitoiști, ca propagandă l-a prezentat cu atâta ostilitate, îndemna la oarecari rezerve. Aceleași surse comentează și supoziția că Dej ar fi provocat o întârziere de 24 de ore în prezentarea rezoluției din 1948, ceea ce poate fi și o legendă ulterioară, dar și un adevăr. În definitiv, el nu era sigur pe putere nici în propriul partid, riscându
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
exemplar fiind expediat mareșalului Tito. Ambasadorul Iso Njegovan i-a transmis la 29 martie 1971 autorului, nimeni altul decât insistentul critic român, o scrisoare în care-i comunica mulțumirile președintelui iugoslav, numai că textul conținea unele inexactități ce conduceau la supoziția că Tito n-ar fi intrat în posesia lucrării. Revenind la viața personală a liderului de la Belgrad vom constata că o vreme, după moartea Davorjancăi Paunovici, de la care a avut și un fiu Slavisa, ce ar putea fi încă în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
experiența sa în materie de montaj și gestiune economică și financiară pentru o operațiune sau un echipament, iar orașul se consacră definirii și controlării marilor orientări -, sau dacă nu cumva are loc o abandonare a atributelor puterii publice"444. Această supoziție este flagrantă în diferitele politici de modernizare a teritoriului; așa stau lucrurile în China, de exemplu, unde firmele japoneze de servicii urbane iau decizii în privința amenajării spațiului, care se afla anterior sub jurisdicția statului 5. În Franța, intervenția directă a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se asociază cu interesul politic, mândria pentru sistemul politic național, credința în societatea deschisă, importanța redusă a ordinii sociale și a identificării pe scara stânga-dreapta. Cele două tipuri de încredere sunt exprimate de diferiți oameni din motive diverse, ceea ce infirmă supoziția conform căreia încrederea ar fi o trăsătură de bază și unică a personalității. Demonstrația dată de autor lipsei de legătură dintre cele două tipuri de încredere - socială și politică -, fenomene distincte, și nu corelate, este diferența mare dintre Finlanda și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a permis depășirea viziunii clasice asupra eficienței și lărgirea sferei noțiunii de eficacitate, atât prin considerarea activităților organizaționale, cât și prin introducerea unor variabile umane și nonumane în analiza acesteia. Ulterior, cercetările privind eficiența și eficacitatea în organizații au întărit supozițiile oferite de Argyris, îmbogățindu-le cu noi elemente. Astfel, P. Selznik consideră că eficacitatea este legată și de sistemul de comunicare, de relațiile stabilite la nivel informal, de concordanța opiniilor referitoare la rolul organizației, dar și de relațiile pe care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această critică are în centru binecunoscuta idee că existența nu este un predicat real. Kant va arăta că supoziția de a considera existența un atribut, încercarea de a include existența în conceptul de Dumnezeu sau în conceptul unui obiect în general, este lipsită de sens121. Înainte să critice argumentul ontologic, Kant propune un alt tip de argument și anume
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
condiție globală asupra funcționării atributelor (predicatelor). Cu această consecință Kant nu a putut fi de acord 129. Pentru Kant existența nu este un predicat real, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Argumentul ontologic se bazează tocmai pe această supoziție că existența este un predicat care nu poate lipsi conceptului unei ființe perfecte, iar în aceste condiții este necesar ca ființa perfectă să posede și perfecțiunea existenței. Existența nu este o proprietate precum faptul de a fi roșu sau galben
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nume diferite. Încearcă să se arate că oricare ar fi lumea posibilă, Dumnezeu există în lumea aceea. Construcția lui Leibniz poate fi sintetizată în felul următor: 1. Dacă o ființă necesară nu este posibilă, atunci nici o ființă nu este posibilă (supoziție). 2. Dacă definiția unui concept este necontradictorie, atunci o ființă ce exemplifică conceptul este posibilă (supoziție). 3. Există instanțe de definiții de concepte necontradictorii. 4. Deci o ființă ce exemplifică conceptul este posibilă. 5. Deci o ființă necesară este posibilă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceea. Construcția lui Leibniz poate fi sintetizată în felul următor: 1. Dacă o ființă necesară nu este posibilă, atunci nici o ființă nu este posibilă (supoziție). 2. Dacă definiția unui concept este necontradictorie, atunci o ființă ce exemplifică conceptul este posibilă (supoziție). 3. Există instanțe de definiții de concepte necontradictorii. 4. Deci o ființă ce exemplifică conceptul este posibilă. 5. Deci o ființă necesară este posibilă 231. În studiul său, Adrian Niță arată de ce critica efectuată de Kant nu reușește să atingă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
găsească o ființă mai mare decât Dumnezeu ((8)). (10) Așadar, este posibil să se găsească o ființă mai mare decât ființa decât care nu este cu putință să fie una mai mare (din (9), cu ajutorul definiției lui "Dumnezeu"). Prin urmare, supoziția noastră din pasul (1), cu ajutorul premiselor exprimate de (2) și (3), implică un enunț fals; pentru că desigur, (11) Nu este cu putință să se găsească o ființă mai mare decât ființa decât care nu este cu putință să fie una
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bucura de gradul limită de mărime într-o lume dată W, numai dacă ar avea perfecțiunea maximă atât în W, cât și în orice altă lume posibilă. Primul beneficiu al acestei distincții este acela că nu mai este nevoie de supoziția că existența necesară este o perfecțiune, deoarece o ființă nu are nici un fel de proprietăți și nici un fel de proprietăți generatoare de perfecțiune într-o lume în care ea nu există. O altă consecință adistincției amintite ar fi că "existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
această ipostază, limbajul nu are/nu este sens, ci doar semnificat: el doar "numește" ceva (posibilități ale desemnării), dar nu "spune" nimic (adică nu desemnează niciun "lucru" anume). De aici și concluzia lui Coșeriu: "ca înțelegere a lumii, [limbajul] este supoziție și condiție a interpretării lumii, adică a gândirii în toate formele sale și, cu aceasta, a căutării adevărului, care este prerogativa esențială a omului în univers. Dar nicio problemă a vieții practice, a științei sau a filozofiei nu poate să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dată, cei din Transilvania răspundeau cu oarecare plăcere "sadică" la problemele ivite: "Dumneavoastră, nu-i așa, sunteți din țara mamă?" - se adresa scriitorul Wass Albert salariaților întreprinderii turistice IBUSZ când aceștia îi răspundeau ireverențios la întrebări 123. Întrebarea scriitorului conținea supoziția că numai prin intermediul celor veniți din Ungaria s-a putut împământeni în Transilvania infatuarea și comportamentul nepoliticos. Indiscutabil este că, dincolo de bucuria creată de sentimentul de libertate, între cei din Ungaria și cei din Transilvania existau diferențe fundamentale, un bun
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fost aceea dacă filosoful a scris cu "rea intenție" opera sa, în sensul că, chiar dacă a fost anunțat să nu o publice, el a realizat acest lucru. Galilei susține că lucrarea sa este una în care prezintă teoria copernicană ca supoziție, astfel că el declara în cadrul anchetei: "nu susțin și nu am susținut această părere a lui Copernic după ce mi s-a impus prin percept că trebuie să renunț la ea"13. Până la urmă filosoful este acuzat de erezie și i
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
uniformizare între lumi, un amestec între lumea aceasta rai și iad. De aceea la început teoria geocentrică a fost acceptată ex suppositiones, dar după ce a devenit o teorie susținută de din ce în ce mai multe persoane, s-a renunțat și susținerea ideii ca supoziție a fost condamnată. Semnificativ în acest caz este procesul lui Galilei. Orice teorie care contrazicea viziunea oficială a fost condamnată. 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii Primul grup de teorii care contraziceau ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"127. Aceste precauții pe care le-a luat filosoful pentru ca ideea infinității, în părțile sale care contraziceau dogmatica catolică, să fie privită ca supoziție nu sunt suficiente pentru a se putea accepta cu ușurință ideea infinității. Mai ales că dincolo de verbal s-a constituit și o viziune prin care ideea infinitului era în act. El consideră că din punct de vedere matematic infinitul reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bruno poate fi sintetizată astfel: 1. Universul este infinit el fiind asemenea unei sfere cu raza infinită și centrul peste tot. Concepția aceasta reia ideile lui Cusanus, specificând că ceea ce susține el este o realitate cosmologică și nu doar o supoziție. 2. A doua idee se referă la plinătatea universului, el considerând că la nivelul universului nu există neființă, ci totul este ființă. Plinătatea aceasta, dublată de faptul că Dumnezeu este cel ce se manifestă prin natură ne determină să considerăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că frecvența mediană a însămânțărilor tumorale este de 2,7 % [33]. Se apreciază că riscul crește cu creșterea diametrului acului, a numărului de pasaje sau a gradului redus de diferențiere tumorală, fără a exista însă studii care să certifice aceasta supoziție. Însămânțarea se poate produce la nivelul peretelui toracoabdominal sau intraperitoneal, uneori la mulți ani după puncție și chiar după efectuarea transplantului hepatic. Riscul de însămânțare poate fi scăzut la 0% prin utilizarea tehnicii coaxiale [34]. Tratamentul însămânțării tumorale, mai ales
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
la Sinodul IV Ecumenic, din 630 de Sfinți Părinți, Biserica din Occident era reprezentată numai prin cinci delegați speciali. Cu privire la participarea tuturor bisericilor, la Sinodul II Ecumenic, de exemplu, au fost numai episcopi din Imperiul Roman de Răsărit, ceea ce accentuează supoziția că Teodosie nu intenționase să convoace un sobor a toată lumea, ci numai unul al episcopilor răsăriteni. În condițiile în care ecumenicitatea unui sinod nu se poate defini prin aceste criterii (numărul Sfinților Părinți participanți; reprezentarea lor la sinod, proporția justă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și în ceea ce privește compoziția corporală, în limitele posibilităților actuale. S-ar putea specula faptul că o posibilă recomandare la această categorie de vârstă ar fi creșterea în greutate care să ofere protecție cardiovasculară (50). Pentru moment nu există dovezi în favoarea acestei supoziții, considerându -se că de fapt majoritatea studiilor publicate- au simplificat relațiile cercetate, fără a lua în considerare numeroși factori ce influențează evoluția ponderală și riscul cardiovascular odată cu înaintarea- în vârstă, precum și influența patologiei asociate. Studii recente au demonstrat existența acestui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
astfel de perspectivă utilitaristă (contrabalansarea acțiunii unui "rău" prin satisfacția mai intensă dată de un "bine") nu ar avea cum să fie încadrată în tipul de abordare pe care îl propune Rawls. În același timp, teoria rawlsiană nu lucrează cu supoziția unui contract universal care să ducă la fondarea unei societăți liberale mondiale; prin urmare, problema ecologică rămâne să fie gândită în termenii unei cooperări internaționale, pe baze constructiviste. Aceasta ar însemna că, dacă teoria dreptății nu se aplică direct la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în vedere faptul că teoriile majore ale domeniului au fost dezvoltate și testate empiric în Statele Unite ale Americii și Canada. Cu toate acestea, variația culturală a constructelor cheie din câmpul justiției organizaționale este afirmată în mod constant, pornindu-se de la supoziția că particularitățile culturale determină modalități specifice de conceptualizare a justiției și a dreptății în general, generând în consecință comportamente specifice 9. Universalitatea echității ca normă de alocare a recompenselor a fost pusă sub semnul întrebării imediat după elaborarea teoriei lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asociază cu interesul politic, mândria pentru sistemul politic național, credința în societatea deschisă, importanța redusă a ordinii sociale și a identificării pe scara stânga-dreapta. Astfel, cele două tipuri de încredere sunt exprimate de diferiți oameni din motive diferite, ceea ce infirmă supoziția conform căreia încrederea ar fi o trăsătură de bază și unică a personalității. Demonstrația lipsei de legătură dintre cele două tipuri de încredere, socială și politic, ca fenomene distincte și nu corelate, este realizată prin analiza Finlandei și Japoniei. În
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]