1,240 matches
-
prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938; Pagini de istorie contemporană - Doctorul Lupu, București, 1938; Cântece de suferință și biruință, pref. Ion Pas, București, 1946; Mai multă omenie..., București, 1947; Spovedania unui atom, București, 1947; Tălmăciri din cartea vremii, București, 1947; Ale noastre, ale voastre..., București, 1948; Moftulică, București, 1950; Jucăriile noastre, București, 1951; Zi de vară până-n seară, București, 1952; Flacăra vie (în colaborare cu Liviu Floda), București, 1957; Piticii în țara lui Gulliver, I-
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
nimic!”. Nu știu ce făcea. Se cerea la raport la fel. Ce spunea el... era treaba lui. Dar eu n-am mai fost scos la anchetă. Cu acest informator al Securității am două amintiri pe care nu le uit. Prima a fost tălmăcirea unui vis. Cu câteva zile Înainte de proces am visat că eram Într-o biserică unde erau mulți cunoscuți, cei din lotul nostru și ceilalți, care nu erau arestați, prieteni, prietene și rude. Într-un amvon, preoți, care au ținut o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prins pă mine și pă el a doua zi, că noi eram despărțiți, n-am mai putut să stăm Împreună, am stat separat. Și cum v-au prins? În viață am avut trei vise care s-au Împlinit exact, fără tălmăciri, cum se spune. În ’52, toamna, eram În partea cealaltă a comunei, În pădure, și atunci am visat celulele... Și mi-a venit un dor să trec pe-acasă, să văd casa... Am coborât În comună și numa’ m-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bun-simț, valabilă și astăzi: „Ar fi prea absurd să credem că chiar realizarea celei mai dorite forme sociale ar fi în stare să facă să dispară, ca prin farmec, toate mi zeriile sociale“. Tot lui îi aparțin, desigur, și alte tălmăciri, nesemnate, 6 studiu introductiv printre care Părinții nihilismului de Victor Tissot, precum și o scurtă relatare despre al doilea Congres național al studenților universitari români, întrunit la Pitești în septembrie 1881, în cadrul căruia el prezentase darea de seamă oficială, o înflăcărată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ed. Eminescu); Omul și drepturile umane în concepția și practica socială românească (Ed. Politică); Reducerea costurilor de producție în unitățile agricole (Ed. Politică); Teorie și metodă în educația materialist-știin țifică (Ed. Politică); O sută de ani de poezie cubaneză. Selecție, tălmăcire și prefață de Darie Novăceanu (Ed. Minerva) ș.a.m.d. Nu prea aveau ce să ci tească pe atunci bieții noștri concetățeni! În aceste 40 notă asupra ediției (2014) condiții primul volum din Bucureștii de altădată a apărut în același
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-se cu „un mare dans românesc aranjat de domnul M. Galino“. 240. În mai mare măsură decât Pascaly, Millo apela la repertoriul național sau la capodopere ale literaturii dramatice universale (Molière sau Beaumarchais, ultimul cu Nunta lui Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Richard, Ian de Welmick, care a evoluat și în serialul în umbra Turnului, mi s-a părut întradevăr excelent. Am recitit fragmente ale piesei, dar emoția deosebit de puternică în timpul spectacolului, curios, n a mai revenit. Sună altfel, parcă împiedicat, în tălmăcirea românească. Ce evocă această tragedie scrisă de Shakespeare în 1595? Un act de uzurpare a puterii și, mai ales, conștiința pierderii acestei puteri. Abandonat, tînărul și ușuraticul rege Richard abdică în fața „vărului” său Bolingbroke, duce de Lancaster, viitorul Henry IV
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În limba lui originară. E una din cele mai magice din câte există: El Desdichado de Gérard de Nerval al cărui Început este: Je suis le Ténébreux, le Veuf, l’inconsolé Le Prince d’Aquitaine à la tour abolie. O tălmăcire, de valoare poetică egală a ultimei formule: „à la tour abolie” mi se părea imposibilă. „Abolir” Înseamnă „a desființa”, traducere aproximativă, fără valoare sugestivă; dealtminteri termenul francez nu are pe „a fi” În compoziția lui ca „a desființa” românesc. Dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu 2 Cumpătul Sinaia În 7.1.1974 Scumpe domnule Dimitriu, Împreună cu familia vă mulțumim pentru bunele dvs. felicitări de an nou. Vă urăm la rândul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îndoiesc, succesul pe care l-au avut și celelalte cărți ale tale apărute pe pământ american. Cine va fi fiind Însă traducătorul tău, acest misterios Patrick Camiller? Mă Încearcă o vagă bănuială că ar putea fi Camil Petrescu jr.; oricum, tălmăcirea lui mi se pare o mare reușită. În privința noutăților literare românești, afișul l-a ținut, zilele acestea, primul Congres al scriitorilor români de pretutindeni, care s-a ținut la Neptun. Evident, lumea vorbește despre o uriașă reușită, În ciuda unor mici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză (1894) și în câteva Sanguine românești, anexate Sanguinelor traduse din Catulle Mendès (1889). F. a fost un conștiincios popularizator al literaturii franceze, iar prin intermediul francezei a asigurat rubrica de tălmăciri din „Portofoliul român”, „Povestitorul”, „Duminica”, „Literatorul”, „Biblioteca familiei” cu texte din Alexander Pope, Ronsard, Voltaire, Molière, Alfred de Musset, H. Murger, W. Scott, J.L. Runeberg, J-M. de Hérédia, Théodore de Banville, E.A. Poe, Longfellow, Petőfi, din folclorul rus, chinez
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
și mai puțin cunoscuții Petru Corna, V. Moldovan, Gavril Bodnariu, I. Stanca. Aici G. Coșbuc oferă poezii și transpunerea în românește a unui fragment din Eneida de Vergiliu. Alte traduceri sunt făcute de G. Bogdan-Duică, W. Rudow și I. Pop-Reteganul. Tălmăcirea unei nuvele a scriitorului american Washington Irving nu este semnată, iar o adaptare a unei fabule de Esop e iscălită cu pseudonimul Ermit. Literatură populară culeasă din Ardeal publică I. Pop-Reteganul, Vasile Sala și V. Chiș-Micu. R.Z.
FOAIE LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
elegiac, năzuiesc să prindă, pe urmele lui Radu Gyr și ale altora, și ceva din specificul oltenesc, însă lexicul e sărac, iar sintaxa uneori greoaie, la eșec contribuind și câteva „inovații” în notă modernistă. Mai târziu, experiența acumulată, inclusiv prin tălmăciri din Rilke, Paul Claudel, Apollinaire, îl ajută să dea trăirilor proprii o expresie mai potrivită, ce rămâne totuși insuficient individualizată. SCRIERI: Întoarcere în vreme, Sibiu, 1935. Traduceri: Rainer Maria Rilke, Poeme, Cernăuți, 1938. Repere bibliografice: G. Mac. [George Macovescu], „Întoarcere
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
duminecii” a lui I. Barac. Redactorul își propune o îmbunătățire considerabilă a conținutului, pentru a contribui astfel la dezvoltarea literaturii române. Cuprinsul celor 26 de numere tipărite corespunde programului anunțat. În articolul Traducere din primul număr, Barițiu subliniază foloasele unor tălmăciri de valoare din operele scriitorilor clasici și își exprimă încrederea în capacitatea expresivă a limbii române. De altfel, în F.l. s-a acordat un spațiu destul de mare discuțiilor despre limbă și ortografie, fiind reluate și părerile scriitorilor munteni sau moldoveni
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui C.
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Ardeal” (6/1890). Referitor la talentul lui F., L. V. Fischer scria: „Acesta a rezolvat cu multă pricepere problema de a rămâne fidel originalului în versificație și de a reda în același timp conținutul versurilor, ceea ce este deosebit de greu la tălmăcirea cântecelor populare, mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Lyrik [Lirica românească], Viena, 1969; Vârstă de aur - Aranykor, București, 1975; A kőben a tanúság [Mărturie în piatră], Timișoara, 1977; Földi üzenet [Solie terestră], București, 1979; Mich reut es nicht... Nachdichtungen aus der rumänischen und Weltliteratur [Nu-mi pare rău... Tălmăciri din literatura română și universală], București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Mărgineanu, Zoltán Franyó la 70 de ani, TR, 1957, 22; Petre Păscu, Franyó Zoltán la 70 de ani, GL, 1957, 31; Jánosházy György, Szépségek és botlások, KOR, 1959, 1; Jánosházy
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție apărută în 1967. Continuă cu traduceri din Paul Valéry și Francis Carco. Fidel muncii de traducător, propune o versiune complex elaborată a poemelor lui Stéphane Mallarmé. Mai mult decât o simplă tălmăcire, Album de versuri (1988), cu secțiunile ei artistic asamblate, este o poveste despre Mallarmé și opera sa. Limeriks (1992), antologie a „stihurilor fără noimă” întocmite de Edward Lear & Comp., pentru prima dată transpuse în românește, se întemeiază pe vervă lingvistică
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
limbă germană (Lessing, Herder, Goethe, Schiller, S. Gessner, Chr. M. Wieland, Uhland și Heine), apoi din cei englezi (Shakespeare, Milton, Young, Byron) și americani (B. Franklin), italieni (V. Alfieri și G. Casanova), ruși (Pușkin), polonezi (A. Mickiewicz). Nu lipsesc nici tălmăcirile din literatura franceză (Montesquieu, Molière, Voltaire, J.-J. Rousseau, Diderot, Lamartine, Béranger, Lamennais, Balzac, Hugo, Al. Dumas, Musset ș.a.), precum și transpunerile fragmentare din clasicii greci și latini (Homer, Ovidiu, Vergiliu, Cicero ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
ale lui F. sunt când plângătoare, când imprecatorii (Inimă de student, 1904). Exercițiile lui lirice rămân monocorde, chiar dacă tema suspinătoare a „iluziunilor pierdute” e tratată pe alocuri cu mici variațiuni de tehnică a stihuirii. Printre propriile confesiuni sentimentale sunt intercalate tălmăciri din Horațiu, Catul, Heine, F.W. Weber. În reviste, a mai publicat traduceri din Eschil (Prometeu înlănțuit), J.-J. Rousseau, Carducci, D’Annunzio. În afara unor scrieri ale lui Catul (Către Lesbo ș.a.), F., eminent latinist, a mai transpus în românește
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi Jacop Gropper, mai toate tălmăcirile rămânând însă risipite în presa vremii. SCRIERI: Pustnicul. Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe Tudor, Iași, 1914; De pe stâncă, Iași, [1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
consacrate unor opere privite în oglinzi paralele: moștenirea lui Petőfi Sándor în răsfrângeri românești, traducerile lui St. O. Iosif din opera lui Petőfi, imaginea pe care și-a format-o cititorul maghiar despre Eminescu, Tragedia omului de Imre Madách în tălmăcirea lui Octavian Goga, opera lui Ady Endre și literele române, corespondențele poeziei lui Arany János cu poporanismul românesc. Volumul mai cuprinde evocarea unor personalități, lucrări și publicații care au jucat un rol însemnat în cercetarea și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Eminescu și clasicismul greco-latin, 1982, Antichitatea și moștenirea ei spirituală, 1993). Remarcabilă e, de asemenea, preocuparea de a valorifica, prin studii și traduceri, textele latine și grecești medievale și renascentiste scrise pe teritoriul românesc sau datorate unor români. Câteva dintre tălmăcirile publicate în acest domeniu - Johannes Sommer și Christianus Schesaeus, Scrieri alese (1988), Nicolae Spătarul Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului - Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali (1997), A. M. Grazianus și Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă (1998), Petru Movilă
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]