1,731 matches
-
angajat alt cioroi? Băiatul privi spre Jones printre cârlionții bine unși cu briantină. Ce s-a-ntâmplat cu ultimu’? A dat ortu’ popii? — Drăguțule, spuse blând Lana. Băiatul deschise o geantă lucitoare făcută de mână și-i dădu Lanei un teanc de bancnote. — A mers totu’ bine, George? întrebă ea. Le-a plăcut orfanilor? — Le-a plăcut cea de la pupitru, cu ochelarii. Credeau că-i vorba de un fel de-nvățătoare sau așa ceva. O vreau numai p-aia acuma. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la bancă înainte de prânz. — O, da. Trebuie să trimitem evidența, fu de acord domnișoara Trixie și porni târșâindu-și picioarele spre toaleta doamnelor. — Domnule Reilly, n-aș vrea să te grăbesc, spuse prudent domnul Gonzalez, dar observ că ai un teanc întreg de hârtii pe birou care nu au fost încă înregistrate. — A, hârtiile. Da. Dar când am deschis primul sertar astăzi dimineață, am fost întâmpinat de un șobolan mare care părea să fie în curs de a roade dosarul firmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
hârtia răspunsului scris de domnul Gonzalez către Abelman și îl strecură pe al său printre cele din corespondența care urma să fie expediată. Ocoli apoi în vârful picioarelor micul trup inert al domnișoarei Trixie și, întors la biroul său, luă teancul de material încă neînregistrat și-l aruncă în coșul de hârtii. * — Hei, don’șoară Lee, mutra aia grasă de poartă șapcă verde, mai vine p-aci uneori? — Nu, mulțumesc lui Dumnezeu. Asemenea indivizi îți prăpădesc investițiile. — Da’ pretenu’ ăla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
prezinte filme atât de deprimante. Controlă zăvorul de la ușă, întrebându-se când avea să se întoarcă mama lui acasă. Începuse dintr-o dată să iasă aproape în fiecare seară. Dar pentru moment, Ignatius avea alte preocupări. Deschizându-și biroul, văzu un teanc de articole pe care le scrisese cândva, gândindu-se că le va publica în reviste. Pentru presa de opinii scrisese „Boetius constată“ și „În apărarea Hroswithei: celor care spun că n-a existat“. Pentru revistele populare scrisese „Moartea lui Rex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pentru registre și începu să lucreze la cruce. Pe la ora unsprezece o dădea cu primul strat de vopsea pe care îl aplica meticulos cu o mică pensulă pentru acuarelă. Domnișoara Trixie era tot absentă. La prânz, domnul Gonzalez privind pe deasupra teancului de hârtii la care lucra, spuse: — Mă întreb unde poate fi domnișoara Trixie? — I-ai tăiat probabil tot avântul, răspunse rece Ignatius. Aplică vopseaua cu pensula pe marginile aspre ale cartonului. Totuși, s-ar putea să apară la prânz. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu îl vor salva, odată ce nu-și va putea aduce aminte absolut nimic despre Lear și Arthur, în afară de faptul că primul avea niște copii. Puse țigara în scrumieră și începu din nou să caute. În sertarul de jos găsi un teanc de hârtii vechi pe care nu le examinase destul de temeinic la prima sa căutare prin birou. Punând hârtiile pe genunchi, le cercetă una câte una, constatând că erau în cea mai mare parte, așa cum își imaginase, lucrări ale studenților pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
prin vecinătate. Pe o parte a yo-yo-ului era un palmier pe care filipinezul îl scrijelise la cererea lui. Ignatius îl lansă în jos, dar sfoara se rupse și mosorelul se rostogoli pe dușumea, intrând sub pat unde ateriză pe un teanc de însemnări pe foițe Big Chief și reviste vechi. Scoțând firul care îi atârna de deget, scotoci din nou mai în fundul sertarului și găsi o coală de scris cu antetul Levy Pants. Iubită Myrna, Am primii comunicarea ta jignitoare. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
așa? — Absolut. Era într-un dosar galben. — Să văd dacă pot s-o găsesc. Doctorul Talc se ridică și începu să caute deasupra unui biblioteci, răscolind niște vrafuri vechi de lucrări, dări de seamă, teze semestriale. În timp ce aranja din nou teancurile răvășite, o coală veche de hârtie liniată, împăturită în formă de avion, căzu dintr-un dosar și lunecă pe podea. Talc nu observă avionul, era doar unul din multele care intraseră plutind prin fereastra lui cu câțiva ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în minte un loc în care putea să stea cel puțin jos și să se odihnească: Catedrala Sfântul Ludovic. Se așeză într-una dintre băncile de lângă un stativ cu lumânări aprinse și își decoră cu desene mâinile, având pachetele puse teanc alături de el. Când termină cu decoratul mâinilor, luă o carte de rugăciuni de pe pupitrul din față și privi prin ea, împrospătându-și cunoștințele vagi pe care le avea despre mecanismele Liturghiei. Privind desenele care-l reprezentau pe oficiant plimbându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am mai văzut asemenea arătări. — Îmi face impresia că-i gangster, spuse doamna Levy. Nu ții bani aici, nu-i așa? — Eu cred că domnul Zalatimo-i cinstit, șopti domnul Gonzalez. Are doar probleme cu alfabetul. Și înmână domnului Levy un teanc de scrisori. Sunt mai mult confirmări pentru rezervările la hotel pe timpul antrenamentului de primăvară. Și aici este o scrisoare de la Abelman adresată dumneavoastră, nu firmei. E scris „personal“ pe ea, deci ar fi mai bine să o deschideți. A sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și după ce căută cu o lupă, răsfoind paginile, dădu un număr. Domnul Levy formă numărul și o voce răspunse: „Bună dimineața. Curățătoria regală“. — Dă-mi cartea aia de telefon, zbieră domnul Levy. — Nu! se răsti domnișoara Trixie, lovind cu palma teancul de cărți și ținându-l bine cu unghiile proaspăt vopsite. Dacă ți le dau le pierzi. Găsesc eu numărul corect. Trebuie să vă spun că prea sunteți nerăbdători și iritabili. Stând în casa voastră am pierdut zece ani din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Trebuie să văd despre ce este vorba. Vinzi probabil droguri copiilor. — Hei! strigă George. Nu pot plasa marfa dacă-i deschisă. — Cu atât mai rău pentru tine. Ignatius se feri de băiat și rupse hârtia care învelea pachetul. Văzu un teanc de ceea ce păreau să fie cărți poștale ilustrate. Ce sunt astea? Ilustrații vizuale pentru cursul de drepturi civile sau altă importantă disciplină școlară la fel de cretinizantă? — Dă-mi-l înapoi, nebunule! — Mamă Doamne! Ignatius era uimit de ceea ce vedea. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dușumea goală care ducea la fereastra unde domnișoara Trixie stătea pe un scaun, degustând prăjiturile olandeze. Domnul Levy înaintă pe culoar, trecu de peruca neagră care atârna în vârful unei lăzi și de escarpenii cu tocuri înalte puși pe un teanc de ziare. Unicul element de întinerire pe care părea că l-a reținut domnișoara Trixie erau dinții. Se vedeau sclipind printre buzele ei subțiri, în timp ce mușca din prăjituri. — Ai amuțit dintr-o dată, constată doamna Levy. Ce s-a întâmplat, Gus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Oricum, trebuia să plece din casă. Se băgase în dulap unde căuta o raniță pe care mama lui i-o cumpărase pe când avea unsprezece ani pentru o excursie dezastruoasă de o zi la o tabără de băieți. Scormoni printr-un teanc de indispensabili îngălbeniți, ca un câine care caută un os, aruncând izmenele într-un arc peste capul său. Poate că n-ar strica să te ridici, lăcrămioara mea. Trebuie să adunăm articole, să strângem notele. Ar fi bine să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe cineva. — Dar așa și este. Salvezi, într-adevăr. Acum trebuie să fugim. Te rog. Vom discuta mai târziu. Ignatius trecu pe lângă ea și ducându-se la micul ei Renault deschise portiera din spate și se urcă printre afișele și teancurile de manifeste cu care era acoperită bancheta. Mașina mirosea ca un chioșc de ziare. Grăbește-te! Nu avem timp să înscenăm un tableau-vivant aici, în fața casei. — Chiar ai de gând să stai acolo? întrebă Myrna, aruncând teancul de foi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
printre afișele și teancurile de manifeste cu care era acoperită bancheta. Mașina mirosea ca un chioșc de ziare. Grăbește-te! Nu avem timp să înscenăm un tableau-vivant aici, în fața casei. — Chiar ai de gând să stai acolo? întrebă Myrna, aruncând teancul de foi cu însemnări prin ușa din spate. Sigur că da, zbieră Ignatius. N-am de gând, firește, să mă așez pe locul din față, capcana aceea a morții pentru toți cei ce merg pe autostradă. Și acum urcă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În „departamente“: Biroul de Știri, Reportaje, Editorial, Paginare... Pereții aveau aceeași culoare liliachie ca și cei de la recepție și erau la fel de goi. Nu existau nici un fel de pereți despărțitori, iar mesele de lucru ale jurnaliștilor se revărsau unele peste altele. Teancuri de hârtie, bilețele galbene și măzgălite se scurgeau de pe un birou pe următorul, ca Într-o avalanșă filmată cu Încetinitorul. Monitoarele computerelor licăreau sub lumina becurilor din tavan, iar posesorii lor, cocoșați deasupra tastaturilor, concepeau știrile de a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu ceai: doar două căni. Polițiștii nu ar fi trebuit să rămână la ceai, ci să iasă pe străzi În căutarea copilului de cinci ani dat dispărut. — E o rușine, spuse femeia În vârstă, așezând tava de ceai deasupra unui teanc de reviste Cosmopolitan aflate pe măsuța de cafea. Să umble toți dezaxații așa pe străzi! Ar trebui să fie cu toții la pușcărie! Și nu poți să zici că n-au unde să-I bage! Vorbea despre Craiginches, Închisoarea cu ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Într-un bej murdar. Duncan Nicholson stătea la masă, având-o vizavi pe agenta Watson, tăcută și Încruntată. El nu părea deloc În apele lui. Nu se putea fuma, iar pentru Nicholson era evident o problemă. În fața lui, era un teanc mare de hârtie ruptă În bucățele. Când Logan Își făcu apariția, Nicholson sări din scaun, trimițând o ploaie albă pe covorul albastru și uzat. — Domnule Nicholson, spuse Logan În timp ce se trântea pe scaunul cafeniu de plastic de lângă Watson. Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Științe Sociale de la Academia Kincorth, a apelat 999 pentru a raporta descoperirea unui picior de om Într-un tomberon de gunoi la Nigg. Piciorul aparținea unei fetițe de patru ani, neidentificată: rasă caucaziană, părul blond lung, ochii albaștri. Înmână un teanc de copii celei mai apropiate persoane, spunându-i să păstreze una și să dea mai departe. Toate foile erau la fel: o fotografie de la morgă, fața Întreagă, ochii Închiși, obrajii brăzdați În locurile unde fusese banda adezivă. — Criminalul nostru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
a raportat dispariția copilului? Logan dădu din cap. — Bună Întrebare. O fetiță de patru ani lipsește de cel puțin douăzeci și patru de ore și nimeni nu se deranjează să sune la poliție? Nu prea pare firesc. Aceasta, spuse el Înmânând ultimul teanc de copii, este o listă de la Serviciile Sociale cu toate familiile Înregistrate În Aberdeen, care au un copil care se potrivește ca vârstă și sex cu victima noastre. Echipa trei: aceasta va fi sarcina voastră. Vreau ca fiecare familie de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
deja mort. Nu conta cât de multe babe Îl văzuseră cutreierând strada Peterhead sau Stoneheaven. Copilul zăcea prin cine știe ce șanț, pe jumătate dezbrăcat și violat. Ofițerul administrator, o femeie mult prea inteligentă pentru a fi și subțire, Îi Întinse un teanc de hârtii lui Insch: acțiunile generate de HOLMES cât timp ei fuseseră plecați. Inspectorul le luă cu multă eleganță și Începu să le răsfoiască. — Căcat, căcat, căcat, spuse el, aruncând peste umăr foile nedorite, imediat ce le citea. De fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și plecă la treabă. Știi, spuse Insch, aruncând un ochi critic spre Logan, tu arăți mai rău decât mă simt eu. N-am nimic de făcut aici, domnule. Insch se așeză pe marginea unui birou și Începu să răsfoiască un teanc de rapoarte. — Să-ți zic eu cum facem, spuse el și Îi pasă mormanul de hârtie. Dacă vrei să te faci util cu ceva, uită-te prin astea. Sunt de la anchetele din ușă În ușă de azi-dimineață din Rosemount. Norman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dată dispărută? Poate pentru că nu era nimeni care să sesizeze că lipsea? Sunetul dogit, al telefonului se auzi din buzunar și Logan Înjură. — Logan, răspunse el. Era recepționerul, care Îl anunță că avea un vizitator jos. Logan se Încruntă către teancul de declarații de pe birou. — Bine, spuse el Într-un final. Cobor imediat. Aruncă ambalajul de la ciocolată și paharul gol de plastic În coș și se Îndreptă către recepție. Cineva dăduse Încăzirea prea tare, așa că toate geamurile erau aburite, iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
decât ce avea acum. Poate că putea scrie o carte despre Angus Robertson: Cum l-am prins pe Monstrul din Mastrick. Nu suna rău deloc... Watson trecuse pe acolo cât timp el fusese plecat la masă, și Îi lăsase un teanc de foi scoase la imprimantă lângă declarațiile martorilor. Detalii despre istoricul infracțional și civil al tuturor celor de pe lista lui. Logan le răsfoi și nu Îi plăcu ceea ce găsi. Nici unul dintre ei nu avea la activ vreo răpire sau vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]