5,159 matches
-
răsturnase pe canapea. -Ia ”băiețelu”, să te răcorești! Băiețelu’ întinse alene mâna și azvârli pe gât paharul dintr-o înghițitură: a-haa! Acum pot și eu să respir! După un sfert de ceas de nemișcare și tăcere, cu ochii fixați în tavan, domnul Gigi a sărit ca ars: -Aoleu! Tu m-ai arestat aici cu “șprițache”și eu pierd serialul. Dacă mă mai ții, pierd și jurnalul. Gata, am plecat! Tu nu vii? -Eu mai înregistrez actele astea de la firmă, mormăi Silvica
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
10 august 2013 Toate Articolele Autorului Motto: „Adună lacrimi în pocal de aur Spală-ți fruntea ... fruntea plină de laur.” Era noapte. Razele lunii pătrundeau prin fereastră, lăsând în umbră colțurile încăperii. Adrian își țintuise privirea într-un punct din tavan. Somnul se încăpățâna să vină din cauza gândurilor ce-i alergau prin ceața trecutului. Mintea să se zbenguia în voie, plutind peste ocean. România era țara părinților, patria din care plecase în urmă cu 30. Amintirile lui au ajuns până în seara
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
a gândi liber, de a se mișca fără restricții, își părăsiseră părinții, iubitele, rudele, prietenii, preferând să se ascundă în munți. Adrian tremura de frig. Deși vară, noaptea era foarte răcoroasă pe munte; refugiul era aproape înghețat. Prin aerisirea din tavan, prin care ieri plouase, se vedeau câteva stele strălucind; păreau agățate de brațele cerului. Coborî din patul de lemn; se îmbrăcă imediat, dar nu mai avu timp să se spele. Ușa zburase deja făcându-se țăndări. Mai mulți milițieni, cu
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
ORIZONT prin întregul mall, fata îl luă pe Sinu de mână și-l trase după ea ca pe un fel de ușă de incendiu, în direcția Sauna. Intrară în primul pavilion de sub mall, dotat un promontoriu pe mijloc, înalt până la tavan. Se urcară pe vârful movilei de unde trebuiră să coboare printr-un orificiu de la a cărei buză începea o scară în spirală brumată, apoi un tobogan din plastic prăfuit, multicolor, pentru copii. Foarte ușor alunecară pe un tobogan jos, în cel
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
mai văzuse niciodată suluri de papirus vechi ca istoria. Și niciodată nu mai simțise mirosul închis, ca de ceară stătută, al cărților, sau ca de scândură putredă. Dar oare numai pentru aceasta să se fi urcat el până sus, aproape de tavan unde aerul parcă era ceva mai cald și pișcăcios? Sinu simți în nări, la un moment dat, prea mult praf și voi să coboare. Atunci își dete seama că se urcase mult prea sus. De-a dreptul în zenitul sălii
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
râvnit de oricare dintre noi dar pe care nu l-am stăpânit niciodată. Acolo era pusă o saltea mică pe care putea dormi o singură persoană și mai multe pisici. Pe unul dintre paturi era zestre mătușii așezată frumos până în tavan alcătuită din covoare și coverturi țesute în război, presuri multicolore din coade și perne de puf noi înfățate în fete albe cu colturei. Bucătăria era încăpătoare iar sobă de lut cu plita ocupă un sfert din ea. În fața ei trona
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
2015 Toate Articolele Autorului de ce dor crucile sau poate nu ele dor ci centrul lor doare ca un spin ridicat de curând sau dintotdeauna în inima copilului nenăscut. să mori într-o ofilire continuă este datul sau să crești până la tavanul care imită cerul într-un continuum de puncte întâlnindu-se undeva într-un pocal. acolo zace credința pe care fără să o accesezi crește în tine mereu ca un semnal de alarmă când te rătăcești prin propriile linii ale obloanelor
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
mine pe acoperiș! - Tu, Orestes!? Domnul te-a adus acum aici! Urc imediat cu tine! Orestes, Artemios și Theodoros urcară, cum se putea, pe acoperișul în flăcări ai casei și dărâmară resturile acoperișului arzând, ce căzu în afara casei. Scoaseră din tavan niște bârne prin pod, chiar deasupra odăii unde se aflau cele trei ființe izolate de foc. Orestes spuse lui Artemios că el va coborî în odaie, să caute cele trei femei. Pe una o găsi leșinată. O ridică în brațe
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
datează de pe timpul romanilor. Acolo este amenajat un fel de orășel subteran. În adâncul pământului, în imensa cavernă străjuită de pereții de sare, se află terenuri de sport, locuri de joacă și delectare pentru copii și chiar o bisericuță cu tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este foarte recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora dar și orașul Horezu cu vestitele atelierele de ceramică
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
ultimul mister va fi cunoscut, va fi doar lumină orbitoare, fără umbre, dar poate că mințile noastre ale tuturor, or să facă implozie! Lumea o să se reducă la patru pereți frumos colorați, cu o singură fereastră mică, undeva sus aproape de tavan și cu o singură panoramă : CERUL ! Referință Bibliografica: Singura direcție : cerul ! / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
față de celălalt, acum cât încă mai este timp și nu le este complicată existența comună? Se pot despărți pur și simplu fără nicio ranchiună, rămânând la fel de buni prieteni, chiar dacă nu mai vor fi și iubiți. Adriana privea cum joacă pe tavan anumite umbre. Ceva însemna că este deschis în casă, dacă pătrunde aerul rece al dimineții, mișcând perdelele, a căror unduire, se reflecta de la lumina lămpii de noapte pe tavan. Așa și în sufletul său se mișcau anumite umbre, care unor
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
nu mai vor fi și iubiți. Adriana privea cum joacă pe tavan anumite umbre. Ceva însemna că este deschis în casă, dacă pătrunde aerul rece al dimineții, mișcând perdelele, a căror unduire, se reflecta de la lumina lămpii de noapte pe tavan. Așa și în sufletul său se mișcau anumite umbre, care unor stări sufletești le aducea mai multă întunecime, iar altora mai multă speranță de bine. Dar acest bine ar trebui să apară de undeva, sau de la cineva. Nu venea el
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
tine? -Asta e nuiaua mea fermecată. E de alun. -I-auzi! Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă! -Nu! Că nu mă despart de ea niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. Domnul și doamna Ștefănescu se uitau mirați la el. După ce se dezbrăcă de palton, îl agăță frumos în cuierul de după ușă și se așeză tacticos pe scaun, la masă. Se așeză și domnul Ștefănescu pe pat, lângă masă. -Trebuie să
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
noastre răvășite, Un strop din liniștea banchizelor perene Și-o rază din lumina stelelor vrăjite. Iar dacă vii cu vietăți viclene, Ești, iarnă, rea, cu zări încremenite. STALACTITE În peștera unde trăim o viață Stau toate gândurile nerostite, Atârnă de tavan ca stalactite Și sunt mai reci ca țurțurii de gheață. În lumi reale sau închipuite, Speranțele se pierd încet în ceață, Chiar soarele se-ascunde-n dimineață Și clipe cad ca picături cernite. Iar umbrele ne cheamă-n lumea tristă Și ne
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
se simtă ”băiatu” bine...Și,băiatu?.. Se prăbușește în pat,plângând din nou cu hohote: -Ăsta-i buchetul meu de flori...de ziua noastră... Gigi “cade”și el pe pat,cu cearșaf cu tot.Cu mâinile la ceafă,fixează ochii-n tavan și tace...tace...Silvia plânge cu sughițuri: -Că-mi spunea...biata...mămica...Ce face-ți voi,mă,că nu se cunoaște nimic?Un nepoțel,acolo,băiat sau fată,nu contează.Copil să fie.. Și tata socru mi-a spus acum o
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
nu aveau știința înălțării pe verticală. E una din puținele moschei pe care creștinii n-au dărâmat-o după cucerirea unui oraș. În schimb au făcut altceva: în mijlocul moscheii (imaginați-vă un pătrat mic în mijlocul unui pătrat mare) au spart tavanul și au înălțat o biserică. Fără ziduri, treci dintr-una în alta pe neobservate. Granada, mai mult decât toate orașele din sud, a suferit masiv influența maură. În ultimii 250 ani ai prezenței maure în Spania, Granada era capitala micului
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
și o Românie superbă, minunată, perfectă, frumoasă și puternică. E România din mintea unora dintre noi. Nu a subsemnatului în mod special: România din suflet. O țară mai blândă și mai dreaptă decât sora ei de lut. O catedrală din „tavanul” căreia uneori picură silențios lacrimi cerești. Reversul României al cărei ștat de plată îl frecventează patrioții amanți ai urnelor electorale. Cine nu simte că e stăpânul real al unei Românii virtuale, nu dă nicio șansă acestei țări care nu e
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
elev un verset din Cartea Psalmilor, din Vechiul și Noul Testament, cuvinte sfinte care au hrănit cu dragoste și binecuvântare suflețelele școlarilor. Serioși și emoționați, copii s-au grăbit să studieze în detaliu Biblia și, cu mânuțele de îngeri ridicate spre tavanul clasei s-au grăbit să dea citire Cuvântului lui Dumnezeu. „Biblia este cartea copilăriei mele, a tinereții și maturității mele. Ca părinte și profesor îmi trăiesc viața în litera și spiritul Sfintei Scripturi. Cuvântul lui Dumnezeu este bun, este adevărat
1100 DE SUFLETE HRĂNITE CU SFÂNTA SCRIPTURĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361156_a_362485]
-
le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul... și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură... Toader, stăpânul casei, truditor de țarină și iubitor de animale, stătea întins pe o laviță. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminica aceasta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? ”Toderașe, niciodată nu știi când va suna ceasul, vino la biserică și ascultă cuvântul Domnului!” Parcă îl și vede
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
duminica viitoare mă voi duce. Așa e, nu știi când vine vremea”. Mărioara, vrednică gospodină, dar și soață cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligu ț a galbenă ca aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse că de mâine va începe recolta nouă de cucuruz. Mai mestecă cu mâinile ei frumoase, avea degetele lungi și subțiri, degete de pianistă, așa i-a spus Marcel... „s-o fi însurat, oare
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
șosea ... crăcoasa aia, cu țiganul ... Nu erau d-aici, erau din oraș ... Of, viața mea! Pe vreunul dintre bărbații de la mese îl apucase melancolia ... Vedeți! și ne-am uitat toți, după degetul lui Thomas, pe care și-l îndreptase spre tavan. Ia auziți cum sună! Și acea voce și-a repetat strigătul de teamă, de deznădejde, de bucurie că, uite, cu toate chinurile de pe sufletul lui, el încă mai trăiește. Of, viața mea ... și parcă se ofileau frunzele ... și florile, strivite
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
cu aghiazmă, făcătoare de minuni. Undeva, lângă candelă, lumânarea de la Paști, cu care ocoleau biserica, luminiță ce se aprindea în momente grele pentru oameni: furtuni, fulgere, trăsnete, grindină, în scopul îndepărtării duhurilor rele. Obligatoriu, în cel puțin o cameră, în tavanul din lemn, încă de la construcție se prindea puternic un cioc din fier făcut de țiganul fierar, de care se agăța coșul împletit din fâșii de lemn, de formă ovală în care se creșteau copiii în frumoasele cântece de leagăn ale
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
numai cu Dumnezeu, spațiul celei mai grăitoare tăceri (vezi rolul tăcerii în toată literatura patristică). Celula trezește o sete nemaiîntâlnită de lumină, liniște, iubire a celuilalt - chip al lui Dumnezeu. Elementele celulei sunt deseori personificate: vizeta, gratiile, pereții, ușa, podeaua, tavanul. De asemenea, foamea, setea, frigul, durerea sunt văzute ca niște babe malefice din povești, ca demoni care îi chinuie mereu pe deținuți. Lumea întreagă este pentru ei o lacrimă pe obrazul lui Hristos. În cele din urmă, suferința este asumată
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
alimentație publică, au intrat în salonul de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu am mai intrat într-o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
puhoiul de cereri trimise în fiecare an, iată că în acest an, ne-a surâs norocul. În luna martie a fost anunțată Mara, norocoasa mea nepoată, că a avut șansa să fie câștigătoarea a două locuri. Am aruncat căciula în tavan de bucurie, chiar dacă noi eram patru persoane în familie și biletele numai două la număr. Andaluza a expediat banii și am scotocit prin internet să aflăm câteva informații despre concertul la care n-am încetat să sperăm un lung șir
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]