96,454 matches
-
juriului. Viața și filmul intră uneori în relații ciudate. Tânărul actor (care e uruguayan) mi-a spus că una din bunicile lui, Bertha, era din România. În film, el are o bunică evreică poloneză și cere cetățenie poloneză pentru că, din cauza tatălui care și-a lăsat familia și a plecat în Israel, reperele lui (printre care și cele identitare) sunt puțin mai mult bruiate. La Arkadden, Daniel Hendler mi-a spus că s-a gândit să ceară cetățenie română, pentru că cetățenii uruguayeni
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
în competiție). Pentru Samaria, Kim Ki-Duk a primit Premiul de regie. Diferit de precedentul Spring, Summer, Autumn, Winter... and again Spring, Samaria sau Samaritan Girl, cum i s-a spus în engleză, pare până la urmă să ilustreze un precept biblic. Tatăl nu poate arunca piatra asupra fiicei lui, adolescenta care se prostituează. Dar o urmărește și îi ucide pe doi dintre clienții acesteia. Apoi se predă poliției. Kim Ki-Duk pune povestea în rama cotidianului (prostituția juvenilă e o problemă în Coreea de Sud
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
dar nu face din asta un caz social. Dimpotrivă, lucrează la rece, metodic. Refuză din pudoare să arate scenele de sex, dar n-are nici un fel de scrupule în a arăta cadavrul plin de sânge al unui client ucis de tată într-o toaletă publică. Vorbește printre rânduri, tot acolo unde strecoară notații justificative despre prostituata sfântă care schimbă viețile celor cu care se culcă. Aceștia se trezesc peste noapte budiști. Această ediție a Berlinalei a fost una a femeilor. Catalina
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
starea individului, socială, profesională și de psihologia lui - normală, În parametrii caracterului stabilit, derutată, supravegheată, oscilatorie de către factori perturbatori ai conștientului etc. Ori Brâncuși a crescut Într-un spațiu al satului ancestral În care obiceiurile și credința se perpetuau din tată-n fiu, așa Încât memoria colectivă, pe diverse paliere ale menținerii ei, era drămuită În mod chibzuit fiecărui membru al comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria colectivă ca și identitatea religioasă se cuvine a fi consemnate „nu prin Înscrisuri sau alte
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În simplitate și trezvie, asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre tată spre copil, dinspre cel vârstnic, spre cel necopt la minte”. O precizare de tip informațional: hasidismul a fost inițiat de iluminatul Baal Șem Tov, aflat Într-un conflict deschis cu intelectualismul rabinic. În prefața unei cărți de proză - semnată Costan
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Am vizitat această țară În memoria tatălui meu, a consătenilor mei din generația lui și a tuturor agricultorilor români, care făceau parte din „Grânarul Europei”, și care atunci când s au introdus „secerător-legătorile automate” În perioada interbelică, cumpărau „sfoara de Manila”. Și astăzi Philippine este primul exportator de
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
din fotografie. De ce am senzația că și ea se uită În ochii mei? Recitesc: Fericită româncă. După 13 ani de așteptare i s-a Împlinit visul de-o viață! Eu am crescut cu Lăcrimioara. Am văzut-o plângând la moartea tatălui ei. A unei colege. Cand a pierdut un copil. Dar și când l-a născut pe al doilea. Cand băiatul ei a terminat primul pe liceu. Și atunci plângea, dar era un plâns fericit, daca am putea spune așa... Acum
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
ani mai mare decât mine. După ei urma un teren viran și vreo două case, după care băteam la poarta fraților Terente , prietenii mei de bază la jocurile din stradă. Mămica lor era o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
a familiei Butuc cu două fete foarte drăguțe si liniștite, mai mari decât noi, apoi casa unde locuia domnul Graff, un neamț plecat mai târziu În Germania, iar alături Marica, o altă colegă de școală, ai cărei părinți erau greci: tatăl vaporean , iar mama casnică , precum majoritatea soțiilor din aceste familii ale călătorilor pe apă. Casa lor care era situată chiar peste drum de doamna Iutzi. De acolo mai făceam câțiva pași și dacă traversam Calea Călărașilor, coborând pe Ștefan cel
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o mamă zămislită la fel.“ d) Născut din părinți incestuoși. Pricolici se fac din “copii din doi veri primari și chiar de gradul doi și trei (XV 168), din Împreunarea tatălui cu fiică-sa sau a mamei cu fiu-său. Devenind mare, la epoci nehotărâte, Îi vine o nebunie, fugind până se vede singur. Atunci se dă de trei ori peste cap, se preface În lup, câine sau altă fiară și
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
bătuse cu putere toată noaptea, spre mirarea sa. Cu o zi înainte, Armand verificase chiar el, plin de zel gospodăresc, toată casa, începând cu podul din lemn masiv... Scara din trunchiuri de stejar ce ducea înspre mansarda pustie... de când Aristhu, tatăl său a plecat... scârțâia din toate încheieturile. Era singurul loc al casei ce nu fusese renovat. După multe șovăieli, Armand Bart se hotărâse în final să o lase neschimbată de dragul celor ce au locuit în ea și nu mai sunt
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
poet. Așadar, poetul-trubadur (baladeur), experimentalist, certat cu lumea, dar angajat ființial, scria „pe creier” și voia să ia În posesie conștiința, asumîndu-și destinul. Sondează, cu efort reconstitutiv, adîncurile mitice, dezvăluie amintirile traumatice și universalizează, s-a observat, biografemele (precum În Tatăl meu Rusia); icoana Înlocuită cu portretul lui Stalin consfințește triumful Răului (preexistent, care se Întinde Însă) și, uitat de „Părintele din ceriuri”, aduce - ironic - „laude” părintelui biologic („vrednicia ta de Tată”). Plîngerile sale, prevestirile rele, suferință atingînd pragul sacrificial, trase
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
traumatice și universalizează, s-a observat, biografemele (precum În Tatăl meu Rusia); icoana Înlocuită cu portretul lui Stalin consfințește triumful Răului (preexistent, care se Întinde Însă) și, uitat de „Părintele din ceriuri”, aduce - ironic - „laude” părintelui biologic („vrednicia ta de Tată”). Plîngerile sale, prevestirile rele, suferință atingînd pragul sacrificial, trase Într-o rostire ritualica, impregnata de tragism se lovesc de neincredere: „acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat”. Acuzat pentru „senzualitate excesivă”, izvodind „o poezie dezordonată
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
lui Cârțan În „țară” prin „Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimiși către Înălțimi: Negoiul și Moldoveanul. Aude aici legenda lui Negru Vodă. Din 2 oct. 1865 rămâne În fruntea familiei căci Își pierde tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre mirarea lui, câmpul se termina departe, acolo unde cerul se unește cu porumbul verde sau cu grâul
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
I a intervenit pentru eliberarea lui, mișcat profund de dragostea lui de țară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tată și mamă”. Se Întoarce În țară și se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
țării, unde să poată aștepta Împlinirea visului de-o viață Întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind Înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: ,, Aici doarme Badea Cârțan, visând la Întregirea neamului său”. <endnotelist> 1. „Mama trăiește, tata e mort de trei ani, Însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În ’77 mă uitam cum se bat romanii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune și frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu așa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei... De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam În fruntea tuturor, așa Îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
cheltuiască, că și-așa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăști. La București am fost de peste o sută șaptezeci de ori. Bucureștiul și Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu știe de Moșu-său și de Tată-său, zici de el că-i orfan.” (Fragment din interviul pe care Badea Cârțan l-a dat cu câțiva ani Înainte de moarte, revistei „Poporul român”). 2. De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
deveni tot ce m-a fermecat" Talent pluriform, mereu în expansiune, Gabriela Melinescu a intrat în spațiile prozei cu Bobinocarii, în 1969, o carte savuroasă de o specială factură, în care liricul și comicul fuzionează surprinzător. Urmează seria de romane: Tatăl minciunii, Lupii urcă la cer, Regina străzii, care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
Crețu, fiul său și colegul nostru pe parcursul a 8 ani, nefăcând excepție. Avea un langaj care intrase În folclor. Păcat că Nelu nu mai e printre noi să-și amintească cum, solidar cu toată clasa, trebuia să ia atitudine Împotriva tatălui său. Dar ce nevinovate erau aceste mici farse care de atunci ne-au făcut să cunoaștem spiritul de solidaritate, Într-adevăr toți pentru unul și unul pentru toți. Mai ales la orele de botanică și anatomie. “Și era acest Crețu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Stai ca un bolovan și aștepți să treci iar un an.. Bolovanii clasei... Sau când Într-o zi vine inervat la culme și Înainte de a Începe lecția, spumegând de furie ne spune: Mâ mârlanilor, ieri a venit la mine acasă tata lui Slătineanu... (Noroc că nu era de la noi din clasă) cu un coș În care erau 5 fâțe de pești ca să-i trec copilul clasa. Că ce sunteți voi bolovani, dar ce e el. Auziți, vine cu 5 fâțe să
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
piramide de spaime și fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în amiaza târzie casa luminii mai strâmtă se arată
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
de munte pentru mine ele au fost întotdeauna cea mai amnezică materie din univers mai ales dimineața 29 aprilie Și totuși cea mai amnezică materie am descoperit-o pe lângă Șaptesate lângă Brașov erau fragii din Babarunca am fost acolo cu tatăl meu viu la pescuit de păstrăvi în apele sălbatice și reci nu am prins nimic ne-am ales până la urmă cu o mână de fragi care de mult m-au uitat 2 mai, ora 23,59 Acum 37 de ani
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
ăn câmpie Trenul oprit undeva în câmpie și mecanicul locomotivei certându-se cu firul de grâu ce nu ne lasă să trecem Frig Azi noapte am visat că mama a venit pe la mine. Dimineața am găsit ușa deschisă... Tatîl meu Tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am aflat cine e de fiecare dată mă trezesc înainte ca el să
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]