2,883 matches
-
bani la un bijutier care-și ia partea și el. Principala grijă a bogaților din comunism este să-și mascheze bogăția, să o camufleze, să pozeze în băieți săraci. Florescu nici nu-și cumpără o vreme mașină, se folosește de taximetriști iar când devine prea cunoscut printre aceștia, apelează la serviciile unui pensionar. Abia într-un târziu își cumpără un Fiat de la Gheorghe Balaci pe care îl înlocuiește după ani buni cu un Aro pentru export pe care îl obține, cum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mi dă câteva exemple de la noi: „la magazine, locurile de parcare pentru handicapați sunt ocupate, de regulă, de indivizi care cred că s-au descurcat mai bine decât ceilalți. Îi deranjează cineva, Îi amendează?”. Sau: „atrag atenția unui polițist că taximetristul care s-a instalat neregulamentar la câțiva metri de el mi-a tăiat calea și tot el m-a agresat. Polițistul se uită la mine plictisit, Îmi spune că nu-și poate părăsi postul și-mi Întoarce spatele”. Concluzia lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fost războiul din Iugoslavia. RĂzboiul din fosta Iugoslavie a schimbat complet mentalitatea liderilor euro peni. Am citit lucruri scrise de Joschka Fischer, un foarte influent ministru de Externe german de atunci... V.A. : Un fost rebel în tinerețea lui, apoi taximetrist, o figură, ce mai ! A.M.P. : Exact, pe care și astăzi îl văd pe bicicletă în Gendarmenmarkt, unde este universitatea mea. SPP-ul lui e disperat când acesta o pornește prin Berlin pe două roți. Deci ei au început să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rusești, absint elvețian ; erau la mare căutare și frunzele de cocaină de mestecat sau canabisul de fumat, care, chiar dacă nu le găseai la bar, ci mai mult pe lângă el și erau destul de scumpe, se cereau pentru o seară de neuitat. Taximetriștii începuseră să se certe pe locuri la Răcaru, aglomerând o porțiune mare a Griviței din jurul restauran- tului. Și nu numai pentru că birjarii sau șoferii lăsau și tot luau clienți, dar tot parcând și așteptând lângă crâșmă apucau, fie și de la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și cum își trecea degetele peste cicatricele piciorului meu, aveam nevoie de el când fulgerele de vară mă trezeau din coșmaruri, când mă răsuceam în pat și îl prindeam de mână, gemând numele fiului meu. De fapt i-am spus taximetristului să mă lase pe Third Avenue, cam la cincizeci de metri de apartament, și am plutit în Kiehl’s să-i cumpăr lui Mike un șampon special pe care de care mi-am amintit că folosea când era la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
telefonul din partea serviciului de taxi l acare ai comandat o mașină spre aeroport. De obicei, „veghez” toată noaptea: citesc, mă uit la televizor, mai verific - a câta oară? - lista lucrurilor (haine în majoritatea lor) cu care mi-am încărcat valizele... Taximetristul care mă duce la aeroport pare un bărbat destupat la minte, cel puțin așa mi se arată în scurtul dialog pe care îl purtăm: considerații despre timp, prețul benzinei, investițiile turcești în Basarabia („mărunte, obscure și slinoase”), corupția puterii, proiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care s-a reprofilat în tranziția basarabeană pentru a putea supraviețui. Mai cunosc câteva exemple de acest fel. Când ajungem la aeroport, bunul și agreabilul meu convorbitor îmi cere o sumă dublă față de ceea ce știam că trebuie să plătesc. Tupeul taximetristului mă blochează, mi-e rușine și milă totodată pentru neobrăzarea sa hapsână. Chiar mă gândeam, înainte cu câteva minute, că uite ce noroc am avut ca ultima persoană cu care am vorbit la Chișinău să fie una plăcută și inteligentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ele își vor afla locul în scrisul meu. De exemplu, nu voi uita niciodată după-amiaza din Madrid, când am avut urgentă nevoie să ajung din centru la hotelul meu, situat în afara orașului. Am oprit un taxi și i-am explicat taximetristului unde vroiam să merg. Șoferul era un om în vârstă care părea nu în cea mai bună stare de sănătate. După câteva minute, am oprit la roșu. Când mașinile din jurul nostru au demarat odată cu schimbarea luminii semaforului, eu am realizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Apoi, să nu uităm, Darie: Simirad, cu ani în urmă, pornea la treabă cu entuziasm și bine intenționat. Multe va fi făcut și dres pentru urbea-i de erecțiune (ca să ne exprimăm precum Costachi Ciopi): fluidizarea traficului, asfaltarea drumurilor, disciplinarea taximetriștilor și a comercianților stradali, Ateneul Patafizic de la care iau deja leafă directorială Danilov și Pelicanul Ursachios, curățenia piețelor și a căminelor de veterani, sponsorizarea unor proiecte culturale, caragialescul Partid al Moldovenilor, atât de scump Conului Leonida și Efimiței sale, apropierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bine pe străini la noi în România, atunci și cultura română și viața culturală din România s-ar "vedea" mai bine de la Paris. Dacă hotelurile nu ar fi atât de scumpe la București, dacă n-ar exista acest reflex al taximetristului de a-l jupui pe străin, precum și reflexul similar al unor chelneri...! Ce vreau să spun este că de fiecare dată când am venit cu prieteni francezi în România ei au rămas îndrăgostiți de această țară, în ciuda numeroaselor peripeții de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poți forma o propoziție dintr-o conjuncție. Important era că puteam chipurile să mă descurc, să trăiesc, să vegetez, în lumea asta care nu pune prea mare preț pe cuvinte, pe dialog. Pot trăi și fără el. Apoi treceam pe lângă taximetriști, vânzătoarea de la colț, care probabil se întreba ce serviciu oi fi având de stau numai două ore. De dimineața, de la 7 la 9 sunt plecat, două treceri pe lângă teritoriul ei, după care dispar din raza sa vizuală. Când ea toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
doi pești piloți în jurul unui rechin. Tabloul în sine conține ceva din abjecția străzii Evului Mediu, este dezgustător și magnific în același timp. Omul cu crucea traversează piața în diagonală. Florăresele, vânzătorii de soft-uri pirat și DVD-uri pornografice, taximetriștii de la stația din apropiere au înlemnit cu toții. Imaginea ființei acesteia chinuite și pierdute, penitența aceasta inutilă și ireală este mult prea greu de suportat chiar și pentru ei, persoane obișnuite cu nebunia cotidiană a marelui oraș. Poporul român nu are
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
marelui oraș. Poporul român nu are însă obiceiul sfințeniei publice. Cu atât mai puțin al "nebunilor întru Cristos". Mă întreb cum s-ar fi uitat locuitorii Moscovei la o astfel de scenă. Dezghețul se produce cu strigătul balcanic-disprețuitor al unui taximetrist: "Gigi, uită-te, bă, și la ăsta, ia-l în mașină să-l duci la centrul de fier vechi!". Încă odată, Caragiale Ion Luca a triumfat. Toți încep să râdă în hohote, eliberându-se de imaginea grea ce se lipește
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nenea, ce vrei? Vrei să te bați cu mine?", întreabă sacadat creatura canalelor și a nepăsării noastre. "Vezi bă Gigi, te face ăsta, cât îl vezi tu de nemâncat", răspunde corul din ce în ce mai excitat. "Da, vreau să mă bat", răspunde Gigi, taximetristul, împins pe nevăzute în față de o mână invizibilă, dar vocea nu mai este a lui. Ar dori să glumească, dar nu poate, este depășit de situație. Omul își dă jos cu grijă de la gât desaga murdară. Din ea extrage mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vreau să te îmbolnăvesc și pe matale." Toată lumea își pleacă greu capetele. Nimeni nu mai râde. O fac doar micii piloți vagabonzi, care se tăvălesc cu satisfacție, mici brute sângeroase, arătând cu degetul spre spectatori. O florăreasă își face cruce, taximetriștii se prefac că vorbesc în stațiile lor de emisie-recepție cu luminițe strident colorate. Se aud vocile sparte, distruse de cafea-filtru, ale celor de la dispecerat. Zeroo opt unu cheamă Zeroo opt doi, se audeee? Crucea este ridicată din asfalt și aburcată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
noastră evreică. Pe vremuri, când Madi (Mariana Marin) încă mai trăia și mulți poeți germani din Aktionsgruppe Banat veneau la ea acasă (locuiam foarte aproape și ne vedeam zilnic), ea povestea întâmplări halucinante cu securiști deghizați în chelneri sau în taximetriști care o duceau în păduri necunoscute, undeva într-un crâng, aproape de țărmul mării, o amenințau și o lăsau noaptea singură pe marginea drumului... Țin minte că Denisa Comănescu mi-a povestit într-o noapte că îi scrisese Werner Söllner din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
suntem pe partea cu numerele pare ; îi ordon efectiv șoferului să întoarcă imediat și să ne ducă unde trebuie. Niciodată n-o să știu dacă bulibășeala șoferilor de taxi bucureșteni este reală sau jucată. Dacă ești provincial, ești o victimă sigură : taximetriștii te duc pe rutele cele mai ocolitoare cu putință, pretextând însăși bulibășeala (reală) a traficului din Capitală Iar dacă ești bucureștean get-beget, dar neatent la rută, poți păți același lucru ; în orice caz, nici unul dintre șoferi nu oprește aparatul de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Jo-Jo mă privesc amuzați. Dar n-am să mă dau bătută. Știu sigur că o să meargă. Trebuie să meargă, pentru că în ruptul capului n-am să plătesc un comision de livrare uriaș când stau chiar după colț. — N-o să intre. Taximetristul scoate capul pe geam și se uită la mine cu scepticism. — Ba da! Primele două picioare au intrat deja... Mai împing o dată, disperată. Dacă aș putea să îndes cumva celelalte două picioare! E ca atunci când îți duci câinele la veterinar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dacă aș putea să îndes cumva celelalte două picioare! E ca atunci când îți duci câinele la veterinar. Plus că n-am asigurare, adaugă șoferul. Nu contează! Sunt doar câteva străzi. O țin eu în brațe tot drumul. O să fie bine. Taximetristul ridică din sprâncene și se scobește între dinți cu o scobitoare jegoasă. — Crezi că aveți loc și tu, și chestia asta? — O să mă-nghesui! O să fac cumva să-ncăpem! Frustrată la maximum, mai dau una mesei de cocktail, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Închid ochii și-mi lansez o rugăciune mută către toți zeii din ceruri. Ajutați-mă să iasă bine. Vă rog. Și, poate, după asta vom putea trage linie cu toții și ne vom putea vedea de viețile noastre. — Rockefeller Center, spune taximetristul, oprind, iar eu îi zâmbesc lui Luke, făcând eforturi să-mi ascund nervozitatea. M-am străduit să găsesc un loc cât mai departe de zona de interes a lui Elinor - și așa am ajuns la Rainbow Room de la Rockefeller Center
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
niciun motiv să fiu chiar eu excepția. Ajungem în Santo Domingo și autobuzul oprește victorios într-o autogară învechită. Pășesc cu recunoștință în praful mâlos și mă îndrept spre un rând de taxiuri mohorâte. Explic cu ceva greutăți la un taximetrist unde vreau să merg, înțelege rapid conceptul de „satul coloraților”, îmi zâmbește prietenos și, fără să clipească, îmi cere un preț astronomic. Negociem o bucată de vreme, mă plictisesc și mă mut spre următorul taxi, unde reâncepem același proces. Explicația
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
amabil. De-a lungul Americii Latine gringo este văzut ca un rezervor inepuizabil de bani, și ideea respectivă își găsește aplicații mai mult sau mai puțin grafice în conduita localnicilor față de gringo. În Ecuador toate regulile de bază se aplică taximetriștii încearcă să jecmănească atât cât pot, prețurile la piață urcă surprinzător, până și prețurile la hotel sunt pe cât posibil alterate la apariția unui alb. Cred eu, sunt obișnuită cu fenomenul și încerc să-i evit consecințele pe cât posibil. În El
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mai multă vreme. Aventurile cu animale au fost palpitante dar parcă a fost mai mult un stop temporar în drum spre următoarea țintă: Estancia Puesto Viejo. Estancia Ajung în Capilla del Monte de unde urmează să iau un taxi până la Estancia. Taximetristul este trimis de Virginia, patroana fermei, deoarece altminteri nimeni nu ar ști drumul către fermă. Pornim pe un drum plin de praf și hârtoape și taximetristul bombăne că nu o să mai bată de multe ori calea asta, că drumul este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Estancia Ajung în Capilla del Monte de unde urmează să iau un taxi până la Estancia. Taximetristul este trimis de Virginia, patroana fermei, deoarece altminteri nimeni nu ar ști drumul către fermă. Pornim pe un drum plin de praf și hârtoape și taximetristul bombăne că nu o să mai bată de multe ori calea asta, că drumul este din ce în ce mai rău și mai mult își distruge mașina decât câștigă un ban. Mă concentrez pe peisajul schimbător și pitoresc: dealuri aride, acoperite de tufișuri țepoase, câmpii
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Mă concentrez pe peisajul schimbător și pitoresc: dealuri aride, acoperite de tufișuri țepoase, câmpii verzi presărate cu vaci grăsuțe și parcă zâmbărețe și, din loc în loc, coaste ale dealurilor care strălucesc feeric în lumina puternică a soarelui. Quartz, îmi explică taximetristul. Primele zile în Estancia trec rapid. Casa este tot timpul plină de argentinieni veniți să-și petreacă vacanța în liniștea munților, unii din Cordoba, mulți din Buenos Aires. În afară de Virginia, patroana, mai este fiul ei Julio, care este ghid turistic, Carlos
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]