1,212 matches
-
lor mijloace, alții însă, mulțumită ajutorului meritoriu al pompierilor și voluntarilor, pentru că locurile unde locuiau încă erau invadate de apă, de netrecut, și toți, toți, cei sănătoși și cei bolnavi, unii pe propriile picioare, alții în scaune cu rotile, pe tărgi, în ambulanțe, se îndreptau spre respectivele secții electorale ca niște râuri care nu cunosc alt drum decât cel spre mare. Celor sceptici sau doar neîncrezători, acelora care sunt dispuși să creadă doar în minunile din care speră să tragă vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trebui, da, ar trebui, ar trebui ce. Cuvântul era ca un trup mort care s-ar fi încrucișat cu el pe drum, trebuia să descopere ce voia, să ridice cadavrul. Pompierii și ajutoarele de la apărarea civilă intră în stație. Au tărgi, își protejează mâinile cu mănuși, cea mai mare parte dintre ei n-au atins niciodată un trup ars, acum aveau să afle cât e de greu. Ar trebui. Ieși din baie, se duse în camera de lucru, se așeză la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
final, tânărul medic s-a spălat pe mâini, s-a îmbrăcat și a ieșit grăbit din vestiar, nerăbdător să se întoarcă acasă, pentru amânata reîntâlnire cu mama sa. Și, chiar când pășea în hol, a zărit o pacientă dusă pe targă către sala de operație. Era doamna Weinberg. Din câte mi-a spus doctorul, a murit fără să-și mai recapete cunoștința. O întâlnire neașteptată Am bătut câmpii preț de zece pagini, cu unicul obiectiv, până acum, de a mă prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
treacă douăzeci și patru de ore. Între timp, trebuia să stau liniștit și să aștept, singur cu frica și cu imaginația mea morbidă, în timp ce sângele depăna încet povestea a ceea ce se întâmplase sau nu cu mine. Asistenții aduceau mereu pacienți noi pe targă, care treceau unul câte unul prin fața mea cu crizele lor de epilepsie și blocajele lor intestinale, cu rănile de cuțit și supradozele de heroină, cu mâinile fracturate și capetele pline de sînge. Voci strigau, telefoane sunau, cărucioare cu mâncare zdrăngăneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să nu fie lăsată la volan. După ce omul a renunțat la bicicletă, singurul vehicul cu tracțiune inteligentă, au apărut îngrozitoarele accidente de circulație. Suntem fascinați de mitul accelerației. Alergăm cu ambulanța, dar nu ne mai uităm dacă pacientul e pe targă. O lume plurischizofrenică nu se împiedică de mofturile artei. Dolarul - această stea polară a pragmatismului. Nu tehnica în sine generează alienare, ci omul o violentează spre această direcție. Judecăm epoca noastră după standardele unei lumi ideale. Care nu a fost
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
profesorul de sport, care în dimineața respectivă, sosise cu câteva minute în urma lui și un alt coleg din prejma sa: Am văzut cu ochii mei cum ridicase din Cimitirul Central un om înghețat. Era un tip înalt, mai lung decât targa. Era viu? Întrebă Bidaru cuprins de o bănuială. Nu pot să-mi dau seama. Mă grăbeam să nu întârzii la ore și totuși, după spusele celor care-l văzuseră mai bine, părea mort. Mai avea și o sticlă cu o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
probabil că Înaintea impactului, cu un ultim reflex de apărare, Își dusese mâinile la cap. „A sărit de la etajul șapte. A murit pe loc...”, rosti cu o satisfacție bizară o femeie de lângă el. Sosi o ambulanță, doi bărbați coborâră o targă. În clipa când ridicau trupul, Bruno zări craniul explodat, Își Întoarse privirea. Ambulanța porni În urlete de sirenă. Astfel sfârși prima iubire a lui Bruno. Vara lui ’76 a fost probabil perioada cea mai cumplită din viața lui; Împlinise douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Întrebă el. — Nu, făcu ea din cap. Bruno se repezi la bar, ceru telefonul. Ambulanța sosi În zece minute. Toți clienții se Îmbrăcaseră; Într-o liniște mormântală, Îi priveau pe infirmierii care o ridicau pe Christiane, o așezau pe o targă. Bruno urcă lângă ea În ambulanță; erau foarte aproape de Hotel-Dieu. Bruno așteptă câteva ore pe coridorul cu linoleum pe jos, apoi internul de gardă veni să-i vorbească: Christiane dormea; viața nu-i era În pericol. În duminica următoare, fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
descrie uimirea la vederea celor două cadavre? La început le confundă, pentru că în urma mutilărilor nu prea se mai știe care‑i mama și care‑i fiica. Polițiștii au rămas cu gura căscată. Rainer zace palid și aproape leșinat pe o targă, în timp ce medicul îl liniștește cu medicamente; dar pulsul îi este surprinzător de regulat pentru un asemenea șoc, constată medicul. Unde vă este pijamaua și unde e tatăl dumneavoastră, întreabă inspectorul. Pijamaua trebuie să fie aici, mi‑am scos‑o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Cuplu rău: Marga - Andronescu. „Campioni ai dezinformării" (în opinia prezidentului Băsescu n.n.), cei doi reprezentanți ai „găștilor" din învățământul superior sunt un fel de Bonnie și Clyde ai mediului universitar. Androneascaporeclită „Abramburica" și Marga - cel care „a dus învățământul cu targa" au fost în sfârșit demascați de atotputernicul președinte jucător, și puși la colț cu prilejul promulgării noii Legi a învățământului. Ahaaa, v-am prins, vrăjitoarelor! Cel puțin la DNA cu voi! Cuplu bun, (aici cred că președintele a strivit, după
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pare să-l privească atent pe rănit. Cel care-l susține de picioare privește undeva Înainte, peste capul plecat al tovarășului său, fără a ne da posibilitatea să ghicim ce anume privește. Este evident că celor doi le lipsește o targă ce le-ar ușura foarte mult munca. Să-i numim totuși brancardieri. Ei poartă haine subțiri de culoare ceva mai deschisă, haine militare, desigur, haine de simpli soldați. Ei poartă și un fel de pălării fără bor care par să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
te îmbolnăvești în Ajunul Anului Nou! Nu știam dacă voia să spună că era ghinion pentru pacient sau pentru personalul medical, așa că n-am răspuns. Ne-a dus într-un minuscul cabinet fără geam, în care nu era decât o targă și i-a adus Fionei un halat. — Poftim, drăguță. Poți să-l îmbraci? Poate ar fi mai bine să ies, am spus. — E-n regulă, poate să rămână, i-a spus Fiona infirmierei. M-am întors cu fața spre perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de spus decât s-o întreb mereu pe Fiona cum se simte. Spunea că se simte obosită. Doar de asta se plângea, că e obosită. Nu voia să se miște sau să se ridice în capul oaselor: stătea întinsă pe targă, ținându-mă de mână. Mi-o strângea tare. Părea înspăimântată. — De ce durează atât? Asta era cealaltă expresie des folosită. Cu puțin timp înainte de miezul nopții am ieșit pe coridor să văd dacă se întâmplă ceva. Uitându-mă după o figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Uitându-mă după o figură cunoscută, l-am zărit pe medicul de gardă. Se grăbea spre recepție. Am fugit după el, strigând, „Scuzați-mă“, dar a fost întâmpinat de o echipă de infirmiere care duceau un pacient inconștient pe o targă. Am rămas la mică distanță în timp ce el începu să pună întrebări. Pacientul abia fusese adus, se pare, după ce fusese găsit aproape mort într-o mașină. S-a vorbit de intoxicație cu monoxid de carbon și s-au schimbat câteva observații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
găsit aproape mort într-o mașină. S-a vorbit de intoxicație cu monoxid de carbon și s-au schimbat câteva observații cinstite, cu glas scăzut, despre șansele lui de supraviețuire. N-aș fi băgat în seamă incidentul, dacă în timp ce trecea targa n-aș fi zărit fața pacientului și dintr-un motiv oarecare nu mi s-ar fi părut vag familiară. Preț de o clipă, am fost aproape sigur că îl mai văzusem pe acel bărbat. Dar sentimentul putea veni de oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și într-o formă cam nasoală. M-a șocat. — Iartă-mă, spuse Fiona. E îngrozitor să începi așa Anul Nou. — Nu fi prostuță, am zis. Îmi dădeam seama că era tot mai vlăguită. După ce bău, se lungi din nou pe targă și nu mai încercă să vorbească până nu reapăru infirmiera. — Facem progrese, spuse ea veselă. Asistenta încearcă să vă găsească un pat și imediat ce veți avea unul, vă putem duce în salon, iar doctorul Bishop vă va da antibioticele. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că se jena de ceva. — Avem nevoie de cămăruța asta. Mă tem că va trebui să vă mutăm de aici. — Să ne mutați? Dar am crezut că nu aveți unde să ne mutați. S-a dovedit că aveau. Au scos targa Fionei pe coridor, au tras un scaun pentru mine să stau lângă ea și ne-au lăsat acolo. A mai durat nouăzeci de minute până au găsit un pat. N-am ajuns la alți medici între timp: atât internul, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aproape ora două când au venit infirmierele s-o ia pe Fiona, dar arăta deja neajutorată și speriată. Am strâns-o tare de mână și i-am sărutat buzele. Erau foarte reci. Apoi am privit în urma ei în timp ce-i duceau targa pe coridor. Personalul insistase să mă duc acasă să mă odihnesc puțin, dar n-am reușit decât să împlinesc prima parte a indicațiilor lor. Eram extenuat fizic, în primul rând pentru că mă întorsesem pe jos de la spital, ajungând acasă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
au găsit aproape mort, dar nu înghețat, nemaiputând să meargă că era amorțit. Tonu și cu Iancu au tăiat doi drugi din lemn, că era pădure, cu barda lui Butnaru, au jupuit scoarță de tei și au făcut repede o targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de și-a revenit. Iarna a trecut și Ilinca s-a întors la bărbatul ei însoțită de rude, cerându-și iertare și promițând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
forța. Și ce zici de bătrâna aia, n-ai mai văzut așa ceva. I-am povestit tot unui doctor și mi-a zis că mint. Îi evacuam de pe chei, trebuia să evacuăm morții, și bătrâna asta zăcea pe un fel de targă. „Vreți să vă uitați puțin, domnule?“, mi-au zis. Așa că m-am dus să mă uit și exact atunci a murit, a Înțepenit deodată. I se-ntinseră picioarele și trupul Îi Înțepeni cu totul. Ca și cum ar fi murit cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
au adus Înăuntru și, În timp ce doctorul Îi asculta inima cu o chestie pe care și-o băgase-n urechi, am auzit o Împușcătură afară, asta Însemnând că l-au omorât pe Gilford. M-am Întins lângă bătrân când au cărat targa la spital și m-am ținut bine de targă și-am plâns și-am plâns și el arăta așa de palid și pierit și atât de Îngrozitor de mort și nu mă puteam opri să nu mă gândesc că dacă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu o chestie pe care și-o băgase-n urechi, am auzit o Împușcătură afară, asta Însemnând că l-au omorât pe Gilford. M-am Întins lângă bătrân când au cărat targa la spital și m-am ținut bine de targă și-am plâns și-am plâns și el arăta așa de palid și pierit și atât de Îngrozitor de mort și nu mă puteam opri să nu mă gândesc că dacă bătrânul murise, oricum n-aveau de ce să-l mai Împuște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se întreba Trestie în timp ce făcea cale întoarsă. „Aha! Am găsit! Trei centuri, trei bretele de la sacii de merinde și sforile de la foile de cort. Facem hamuri din ele și pe Toader îl așezăm pe o foaie de cort ca pe targă”... Timp de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a precizat Trestie. Înhămați
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Trei centuri, trei bretele de la sacii de merinde și sforile de la foile de cort. Facem hamuri din ele și pe Toader îl așezăm pe o foaie de cort ca pe targă”... Timp de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a precizat Trestie. Înhămați la targa improvizată, au pornit să se târască ca doi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a precizat Trestie. Înhămați la targa improvizată, au pornit să se târască ca doi melci. La un timp, Trestie a dat semnalul de oprire: Cum te simți, Toadere? Mai poți rezista încă pe atâta? De rezistat oi rezista eu întrebarea-i dacă voi mai puteți trage
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]