2,511 matches
-
adesea unui paralelism de cvinte perfecte, întreg agregatul sonor producând o impresie de acută instabilitate, de suspendare temporară metaforă sonoră a imaginii feerice ce se dorește evocată. În plan agogic, indicația Tempo giusto (tempo măsurat) a măsurii 17 semnalează apariția tempo-ului real de habaneră (cu o recomandare metronomică de ), impunându-se cu necesitate interpretarea într-o manieră exactă și precisă. În acest sens, modalitatea de accentuare a diferitelor elemente melodico-ritmice constitutive ale configurației tematice devine unul dintre aspectele vitale în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
întâi, pentru ca în măsura 18 să se sublinieze cea de-a doua parte a timpului secund, evidențiată, de altfel, în mod suplimentar prin expresia energică a arpeggiato-ului și tensionarea dinamică la care se face apel (cresc.). Efectul produs de revenirea tempo-ului rubato acutizează caracterul instabil difuzat de rezonanțele scriiturii în tonuri, receptate odată cu apariția motivului tematic secund al secțiunii introductive. Astfel, în pofida menținerii aceluiași „centru gravitațional” axat pe sunetul do#, viziunea sonoră semnalează o preschimbare subtilă a atmosferei de discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă idee tematică, reprezentată de expresia unui tango lent și tandru, readuce atmosfera introductivă prin revenirea nivelului inițial de tempo, dar și prin modificarea de stare ce intervine odată cu indicația suplimentară avec plus d’abandon (cu mai mult abandon). Un aspect esențial îl constituie potențarea din punct de vedere interpretativ a acestui tip de discurs, ce apelează la suprapunerea constantă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Reexpoziția secțiunii introductive readuce imaginile sonore de început, într-o versiune evident rarefiată, expunând viziunea unei dispariții progresive. Motivul „castanietelor” întrerupe adesea fluența evoluției, prin intervenții discrete (pp Léger et lointain - lejer și îndepărtat), dar precise, care conduc la dublarea tempoului, prin modificarea spontană a indicelui valoric . La nivelul fenomenologic al percepției, aspectul discursiv al concepției compoziționale nu intenționează receptarea juxtapusă a diferitelor fragmente, ci vizează în fapt declanșarea unei „continuități” imaginative în mintea auditorului, care să prelucreze într-o manieră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive aparținând structurii macro formale, care corespund în mod coerent diferitelor faze descriptive ale viziunii conceptuale, elementul agogic reprezintă un factor determinant. Astfel, tempo-ul inițial Net et vif (Clar și vioi, cu o recomandare metronomică de ) se precipită în ultima parte a secțiunii introductive (Animez et augmentez peu à peu animați și augmentați puțin câte puțin), pentru a reveni ulterior (En se calmant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se precipită în ultima parte a secțiunii introductive (Animez et augmentez peu à peu animați și augmentați puțin câte puțin), pentru a reveni ulterior (En se calmant - calmându-se) la același indice valoric, dar într-o formă mai puțin riguroasă (Tempo I moins rigoureux), precum circumstanța oferită de imaginea lirică a secțiunii centrale. Episodul reexpozitiv poartă indicația reeditării aceluiași tempo inițial, dar cu o nouă mențiune ce se adresează calității expresive - mystérieux (misterios), pusă în valoare în mod suplimentar de registrul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puțin), pentru a reveni ulterior (En se calmant - calmându-se) la același indice valoric, dar într-o formă mai puțin riguroasă (Tempo I moins rigoureux), precum circumstanța oferită de imaginea lirică a secțiunii centrale. Episodul reexpozitiv poartă indicația reeditării aceluiași tempo inițial, dar cu o nouă mențiune ce se adresează calității expresive - mystérieux (misterios), pusă în valoare în mod suplimentar de registrul extrem grav în care este plasat discursul. Coda apare proiectată în stilul virtuoz al unei cadențe, construind gradat o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mod suplimentar de registrul extrem grav în care este plasat discursul. Coda apare proiectată în stilul virtuoz al unei cadențe, construind gradat o ascensiune culminantă și plină de exuberanță, cu aportul esențial al indicației Tempo-en animant jusqu’à la fin (tempo -ul animându-se până la final). Investigațiile desfășurate de Richard Langham Smith pe baza manuscriselor lui Debussy atrag atenția asupra unei frecvente erori tipografice, potrivit căreia indicația de cresc. din măsura 86 apare plasată deasupra semnului legato, semnalând astfel o amplificare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului descriptiv. Pe de altă parte, într-o scrisoare adresată editorului său, Jacques Durand, Debussy exprima o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului descriptiv. Pe de altă parte, într-o scrisoare adresată editorului său, Jacques Durand, Debussy exprima o considerație generală referitoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile finale, indicând cu elocvență prezența unui scenariu conceput în scopul detensionării gradate a turbulenței sonore anterioare. Calmul revine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a valorilor ritmice de durată. Walter Gieseking atrăgea atenția asupra unui fenomen de distorsionare a metricii, ce ar risca să intervină în circumstanța respectării stricte a indicațiilor agogice menționate. Astfel, soluționarea problemei, din punct de vedere practic-interpretativ, ar reprezenta menținerea tempo-ului de bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului agogic devine stringent necesară din perspectiva asigurării cu claritate a distincției dintre formulele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a unei roți ce se învârte, potrivit corespondenței imaginative la care făcea referire Debussy. Viziunea nu intenționează să copleșească prin rapiditatea mișcării giratorii, ci prin persistența motivului ostinato ce necesită o execuție precisă, într-o perfectă menținere a nivelului de tempo (recomandat a se încadra în limitele de ). O analiză retrospectivă a acestei prime serii de Imagini indică existența unei dispuneri gradate a acumulării tensionale pe parcursul celor trei piese ale ciclului. Astfel, Mouvement marchează o culminație evidentă din perspectiva acestei strategii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându-se cu precizie proporțiilor din totalul de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică menținerea cu strictețe a aceluiași nivel de tempo, producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării interpretative, evitarea cu fermitate a oricărei tendințe în sensul atenuării tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele și cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De asemenea, episodul secund al lucrării operează o transformare subtilă de atmosferă prin animarea nivelului de tempo (Un peu animé et plus clair - Puțin mai animat și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al proporțiilor, prin atingerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și, implicit, impactul produs asupra auditorului. Finalul aduce risipirea până la evanescență a imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p în 47 de măsuri din totalul de 49) și asociindu-se cu o tendință de relaxare progresivă a tempo-ului. II.5. Et la lune descend sur le temple qui fut (Și luna coboară deasupra templului care fu) De o atracție profund mistică, Et la lune descend sur le temple qui fut pare să intenționeze o adevărată inițiere a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contemplativă, viziunea conceptuală apelează la o subtilă asociere atemporală, în care timpul prezent, corespondent luminii selenare, ne apare alăturat celui trecut, sugerat de umbra templului demult dispărut. Senzația opririi Timpului în loc își află corespondența în opțiuni de limbaj adecvate, precum tempo-ul Lent ( ) doux et sans rigueur (blând și fără rigoare), traseul ritmic preponderent monocrom (cu valori egale) sau caracterul static al evoluției discursului, determinat de adoptarea unei scriituri simetrice atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Impresia de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea precizie remarcabilă, precum și eleganța grațioasă ce caracterizează prin excelență tehnica stampelor japoneze. Indicele ridicat al nivelului de tempo Animé ( ) determină percepția acestei piese ca punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei, declanșând reale analogii cu renumitele cadențe în stil lisztian, ne apare ca o scânteietoare celebrare a vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de cele mai multe ori, respinse de către limbajul debussyist ca desuete și restrictive), se dovedesc de această dată a fi purtătoare de profunde semnificații metaforice în demersul de proiectare a acestor timpuri îndepărtate. Printr-o logică firească a unității de limbaj, expresia tempo-ului Lent et grave, doux et soutenu (lent și grav, blând și susținut purtând recomandarea metronomică indicată de compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează ușoare tensiuni cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]