103,224 matches
-
o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților de mortalitate (risc de deces la fiecare vârstă). Acest paradox nu este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre numărul tabelelor momentului și cel al tabelelor pe generații, foarte mare în 1950, s-a atenuat progresiv. În realitate, creșterea speranței de viață nu se poate acompania de o scădere a numărului de decese, decât dacă această mișcare de creștere se amplifică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților de mortalitate (risc de deces la fiecare vârstă). Acest paradox nu este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre numărul tabelelor momentului și cel al tabelelor pe generații, foarte mare în 1950, s-a atenuat progresiv. În realitate, creșterea speranței de viață nu se poate acompania de o scădere a numărului de decese, decât dacă această mișcare de creștere se amplifică în decursul timpului. Nu a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să ne așteptăm la o progresie a cererii pentru bunuri ce sunt caracteristice acestei clase de vârstă și drept urmare la o extindere al celui de-al treilea domeniu al economiei, partea serviciilor depășind-o pe cea a bunurilor. Statisticile disponibile (tabelul 24, alăturat) converg spre a arăta că partea serviciilor crește atât în raport cu consumul, cât și în raport cu cererea finală. În plus, nu mai este necesară referirea la diferențele de productivitate pentru a justifica această mișcare tendențială, explicarea în termeni de structură
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
înainte de civilizația amuzamentelor și a transportului nu are aceleași reflexe față de călătorii ca o persoană scăldată într-o cultură mai propice relațiilor internaționale. Proporția de persoane care au mers deja cu avionul este un indicator pertinent pentru măsurarea acestui efect. Tabelul 24. Evoluția părții serviciilor în cererea și consumul finale (prețuri curente) Țări Ani Partea serviciilor în cererea finală, cu prețurile curente Partea serviciilor în consumul final, cu prețurile curente Statele Unite 1972 55,2 66,1 1977 55,0 66,2
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru a participa la o masă, deseori urmată de un bal. De-abia la vârsta de peste 80 de ani consumul de petreceri trece sub nivelul la care se afla când persoanele în cauză aveau între 40 și 44 de ani, Tabelul 25 alăturat exprimă raportul dintre consumul celor trei tranșe de vârstă (60 la 64 de ani, 70 la 74 de ani și 80 la 84 de ani) și consumul unui grup de referință, persoanele în vârstă de la 40 la 44
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
succesiv tranșele de vârstă de la 60 la 64 de ani, 70 la 74 apoi 80 la 84 de ani. Raportând consumul acestui menaj tip la consumul de bază, se măsoară nu numai efectul de vârstă, ci și efectul de generație. Tabelul 26 dă o idee asupra unor rezultate obținute în această perspectivă. Tabelul 25. Consumul final și efectele de "vârstă" Servicii bugetare Consumul persoanelor între 60 și 64 de ani împărțit la consumul persoanelor între 40 și 44 de ani (efect
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
74 apoi 80 la 84 de ani. Raportând consumul acestui menaj tip la consumul de bază, se măsoară nu numai efectul de vârstă, ci și efectul de generație. Tabelul 26 dă o idee asupra unor rezultate obținute în această perspectivă. Tabelul 25. Consumul final și efectele de "vârstă" Servicii bugetare Consumul persoanelor între 60 și 64 de ani împărțit la consumul persoanelor între 40 și 44 de ani (efect de vârstă) Consumul persoanelor între 70 și 74 de ani împărțit la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
consommation", Économie et Statistique, no. 324-325, 1999, p. 167. Normal, distorsiunile ușor de observat în cadrul funcțiilor de consum și de economisire sunt rezultanta acestor multiple efecte care uneori se întăresc unul pe celălalt, uneori se opun, dar întotdeauna se completează. Tabelul 26. Consum final și efecte de generație Servicii bugetare Consumul unei gospodării între 60 și 64 de ani împărțit la consumul aceleiași gospodării între 40 și 44 de ani (efect de generație) Consumul unei gospodării între 70 și 74 de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
folosește pentru a sugera situația (experimentală) în care alte variabile independente sunt ținute sub control pentru a discerne asupra unei variabile dependente / situații cauzale etc. (n.red.) rata medie anuală de creștere a populației. (n.red.) 1 Pentru prescurtările din tabele, am preferat să păstrăm formele originale, ele neexistând în limba română; la fel și pentru sigle. (n.tr.) Europa celor 25 (începând cu 2004) nu includea România și Bulgaria, care au aderat în 2007. (n.red.) 2 Femei de lume
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
noi, ca dovadă că eu nu tăcusem În cartea aceea de povestiri. Dar Sanda m-a liniștit, dezvăluindu-mi că, navigînd pe internet pe urmele unei informații despre Statuia Libertății, dăduse peste situl ellisisland.org, iar acolo, nimerind Întîmplător peste tabele interminabile cu nume de imigranți debarcați În insulă, nesperînd totuși să dea șase șase, Își Încercase norocul cu numele străbunei ortografiat În fel și chip. O găsise. M-am pus și eu pe căutat și am avut confirmarea. Într-adevăr
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
medie..., după ce o să-ți treci maturitatea?... Întrebarea păru să-l descumpănească puțin pe Ceaușescu. O să văd eu, tovarășe Dej! răspunse el. O să mă sfătuiesc cu tovarășa mea... Că și ea vrea să-și completeze studiile. În timpul liber se ocupă cu tabelul lui Mendeleev, că-i place mult chimia... "Uite, dragă îmi zice aici se vede un co-doi"... Așa spune tovarășa Elena? întrebă Maurer cu o figură inocentă. Gheorghiu-Dej se prefăcea că studiază un mic document pe care tocmai i-l înmânase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că-i place mult chimia... "Uite, dragă îmi zice aici se vede un co-doi"... Așa spune tovarășa Elena? întrebă Maurer cu o figură inocentă. Gheorghiu-Dej se prefăcea că studiază un mic document pe care tocmai i-l înmânase Alexandru Drăghici. Tabelul lui Mendeleev, repetă Ceaușescu. Codoi?... insistă Maurer. Ceaușescu nu mai răspunse. Profesorul Miron Constantinescu, care își servise în tăcere micul dejun, își săltă capul masiv și își luă ochelarii de pe masă, unde-i lăsase mai înainte. În clipele următoare glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sau de divertisment. Pentru orice subiect pus în discuție, prezentatorul, ca un prestidigitator bine antrenat, scoate repede de sub masă, de la spate, de după perdea, din tavan, de unde nu te aștepți, un panou pe care sunt orânduite, în cea mai riguroasă disciplină, tabele cu multitudini de căsuțe colorate, grafice cu săgeți orbitoare, șiruri de cifre cocoțate în copăcei avântați pe verticale și orizontale, diagonale șturlubatice pe care se înșurubează tot felul de simboluri misterioase, hărți pe care înfloresc evantaie hașurate etc. Desigur, există
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
țară, o femeie căreia i-a murit fiica a urmărit un băiețel și l-a omorât aruncându-l de pe pod într-un râu. În fundal, se profilează o tablă uriașă pe care sunt proiectate fotografiile celor trei protagoniști, precum și un tabel doldora de date cu privire la desfășurarea faptelor. Iată că, de sub masă, apar alte două panouri, pe care sunt figurate, pe șiruri și pe coloane frumos colorate, raportul dintre înălțimea în metri de la care se poate produce căzătura și diferitele tipuri de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sau transrasială. Prezentarea contextului social include și contextul legislativ, dar și contextul social mai larg, prin date statistice privind dinamica adopției. Capitolul 2 prezintă o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate în tabele meta-analitice, organizate pe diferite criterii care servesc autoarei în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în adopție și de a contura profiluri factoriale ale părinților adoptatori, precum și ale copiilor adoptați, așa cum rezultă ele din literatura de specialitate. Capitolul 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
joacă politica de protecție a copilului din fiecare țară. În prezent, această politică variază de la o țară la alta, extinzându-se de la descurajare totală, la promovare și suport pentru părinții care aleg să adopte un copil cu nevoi speciale (vezi Tabelul 1.1). În prezent formele de adopție anterior menționate: adopție închisă/deschisă, națională (domestică)/internațională, adopția copiilor cu nevoi speciale, coexistă în diferite state în proporții variate. În România este recunoscută legal numai adopția închisă. Majoritatea adopțiilor se înfăptuiesc la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
închisă. Majoritatea adopțiilor se înfăptuiesc la nivel național, adopția internațională fiind permisă în condiții speciale, permise de lege. Un număr mare dintre copiii care pot fi/sunt adoptați sunt din categoria copiilor cu nevoi speciale (în sensul definiției anterior menționate). Tabelul 1.1. Politica de încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale în diferite țări45 Țări în care politica descurajează adopția copiilor cu nevoi speciale Țări în care se încearcă în prezent o încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale Țări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret, studiile arată că, în aproximativ 90-95% dintre cazuri, adopția se înfăptuiește în cuplu 85. Coroborând datele oferite de diverse studii constatăm și noi (vezi tabelul 2.1), o rată medie de 92% dintre adopții înfăptuite în cuplu. Procentul cel mai ridicat de adopții înfăptuite de cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obținute de Oficiul Român pentru Adopții într-o anchetă pe bază de chestionar la care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de tipul adopției: în cazul părinților din România vorbim de adopție națională, în timp ce, în cazul adopțiilor din SUA vorbim de adopție internațională. Potrivit studiilor, părinții care adoptă internațional sunt semnificativ mai în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta înaintată să li se dea spre adopție copii mai mari tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Legislația în vigoare în România nu precizează decât diferența minimă de vârstă între părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu realizat asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din statul Virginia că, 77% dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivel educațional ridicat. Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005 1333 de familii din Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]