27,041 matches
-
arta un prilej de meditație. Autorul este conștient de marile modele ale literaturii și tratează temele cu un autentic bun gust. El apelează la acea magie a versului tipic baudelaireană și, fie că o face cu voluptatea scrisului, fie că teama de reacțiile fiziologicului așa cum le descrie îl implică într-o direcție opusă, cea a izolării de obiectul artei, obține un efect plăcut, cald, sensibil. Cu atît mai mult cu cît eul care descrie stările sufletești ale omului în general într-
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
fiind înlocuit cu un scris neglijent cu cerneală verde. În fața evenimentelor petrecute singura cheie de descifrare era studierea întregului conținut al celor două plicuri. Ajuns acasă am încercat să lămuresc misterul. Studiul întregului material m-a tulburat profund dându-mi teama încă de la început că sunt supravegheat pas cu pas și că probabil voi fi dirijat să acționez funcție de interese ale unor entități ce aparțineau altei lumi. Unele mesaje erau criptate urmând a-mi fi dezvăluite la anumite date după îndeplinirea
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
Traducere și prefață de Viorica Nișcov, Editura Polirom, Iași, 2001, 210 pag, f.p. O nuvelă pierdută și regăsită într-o cultură cu puternice tradiții francofone, traducerea și publicarea unei nuvele practic inedite a lui Marcel Proust poate fi socotită, fără teama de a exagera, un eveniment. Cititorul român va avea ocazia să descopere în aceste pagini un Marcel Proust mai stîngaci, mai superficial poate, dar care îl anticipează, în multe privințe, pe autorul Căutării timpului pierdut. Nemulțumit de realizarea acestei nuvele
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
La prima vedere obiectul-carte lasă o impresie de nesățioasă vanitate. Dar poezia? "Scriu cu litere kilometrice cu versuri kilometrice cu sentimente și idei kilometrice" - iată o mărturisire, o posibilă profesiune de credință. Un poet al cantității, al multului, terorizat de teama de a nu fi spus niciodată destul. Poezia lui Nicolae Țone se înscrie pe linia dicteului suprarealist debordant pe care adesea dorința de a epata îl trădează făcîndu-l să cadă într-un vid de lirism, substituit nu de puține ori
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
pare bine reprezentat: istoria lui locală ar putea începe cu Mănăstirea Argeșului, trecînd apoi prin Eminescu și nuvelele lui Caragiale, pentru a ajunge la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
odoare?... Luminița, fie-mi permis, procedă cu o intuiție și cu o maturitate artistică, amândouă rarisime... Mi-e mie amic Platon, dar mai mult adevărul. De regulă, criticii tineri, mai puțin înzestrați, estetic, nu dețin nici morala pe măsură. De teamă, când împăratul e gol-goluț, ei vor încerca să ne convingă că împăratul e îmbrăcat în cele mai fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
împărtășea. Este călduros apreciat de către Petru Comarnescu: "M-am dus în ziua și ora fixată și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul și generozitatea care îl caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă, vorbindu-mi despre originalitatea temei, despre autenticitatea trăirilor, despre lipsa de conveniențe în legătură cu relațiile dintre personaje. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile, dar, că, fără perspective, va trebui
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
poate testa, îndeobște, pe spații mici (sinteza, clamată ostentativ de unii confrați, nefiind un apanaj al spațiului tipografic amplu, extins pe sute și sute de pagini!), Cornel Regman se descoperă prin sintagme fericit găsite, prin concentrate ce reflectă deopotrivă figura temei și a sa personală. Iată un șir de exemple: �adevărate buchete nomenclaturiste"; excesul de bunăvoință arătat de unii stipendiaților în materie de compromisuri rușinoase"; �judecățile severe și adesea sarcastice constituie muzica de fond peste care se suprapun ici-colo încuviințările"; �un
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
prin camere întunecate și luminate. A descoperit că, noaptea, mama sa trecea vaporoasă prin casă, plutind. Și-a construit o păpușă de lemn și o amuletă de piatră pe care le ținea ascunse, pentu ca secretul să îl scape de teamă. Ori de cîte ori el se gîndește la ele, eu simt că scrisul e o amuletă ascunsă." E prima notație, datată 1 septembrie 1985, din Oniria, jurnalul de vise al lui Corin Braga. Rezumînd, în mod poetic, capitolul despre anii
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
Oleander Press, Fayetteville, New York, 2001, 128 p., $8.00 U.S., $11.50 Canada Numărul din vara aceasta al revistei Lettre Intérnationale este consacrat Americii, contradicțiilor și atracțiilor ei, "în SUA găsești totul, și contrariul lui. De aici, probabil, fascinația și teama, mirarea, dezamăgirea, speranța" (B. Elvin). Modernitatea (și America în postura de tărîm al unei anumite modernități) a schimbat raportul eului cu lumea. S-a zis că ne-a izolat, ne-a făcut manipulabili, ne-a înstrăinat de tradiții și de
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
de timpuriu, dar pe mine - fugit din țară în ianuarie 1974 - mă zguduie mai ales (ca și în Zidul martor al Florenței Albu) acumularea ce a urmat de speranțe necontenit înșelate, de indignări, dezgust și exasperare, pe un fond de teamă justificată. Le retrăiesc cu închipuirea, într-un florilegiu de extrase din jurnalul lui Victor Felea: " Destinul nostru e o jalnică mascaradă; e scuipatul dezgustat al lui Dumnezeu la o răscruce a tuturor mișeliilor, e iarmarocul obscen al unor mârșavi negustori
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
mai crede că poți duce lumea de nas pozând în protector al copilașilor orfani, dar băgând tare peste populație aceiași vechi și odioși securiști. Gâdiliturile prim-ministeriale or fi adus ele zâmbetul pe buzele d-nei Nicholson, însă tare mi-e teamă că ele n-au virusat și calculatoarele de la Bruxelles, unde numele marilor securiști români sunt bine arhivate în computere sigure. Ca și cum abia ar fi așteptat un semnal, Ion Iliescu s-a grăbit să scoată din rezervația proprie de securiști persoane
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
implantăm de pe acum spioni, ca să putem asasina în voie când o veni clipa și când o vor cere interesele stăpânilor răsăriteni ai lui Iliescu! Tâmpiți mai suntem! Tâmpiți și patrioți! Ce e de făcut, în aceste condiții? Tare mi-e teamă că nu mare lucru. Izbitura de măciucă aplicată de cehi e doar o fărâmă din ceea ce ne-au rezervat occidentalii. Dacă nici la Praga nu mai putem călători fără viză, cum o să călătorim la Paris și la Roma?! Cum vor
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
cred să mai fi relatat întîmplarea de mai jos care mi-a marcat adolescența. Am consemnat-o, imediat după ce s-a petrecut, într-un caiet care s-a rătăcit, dacă nu cumva a fost distrus de bunicul meu matern, din teama că va cădea în mîinile cui nu trebuie. O vreme caietul a stat ascuns în seiful din peretele camerei în care mă refugiam să citesc. E vorba de camera strămătușii mele, despre care am tot scris. N-am idee cum
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
împotriva cruntei boli care părea că face să-i tremure pupilele. Cîteva luni mai tîrziu, la Paris, Valéry m-a rugat să-l duc cu mașina. - Pe strada Piccini, la clinica unde e internat Bergson. Vai, adăugă el, mi-e teamă că se duce, mi-e atît de teamă. Bergson nu mai primea pe nimeni în afară de ai lui și de Valéry. I-am propus poetului să-l aștept cît durează vizita - patruzeci de minute cu totul -, iar în timp ce eu, în mașină
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
-i tremure pupilele. Cîteva luni mai tîrziu, la Paris, Valéry m-a rugat să-l duc cu mașina. - Pe strada Piccini, la clinica unde e internat Bergson. Vai, adăugă el, mi-e teamă că se duce, mi-e atît de teamă. Bergson nu mai primea pe nimeni în afară de ai lui și de Valéry. I-am propus poetului să-l aștept cît durează vizita - patruzeci de minute cu totul -, iar în timp ce eu, în mașină, încercam să-mi imaginez ce-și spuneau ei
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
că nu e admirabil să-i împarți pe oameni în funcție de rasă, de religie, de sex sau de orice altceva și să-i pui pe urmă să tragă ponoasele apartenenței la o anumită categorie. Cred că aprehensiunea unor posibile violențe și teama de recurgere la mijloace discriminatorii sau la persecuții a fost și factorul decisiv în polarizarea intelectualilor din anii '90. înlăturarea din funcții sau bîta minerilor chemați să facă ordine, indiferent de gradul de violență, au rupt prietenii vechi și care
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al stofei, de astă dată în sens invers. Am mai scris despre aceasta și revin de teamă ca textul publicat pe timpuri să nu se fi pierdut. Ar fi o pagubă. De aceea, risc să mă repet. Înmânându-ne pașapoartele, colonelul ne lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
atras în eseul d-lui Nemoianu este, înainte de toate, claritatea cu care pune în discuție un fapt de istorie a criticii literare din secolul XX. Apoi, desigur, temeinicia argumentelor. Dl. Nemoianu e convins că există o "ostilitate implacabilă și o teamă față de artă și literatură" în toate criticile aduse formalismului estetic de-a lungul unui secol care a fost pe rînd, în multe țări, democrat, dictatorial și din nou democrat. Chiar denumirea de formalism estetic preferată de dl. Nemoianu și de
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
decesul său tragic de către sora criticului, acest manuscris apare acum la Editura Hasefer, stîrnind instantaneu mare ecou și interes. Asta deopotrivă datorită faptului că avem, totuși, de-a face cu o scriere postumă a marelui critic, dar și pentru interesul temei pe care o abordează și o dezvoltă magistral. Pe mine unul tema abordată nu m-a mirat deloc. Știam mai demult, din a doua jumătate a anilor șaptezeci, că autorul nostru nu-și ascunde evreitatea, ba chiar o cultivă, preocupat
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Hora domnițelor, Ochiul etc.), dar și în poezie. Desigur, nuanțat din varii motive, trebuie considerată și explicația tardivă, fără s-o fi cerut cineva, dată de Negoițescu în prefața "romanului epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
elemente nebănuite pe care Philippe Delerm le focalizează și le nuanțează aducîndu-le în prim plan. De pildă "Une petite croûte": o constatare simplă - nu mai este pîine, tocmai cînd, la o cină fără pretenții, erau invitați niște prieteni. Iritarea semnifică teama de a nu mai respecta un cod bine definit. Mai mult decît un aliment, pîinea devine "o structură mentală" ce presupune stabilitatea, siguranța. Diferența specifică constă într-o surprindere a hazardului insinuat în cotidian și o decupare fină a relațiilor
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
spun ziarele, următoarele infracțiuni: abuz în serviciu (a nesocotit o decizie a CNAM, deși n-avea nici un drept legal să facă așa ceva), cenzură (din lista oficială a CNAM a ales pe cine și cum a dorit) și tare mi-e teamă că nici acuzația de corupție n-ar fi cu totul exagerată: de unde să știm noi că editurile favorizate cu nerușinare nu cotizează gras în contul partidului pe care d-na Andronescu îl reprezintă atât de aberant în guvern? Motivarea ministresei
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
viața un infern. Cu ce aplomb să reproșăm Europei că ne ține într-o rușinoasă carantină când noi, aici, acasă, ne întrecem în sfidare și necinste? Din păcate, s-a mers atât de departe în aberație, încât tare mi-e teamă că singura soluție - dacă BOR ține să mai joace vreun rol în viața publică românească - ar fi dizolvarea ei și reînființarea pe criterii cu adevărat creștine. La cele zece porunci mă refer, nu la altele!
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
jos pe un rîuleț în Cehia rurală. Ea e convinsă că o asemenea decizie e simplă nebunie. Pe cei doi nu-i despart doar oceane, continente și cele zece sau douăsprezece ore diferență de fus orar. Îi desparte de fapt teama de necunoscutul viitorului, de incertitudinea iubirii în timp. Femeia e cea la care această teamă apare explicit, în vreme ce la bărbat necunoscutul e reprimat cu o încredere aproape ridicolă în moment, în iubire, în ceea ce-i așteaptă împreună. Conversația e hilară
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]