3,992 matches
-
luai pilule contraceptive și-l trăgeai să faceți sex, probabil că-și spunea c-a murit și-a ajuns în rai, iar acum că încerci să faci un copil, se apucă să facă nazuri. Ce tâmpit! —Julia! a admonestat-o Susan. E totuși soțul lui Alison. Indiferent ce defecte ar avea, ea îl iubește. Nu, are dreptate. Chiar e un tâmpit. Cuvintele lui Alison au fost întâmpinate cu o tăcere șocată. — Da, eu îl iubesc, dar am ajuns la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ea a câștigat. Femeia a început să plângă pe tăcute. Fiona i-a luat mâna și i-a strâns-o cu grijă. Cum adică a câștigat? — Adică poate să și-l ia înapoi. Eu am capitulat. Peste capul lui Alison, Susan le-a aruncat celorlalte o privire care se traducea prin „ce ne facem?“. Draga mea, nu poți să capitulezi acum, a murmurat ea. Nu după ce-ai trecut prin tot ce-ai trecut. Până la urmă o să vezi că totul o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
spus-o aseară. Câteva secunde, celelalte trei prietene s-au holbat la ea. Pe fețe li se citea neîncrederea. Apoi, Fiona a luat cuvântul. —Deci, stai puțin! Cât am stai noi aici... cât eu am bătut câmpii despre Jake, iar Susan ne-a povestit despre părinții lui Caitlin... în tot timpul ăsta tu ai tăcut chitic și nu ne-ai spus nimic de vestea asta bombă? Alison a clătinat din cap amărâtă. —De ce Dumnezeu nu ne-ai zis pân-acum? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
povestit despre părinții lui Caitlin... în tot timpul ăsta tu ai tăcut chitic și nu ne-ai spus nimic de vestea asta bombă? Alison a clătinat din cap amărâtă. —De ce Dumnezeu nu ne-ai zis pân-acum? a întrebat-o Susan. Pentru că n-am vrut ca vestea asta să ne domine prânzul, a răspuns ea cu o voce scăzută. Am vrut ca înainte să aud noutățile voastre. Înțelegeți? Am vrut să aud chestii normale, ca să-mi aduc aminte că unii oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că întotdeauna o să existe o imensă parte din existența lui din care eu o să fiu exclusă. I-am spus că, din acest motiv, mariajul nostru practic nu poate să mai meargă înainte. Și el ce-a zis? a întrebat-o Susan, aplecându-se puțin în față și acoperindu-și una dintre urechi cu mâna, ca să blocheze zgomotul din cafenea. —Nu mare lucru. În fond, noi mai purtaserăm discuția asta, sub diferite forme, și în alte dăți, atunci când eu încercasem să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
așa avea să fie întotdeauna. Așa că aveam de ales: să accept situația sau să-l las baltă. Și l-ai lăsat baltă, a intervenit Julia veselă. Nu pot să spun că te condamn. Și unde-ai stat? a întrebat-o Susan. —Acasă. Luca și-a luat câteva lucruri și mi-a spus c-o să stea la un hotel până când o să-și găsească un apartament de închiriat. N-am mai vorbit cu el de când a plecat. Adică de-aseară, de pe la ora nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mă simt de calitatea a doua, a recunoscut Fiona. Dar înțeleg ce vrei să spui. David m-a pus mereu în fața Belindei. Altfel relația noastră nici n-ar fi mers. Ești sigură că nu se poate schimba? a întrebat-o Susan cu blândețe. În fond, și eu am trăit mereu cu fantoma lui Caitlin în coasta mea, iar Nick nu voia să mai facă un copil... și uită-te acum, a spus ea privindu-și burta gogonată. Nu e nevoie decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și cu asta basta. Nu m-am gândit la consecințele gestului meu decât după ce ne-am căsătorit. Te căsătorești în grabă, te căiești îndelung, nu? a spus ea zâmbind mâhnită. —Și cu casa ce-o să se întâmple? a întrebat-o Susan, care era mai practică. Vei fi nevoită să te muți? Dacă vrei, poți să vii să stai cu noi o vreme. —Mulțumesc, dar Luca mi-a zis că pot s-o păstrez. Va trebui să mă redevin secretara cuiva și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adoră băieții și-n felul ăsta i-ar fi mai simplu să-i vadă... iar ea, dac-ar putea, cu siguranță că și mâine l-ar primi înapoi. Și tu ce simți când te gândești la asta? a chestionat-o Susan cu blândețe. —O imensă dezamăgire. Alison a schițat un zâmbet. Dar, într-un fel, asta n-ar face decât să-mi valideze decizia, nu? Apoi femeia a clătinat din cap. De fapt, cred că Luca o să rămână burlac și-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
bărbați. — Am glumit, draga mea... ei, cel puțin în privința ta. Julia și-a dat părul pe spate. Eu sunt mai mult decât pregătită să ies iarăși cu bărbați. De fapt, deja am pus ochii pe cineva. —Vai, Doamne, a gemut Susan. Cine este această biată creatură care nu știe ce... sau, mai precis, cine... e pe cale să-l lovească? Râzi tu acum, a pufnit Julia, dar, peste câteva luni, când toate o să ne bucurăm ne ospitalitatea gratuită a unuia dintre spa-urile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
L-am cunoscut abia aseară, la o petrecere. Dar am avut de-a face cu destui bărbați ca să-mi dau seama că e deja vrăjit. În plus, azi m-a sunat deja de două ori. —M-ai ucis, a râs Susan. Numai tu ai fi putut să întâlnești un multimilionar liber, la doar câteva zile după ce te-ai despărțit de bărbată-tu. A, a exclamat Julia. Asta e singura mică problemă. Că nu e liber... încă. Toate au țâțâit sonor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
un multimilionar liber, la doar câteva zile după ce te-ai despărțit de bărbată-tu. A, a exclamat Julia. Asta e singura mică problemă. Că nu e liber... încă. Toate au țâțâit sonor din buze. Există deci o prietenă? a spus Susan cu o privire dezaprobatoare. Nu... există o soție. Femeia s-a chircit sub cacofonia de „Julia, nu!“ și „Iarăși!“ care s-a abătut asupra ei. — O a doua soție, ca să fiu mai precisă. Julia și-a pus mâinile în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
femeie care să testeze fantasticele servicii ale lanțului de spa-uri de lux. Julia și-a strâns degetele ca în jurul unui stilou imaginar. — Deci unde mama mă-sii trebuie să semnez? Ei, presupun că fiecare doarme așa cum își așterne, a râs Susan. Atâta timp cât nu te măriți cu el! —Să nu mă mărit cu el? Julia s-a uitat la ea nevenindu-i să creadă. — Sigur c-o să mă mărit cu el. De fapt, chiar o să insist pe chestia asta. Sunt mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nevenindu-i să creadă. — Sigur c-o să mă mărit cu el. De fapt, chiar o să insist pe chestia asta. Sunt mult prea bătrână ca să mai răman doar iubită. Celelalte femei au clătinat încet din capete. E viața ta, a adăugat Susan. —Ai al naibii de perfectă dreptate, a strălucit fericită Julia. Și-am de gând să mi-o trăiesc din plin. Ei, și-acum... vrea cineva să se înroleze în Clubul Soțiilor Numărul Trei? Cuprinstc " Cuprins" Mulțumiri 7 Prima nevastă e pentru toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a fost primul nostru contact Îndepărtat cu Planul. În ziua aceea s-ar fi putut să fiu În altă parte. Dacă În ziua aceea n-aș fi fost În biroul lui Belbo, acum aș fi la Samarkand, vânzând semințe de susan, făcând pe editorul unei colecții În Braille sau conducând First National Bank În Arhipelagul Franz Joseph? Condiționalele contrafactuale sunt Întotdeauna adevărate pentru că premisa e falsă. Dar În ziua aceea eram acolo, și așa se explică de ce acum sunt unde sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Acachie cel Mic, păreau suficient de suficiente întru nutrirea noilor cotingente de enoriași. Nimic, nici măcar un micuț cutremur de gradu paișpe pe scara Richter von Alois Cedad Duce de Prezbortzegendeschenfiitch, nici falimentul sigur al firmei “Delicatesse La Bălan Bomboane cu susan” nu adevereau marea catastrofă în curs de iminență cînd... Pe orizontul ușor măslinit cu măslini apăru...o muscă. Opriți-vă din citit și verificați dacă curge apa caldă. S-a scumpit metrul cu tot cu cub. Cuvioșia Sa, Acachie, tocmai se ascunsese
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
N-o deschid, să mă pici cu cremă de anșoa. Nu renunț la grade așa cum nu renunță generalii. Caută și tu motive mai speciale. Păi, turturică scumpă, s-ar putea să vină cineva de sus... Primul Ministru? Nu, bombonică cu susan, e vorba de Anul Nou! Poa’ să fie și Președintele Kurdistanului, eu nu deschid, c-a zis și la radio chestia cu genomu care poa’ să schimbe omu ca la ciuperci. Deschizi pentru ăl bun și vine ăl rău care
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
conservelor, a mâncărurilor grele în general. alimentele care nu sunt strict contraindicate, dar care ar fi bine să fie evitate sunt: zahărul, băuturile și dulciurile cu conservanți, coloranți, aromatizanți, corectori de gust sintetici, supele „instant“. laptele, untul, arahidele, alunele, nucile, susanul, ouăle și alte alimente vitalizante și nutritive vor putea fi consumate numai începând cu a doua masă. . se revine la regimul de alimentație normal în două zile. După post, mesele vor fi regulate, îndestulătoare, și în același timp vor fi
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Ieronim supraviețuise și rămăsese Încremenit În fundul dormitorului Îngândurat și mândru. Vilma Îl adora pe Julius. Urechile lui mari și benghiul de pe obraz treziseră În sufletul ei o duioșie infinită și un simț al umorului aproape la fel de fin ca al doamnei Susan, mama lui Julius, pe care servitorii o cam criticau În ultima vreme, fiindcă pleca mereu nopțile și nu se Întorcea decît tîrziu, În zori. Îl deștepta de fiecare dată. Pe el, care adormea mult după ce Vilma Îl credea cufundat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a murit tata, unde mîine dimineață o să mă duc s-o trezesc... Adormea imediat pentru a se putea duce cît mai repede s-o trezească, Întotdeauna se ducea s-o trezească. Pentru Vilma era un templu; pentru Julius, paradisul; pentru Susan, dormitorul În care acum dormea văduvă, de treizeci și trei de ani și frumoasă. Vilma Îl aducea pînă aici În fiecare dimineață, În jurul orei unsprezece. Scena se repeta invariabil: Susan dormea profund și ei Își luau inima În dinți ca să intre. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
s-o trezească. Pentru Vilma era un templu; pentru Julius, paradisul; pentru Susan, dormitorul În care acum dormea văduvă, de treizeci și trei de ani și frumoasă. Vilma Îl aducea pînă aici În fiecare dimineață, În jurul orei unsprezece. Scena se repeta invariabil: Susan dormea profund și ei Își luau inima În dinți ca să intre. Se opreau mai Întîi descumpăniți În fața ușii Întredeschise, pînă cînd, deodată, Vilma prindea curaj și-l Împingea ușurel de la spate, iar el străbătea dormitorul pînă ajungea la patul mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îi atingea ușor brațul și ea, care se deștepta Întotdeauna retrăind pentru o clipă cele petrecute În ajun, răspundea printr-un zîmbet adresat, peste masa unui club de noapte, bărbatului care-i mîngîia mîna. Julius Îi atingea din nou brațul: Susan se răsucea În așternut Întorcîndu-i spatele și ascunzîndu-și fața În pernă ca să adoarmă la loc, fiindcă timp de o clipă avusese impresia că abia s-a Întors acasă, obosită de atîta dans și nu voia altceva decît să se culce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atîta dans și nu voia altceva decît să se culce. „Mămico“, Îi spunea el, cutezător, cu un strigat aproape poruncitor, deși abia șoptit și pe un ton de glumă, căci Îndemnurile Vilmei din pragul ușii Îl făcuseră să prindă curaj. Susan Începea să-și dea seama că se făcuse ziuă, dar, profitînd Încă de faptul că nu deschisese ochii, acum, la a doua atingere a mîinii lui Julius, zîmbea din nou bărbatului aflat de partea cealaltă a mesei unui club de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu un surîs blînd și leneș care de data asta era pentru el. — Darling, spunea căscînd, foarte frumoasă, cine-mi aduce și mie micul dejun? — Eu, doamnă; mă duc să-l anunț pe Celso că poate să urce cu tava. Susan se deștepta de-a binelea și abia atunci o zărea pe Vilma, În fund, În pragul ușii. În clipa aceea se gîndea că putea fi descendenta unui nobil indigen, deși avea pielea albă, poate chiar urmașa regilor incași - de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ușii. În clipa aceea se gîndea că putea fi descendenta unui nobil indigen, deși avea pielea albă, poate chiar urmașa regilor incași - de ce nu? - căci la urma urmei au fost patrusprezece. Julius și Vilma asistau la micul dejun al lui Susan. Ceremonia Începea cu sosirea majordomului-casier care aducea, fără să provoace nici cel mai mic zgomot, ceșcuța de cafea neagră fierbinte, paharul de cristal cu suc de portocale, mica zaharniță și lingurița de argint, cafetiera tot de argint, dacă doamna ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]