1,200 matches
-
Structuri În suspans Această structură inversează structura liniar-analitică descrisă mai devreme. „Răspunsul” sau rezultatul direct al unui studiu de caz este, În mod paradoxal, prezentat În capitolul sau secțiunea de Început. Restul raportului - și părțile sale cele mai pline de suspans - va fi dedicat dezvoltării unei explicații a rezultatului, luând În considerare explicații alternative pe parcursul capitolelor. Este un tip de abordare relevant În principal pentru studiile explicative, deoarece un studiu descriptiv nu conține vreun rezultat de importanță deosebită. Folosită cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o forță care acționează asupra reprezentărilor noastre mentale și a modurilor de a vedea lumea. Funcționarea efectelor "culturalului" Dincolo de această dimensiune descriptivă, care constituie în sine o adevărată muncă sociologică, trebuie întreprins un efort comprehensiv în privința întrebării care rămâne în suspans: cum putem fi încredințați de dimensiunea propriu-zis culturală a acestor fenomene? Efecte puternice și efecte slabe Bunurile uzuale nu ascund, în ele însele, prea multe mistere. Ele sunt destinate utilizărilor imediate sau parțial amânate, consumului înțeles în sens economic, adică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un anumit număr de efecte sociale care legitimează a posteriori politicile publice aplicate. Regăsim aici perspectiva pragmatică, potrivit căreia este legitim "ceea ce merge". Bilanțul sub formă de audit acțiunii statului asupra lui însuși urmărește să răspundă la întrebările rămase în suspans, adunând informațiile, datele numerice, diversele observații și anchetele punctuale: ce fel de democratizare? Care este fluxul de vizitatori și spectatori? Care sunt publicurile? Ce încasări se obțin? Ce impact are o creație sau alta asupra opiniei publice? Voința de a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
principiul extremismului stimulilor. Atunci când vrem să ne bucurăm de lectură, piese de teatru, filme sau muzică, ne supunem automat acestei proceduri. Este însăși esența a ceea ce numim dramatizare. Activitățile zilnice, executate așa cum se petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele au nevoie să fie exagerate. Principiul extremismului stimulilor acționează pentru a ne asigura că detaliile irelevante sunt eliminate, iar cele importante sunt intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să plătim atât". A ne reține, de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă cineva vrea doar să se amuze, un album Bill Cosby sau un monolog al lui Woody Allen e tot ce-și poate dori. Dacă vrea doar suspans, un roman de Agatha Christie e tocmai bun. Dacă vrea să asculte povești care te ung la inimă, cartea lui James Herriot 'Toate lucrurile strălucitoare și frumoase" e tocmai potrivită. Dar oamenii doresc mai mult decât atât și noi putem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
observă filosoful, ni se propune problematica traiectului intervalului luminii, astfel încât se poate vorbi despre „mașina viziunii” ca despre „mașina vitezei absolute” prin extrapolarea tematicii preferate de filosof: În mod efectiv, dacă foto-cinematografia se înscrie încă în timpul extensiv și favorizează, prin suspans, așteptarea și atenția, video-infografia în timp real se înscrie deja în timpul intensiv și favorizează, prin surpriză, neașteptatul și neatenția (Virilio, 1992, p. 152Ă. Ceea ce pentru Deleuze și Guattari reprezintă nomadism, ca strategie opusă sedendarismului, pentru Virilio reprezintă dezorientare și dispariție
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existența unei enigme); formularea (enigmei); promisiunea sau cererea de răspuns; capcana (firul fals, escamotarea deliberată a adevărului); situarea în echivoc (amestecul de adevăr și înșelăciune); bruiajul (care admite nerezolvabilitatea enigmei); răspunsul suspendat; dezvăluirea sau descifrarea. ¶Barthes 1974 [1987]. Vezi și SUSPANS. I idee [point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care se povestește și materia esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de viață (1001 nopți), o poveste pentru o noapte de dragoste (Sarrasine), un jurnal pentru pocăință (Nodul de vipere). Se explică astfel de ce narațiunile nesolicitate, în special, trebuie să trezească și să mențină dorința publicului bazîndu-se pe dinamica SURPRIZEI și SUSPANSULUI; de ce naratorii încearcă să spună răspicat că narațiunile lor au o IDEE; și de ce însăși forma unei narațiuni e afectată de situația în care ea are loc și de scopul pe care încearcă a-l obține, expeditorul mesajului oferind anumite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
De exemplu, dacă un personaj are o sensibilitate extremă la culori cînd este copil și apoi devine un pictor faimos, se spune că primul eveniment îl prefigurează pe al doilea. ¶Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Souvage 1965. Vezi și PREAVIZARE, SUSPANS. prescurtare [foreshortening]. Vezi REZUMAT. ¶Brooks, Warren 1959; H. James 1972. preterit epic [epic preterite/epische praeteritum]. Preteritul caracteristic pentru narațiunea epică sau ficțională. După Käte Hamburger, acest așa-numit preterit epic (epische praeteritum) este o trăsătură distinctă a ficțiunii, în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de ceea ce se întîmplă de fapt. Producerea surprizei se consideră cu adevărat efectivă atunci cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în ceea ce s-a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special în cazul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în ceea ce s-a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special în cazul uneia care implică un personaj pozitiv. Avem suspans, de exemplu, atunci cînd este posibil
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special în cazul uneia care implică un personaj pozitiv. Avem suspans, de exemplu, atunci cînd este posibil un anumit rezultat dar, dacă se va ajunge la acest rezultat nu e clar, sau atunci cînd un rezultat anumit este cunoscut, dar nu se știe cum și cînd se va ajunge la el
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de exemplu, atunci cînd este posibil un anumit rezultat dar, dacă se va ajunge la acest rezultat nu e clar, sau atunci cînd un rezultat anumit este cunoscut, dar nu se știe cum și cînd se va ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
deci, mai mult sau mai puțin, un „univers închis”, adică un topos al „romanelor cu enigmă” de genul celor ale Agathei Christie etc.). Sunt comise mai multe omoruri, misterioase bineînțeles, al căror autor e, în cele din urmă, după un suspans excelent construit, descoperit. Aspectul de „roman de acțiune” a fost relevat sugestiv de Ion Negoițescu: „Odată cu Animale bolnave, N. Breban revine [...] la realism, într-un roman cu acțiune vie, palpitantă, cu personaje clasic conturate, de la detectivi la profeți, roman ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
187-208; Bârna, Comentarii, 7-36, 194-208; Popa, Ist. lit., II, 848-852, passim; Cornel Ungureanu, Nicolae Breban și voința de putere, O, 2002, 6; Robert Șerban, „M-a susținut propria megalomanie” (interviu cu Nicolae Breban), O, 2002, 6; Cristina Chevereșan, Viața în suspans, O, 2002, 6; Geo Vasile, Călătoria la capătul conștiinței încărcate, CL, 2002, 8; Liviu Malița, Nicolae Breban, Brașov, 2002; Negrici, Lit. rom., 210-216, 299-306; Gabriel Dimisianu, Putere și destin, RL, 2003, 18. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
scenă", care includ situații, conflicte, conversații, reacții-tip etc. Teatralizarea vieții cotidiene derivă din ideea de joc, disimulata, metamorfozata în funcție de performanță socială a individului. Că într-o adevărată piesă de teatru, montată de un bun regizor, sunt de nelipsit jocul, suspansul, coregrafia, decorul, culisele, publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
325. Devenind tot mai Pariziana, Hélène Grandjean se lasă tot mai mult așteptată: "Elle semblait mettre un raffinement à retarder l'heure du second rendez-vous" [Zola, Une page d'amour, p.318]. Așteptarea creează în intrigă un puternic efect de suspans. În așteptarea iubitei sale, care nici nu are de gând să vină, în gară, credulul Frantz trece prin toate chinurile 326. Scenă răpirii De remarcat că pentru femeia pariziana, răpirea este un clișeu 327 romantic care nu o mai tentează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
enigmatic bulversează interlocutorul, Pariziana devine un model prin manieră condescendenta de a accepta și manieră politicoasa de a refuza. Ea știe când să spună "da", când să spună "nu". Limbajul Parizienei nu abundă în explicații, el ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
transpuse în romantism în slujba ideii patriotice. Ștefan cel Mare sau Petru Rareș țin discursuri pătrunse de mesianism romantic, presărate, însă, de sintagme pașoptiste („unirea compatrioților”). Petru Rareș, erou exponențial și cavaler fără prihană, este recunoscut, într-o scenă de suspans, semnalând justiția imanentă a istoriei, drept „clironom” (moștenitor) al dinastiei „Dragoșizilor” (Mușatinii). Domni scelerați, ca Ștefăniță Vodă, se folosesc de intriganți criminali: Malaspina, Griti. Atinși de demonism, eroi aventuroși și războinici bântuie prin Moldova până își vor împlini destinul: Svidrighelo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Hearts of the World (1918) de D.W. Griffith. E vorba de superproducții realizate cu sprijinul statului, în care mulțimile de figuranți sunt foarte bine conduse, filmarea scenelor de luptă dă o senzație acută de real, montajul asigură ritmul și suspansul care țin spectatorul cu sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de mine marine, ambulanțe care sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să schimbe scenariul. Toarnă totul la Los Angeles în opt săptămâni, montează într-o lună și distribuie Hearts of the World în martie 1918. Dincolo de procedeele pe care le consacrase în The Birth of a Nation și Intolerance, montajul paralel, suspansul și „salvarea în ultimul minut”, ceea ce i-a impresionat adânc pe spectatorii francezi a fost înfățișarea violenței pe ecran. Cruzimea realistă e teribilă, imaginile trupurilor străpunse de baionete sunt greu de uitat. Efectele vizuale cât se poate de convingătoare captivează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
patru absolvenți de facultate tehnică, repartizați în provincie. Talentul autorului pentru narațiunea de consum este valorificat à rebours în Legea timidității universale (1985), roman în care sunt preluate clișee curente într-o astfel de literatură (intriga polițistă, consecuția plină de suspans a unor evenimente misterioase ori senzaționale) sau aiurea (povestirea în ramă) pentru a le resemnifica ironic prin parodiere. Textul abundă în trimiteri de tip intertextual, prelucrarea unor surse sobre făcându-se în aceeași cheie parodică, eficientă din punctul de vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287937_a_289266]
-
română, care îi va promova pe noii tovarăși "atlantizați", ale căror cariere precum cea a lui Sergiu Medar de exemplu începuseră încă din ianuarie 1990, cu sprijinul președintelui Ion Iliescu. Într-un climat nou, puternic întreținut într-o atmosferă de suspans de către media, se desfășoară, în vara-toamna 2006, o nouă etapă de lustrație. Media urmărește cu mare interes dosarele Securității, devenite disponibile și care circulă. În toamna lui 2006, s-ar părea că se spulberă un alt tabu: cel al tăcerii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iliescu, condus de Mircea Geoană, a votat suspendarea președintelui, cu o largă majoritate. Motivul? Nerespectarea constituției de către Traian Băsescu. Un referendum este așteptat pentru 19 mai. Populația consultată va confirma sau nu această suspendare dorită de Parlament? Un pic de suspans și multă indiferență. Căci, de la integrarea în UE, în ianuarie 2007, România s-a înfundat într-o criză ce are aparența unei nesfârșite reglări de conturi. Se pare că, la mai mult de cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu, trebuiau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
marinei comerciale înainte de 1989, în post în străinătate, la Anvers, a fost pe deplin unul dintre ai lor! Un bun colaborator al sistemului. În numele respectului DEMOCRAȚIEI, în numele Constituției care a instaurat un regim semiprezidențial, Parlamentul a votat deci suspendarea președintelui. Suspans? Desigur! Și mirare, căci populația descoperă că, la urma urmelor, prin alegerile din decembrie 2004, cu sufragiu universal, președintele este cel țintit. Dar fără o neliniște nemăsurată... În week-end-ul de 1 mai, bucureștenii au luat cu asalt trenurile spre litoral
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]