2,516 matches
-
verde salute. (În luce di cieli). 408 Un nucleo tematico invariante di base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre e Òboe Sommerso: îl recupero infantile e adolescenziale del tempo della dolcezza. (...) Nella formulazione del nucleo tematico invariante, del recupero del tempo della dolcezza qualche influenza potrà averla anche Leopardi, îl quale nei Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre e Òboe Sommerso: îl recupero infantile e adolescenziale del tempo della dolcezza. (...) Nella formulazione del nucleo tematico invariante, del recupero del tempo della dolcezza qualche influenza potrà averla anche Leopardi, îl quale nei Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia. M. G. Riccobono, op. cît., p. 291. 409 Perduta ogni dolcezza în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia. M. G. Riccobono, op. cît., p. 291. 409 Perduta ogni dolcezza în te di vită, / îl sogno esalti (...) / che superi ogni oră / nel tempo che parve eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ogni oră / nel tempo che parve eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în primele volume: Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion e Poezii noi în următoarele poezii: Vânt la Tìndari, Îngerii, Nicicând te-nvinse noapte-așa senina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
monti azzurri, / che di qua scopro, e che varcare un giorno / io mi pensava, arcăni mondi, arcana / felicità fingendo al viver mio (Le Ricordanze). 412 Antonio Prete, Finitudine e infinito: șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998, p. 28. Quando în sul tempo che più leve îl sonno / e più soave le pupille adombra, / stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei che amore / prima insegnommi e poi lasciommi în pianto. (Îl sogno); Una città a mezz'aria sospesa / m'era
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei che amore / prima insegnommi e poi lasciommi în pianto. (Îl sogno); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo, / e la madre, fatta nuova dagli anni, / la dolce mano scegliendo dalle roșe / con le più bianche mi cingeva îl capo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 413 Discursurile se intitulează: Poesia contemporanea (1946), L'uomo e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scrise de Dionis din Halicarnas descoperite de Angelo Mai, apoi cu Titanomahia lui Hesiod. Într-o epistola din data de 2 martie 1918 Leopardi a scris: Io mi sono rovinato con sette anni di studio matto e disperatissimo în quel tempo che mi s'andava formando e mi și doveva assodare la complessione. E mi sono rovinato infelicemente e senza rimedio per tutta la vită, e rendutomi l'aspetto miserabile, e dispregevolissima tutta quella gran parte dell'uomo, che è la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mânară Valgimigli, "Poeți greci e Lirici nuovi", acum în Quasimodo e la critică, cît., pp. 325-332, p. 327. 441 Attraverso îl mito e la metamorfosi l'isola perde la sua connotazione geografică per suggellare l'immagine dell'uomo solo, senza tempo e senza spazio, Elenă Salibra, Salvatore Quasimodo, Edizioni dell'Ateneo, Romă, 1985, p. 12. 442 Marcello Gigante, op. cît., p. 31. 443 Io non ho punto vaghezza di tradurre l'Odissea: odo che l'Italia brami di averla tradotta, ed
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vostra duri. (All'Italia, vv. 121-140). 478 Di quelli che caddero alle Termopili / Famosa è la ventura, bella la sorte / E la tomba un'ara. Ad essi memoria / E non lamenti; ed elogio îl compianto. / Non îl muschio, né îl tempo che devasta / Ogni cosa potrà șu questa morte. / Con gli eroi, sotto la stessa pietra, / abita oră la gloria della Grecia. (Per i morți alle Termopili, trad. Salvatore Quasimodo). 479 În cantul pe care i l-a dedicat Leopardi, Brutus
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
496 Într-o epistola din 2 martie 1918 Leopardi vorbește despre aspectul său fizic, stabilind și în această privință o corespondență cu viziunea să despre Safo: Io mi sono rovinato con sette anni di studio matto e disperatissimo în quel tempo che mi s'andava formando e mi și doveva assodare la complessione. E mi sono rovinato infelicemente e senza rimedio per tutta la vită, e rendutomi l'aspetto miserabile, e dispregevolissima tutta quella gran parte dell'uomo, che è la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di stessa nascita / e l'isolano antico (Sardegna). Versurile se referă la Polifem, personaj mitologic htonian, ființa primitivă ce incarnează forțele brute, sălbatice și neîmblânzite ale Siciliei cu a cărei natură primordială poetul dorește să se contopească. 513 Che bel tempo era quello nel quale ogni cosa era viva secondo l'immaginazione umană e viva umanamente cioè abitata e formată di esseri uguali a noi! Quando nei boschi desertissimi și giudicava per certo che abitassero le belle Amadriadi e i fauni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în echivalent petrol (10.000 Kcal/kg) consumată în perioada de referință, raportată la producția de energie electrică realizată în acea perioadă.<footnote Institutul Național de Statistică (2013), Baza de date Tempo-online, https://statistici.insse.ro/ shop/index.jsp?page=tempo 3&lang=ro&ind=IND116A, accesat la data de 12.03.2013. footnote> În tabelul 4.2 sunt prezentate consumurile specifice de combustibil pentru producerea a 1.000 kWh, defalcate pe tipuri de combustibili utilizați pentru producerea energiei electrice în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
privind consumurile unitare medii anuale, defalcate pe tipuri de combustibili fosili utilizați în România în perioada 1992-2011, furnizate de Institutul Național de Statistică<footnote Institutul Național de Statistică, TEMPO-Online - serii de timp, https://statistici.insse.ro/shop/ index.jsp?page=tempo 3&lang=ro&ind=IND116A, accesat la data de 21.11.2012. footnote>. În matricea de performanță, pentru acest indicator a fost luată în considerare valoarea medie a consumului specific corespunzător tipului de combustibil folosit, calculată din mediile anuale pentru
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
nu doar pe piața țării În care s-a investit ci și posibilitățile de export pe piețele cu potențial de consum mare ale țărilor vecine. Posibilitate de accesare facilă a pieței de Împrumut și nivelul ratei dobînzii la credite oferite; Tempourile inflaționiste Aspectele tehnice și tehnologice cuprind următoarele: Posibilități de implantare a noilor Întreprinderi, noilor utilaje, soluțiilor tehnologice și organizatorice de vîrf; Amplificarea folosirii capacităților de producție existente; Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piața internațională; Gradul de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a fost Înlocuit prin diviziunea muncii Între țările cu avantaje comparative și În interiorul ramurilor . Avantajul țărilor ce dispun de resurse naturale a fost depășit de țările ce au posibilitate de a le achiziționa. Procesele menționate au contribuit mult asupra accelerării tempourilor de dezvoltare industrială ale multor țări. Dar necătînd la cele menționate multe din ele tot se află la periferiile economiei mondiale. Nivelul de tehnologizare a unei țări, În cea mai mare parte, depinde de gradul de dezvoltare economică a acesteea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
principală este anxietatea generată și întreținută de un conglomerat echilibrat de elemente artistice: subiect, atmosferă, personaje. Tot în câmpul prozei literare, groaza, ca exacerbare a ideii de teamă, reprezintă o emoție estetică unifocală și paroxistică, provocată de accelerarea indiscernabilă a tempo-ului narațiunii până la cote care nu mai permit rafinament sau varietate a trăirii, ci doar repulsie patologică. Se poate intui, în continuare, că, în vreme ce groaza este denotativă, exprimând frust și violent și căutând doar să șocheze, teroarea este conotativă, sugerând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
instinctiv, să cultive teroarea, care este selectivă și elitistă, în detrimentul groazei, ca expresie a senzaționalismului vulgar și a fiorilor de mucava 12. Teroarea macină cu rafinament; ea exploatează falii din psihic cărora le permite, la anumite intervale, să se relaxeze, tempo-ul fiind fixat de circumstanțe. Uneori în cavalcadă, alteori în ralanti, teroarea contribuie la estetizarea unui peisaj pe care simpla groaza paroxistică îl proiectează în insuportabil. Aceasta acționează tocmai invers: din cauza faptului că nu admite întârzieri sau derogări, ci exercită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o comparație disprețuitoare). Treptat, devine transparentă intenția de răzbunare sângeroasă a domnitorului, care vrea să le plătească boierilor pentru ofensa adusă. Lustrată, în bună măsură, de încărcătura obositoare a tropilor care împodobesc alte scrieri pașoptiste, proza are, cu siguranță, un tempo care se distinge atât prin rapiditate, cât și prin acuitate vizuală, având aspectul unui scenariu de film avant la lettre un exemplu înrudit, ca subiect, din cinematografia de artă ar fi reprezentat de pelicula în două părți a lui Serghei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sunt forme de recuperare a omogenității prin cumul, prin aglutinare fabuloasă. Viziunea e stilul" (2006: 74-75). Dar să nu ne lăsăm amăgiți de dulcea otravă a criticii: poeticitatea magic-vizionară, de roman sud-american, a prozei cărtăresciene dublează, în chip fericit, un tempo al narațiunii alert și o artă a construcției epice seducătoare. Nuvelele și romanele lui Cărtărescu pot fi citite la mai multe niveluri și pot fi interpretate din mai multe unghiuri, de la anecdotic la parabolic și de la erotic la autoscopic. Frapează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mo ment aflat în con tinui tatea timpului. Abia materialismul isto ric este cel care, la sfâr șitul tradiției occidentale, eliberează realul de reduc ția anti ci pativă a logicului și așază în opoziție libertatea și necesitatea. Schematic, el corespunde tempoului mesianic iudaic: „Mântuitorul cheamă din afară. Acest altceva de dincolo, care nu se simte acasă în acest aici al lumii, este perceptibil în lume ca o chemare.“ Raportarea lumii la mesianic nu este în măsură să confere acesteia un scop
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Knave suited to the Purposes of Evil Demons" (E: 647). Deși departe de a-i anula importantă, Blake respinge în mare măsură implicarea facultății raționale în sfera estetică, postulând necesitatea absolută a inspirației. Rolul rațiunii se reduce la detalii tehnice (tempo, alternanta metrica). În concluzie, putem spune că ideea blakeană de "inspirație" admite existența unei voci (care poate să rămână necunoscută sau să fie atribuită unui agent personificat) capabile să dicteze conținuturile vizionare ale unui poem receptorului (eul creator). Inspirația posedă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ființei, Severino susține că ființa nu poate fi contaminată de timp. Gândirea lui Heidegger este una finitistă, cea a lui Severino, una absolutistă. În afară de Essenza del nichilismo (Esența nihilismului), textele în care se dezvoltă aceste motive sunt: Gli abitatori del tempo (Locuitorii timpului), interesant mai ales pentru analiza creștinismului, a marxismului și a tehnicii ca forme fundamentale ale nihilismului occidental; Techne. Le radici della violenza (Techne. Rădăcinile violenței, 1979), dedicat examinării diferitelor manifestări ale dezrădăcinării epocii contemporane. Urmează cărțile apărute la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Le radici della violenza (Techne. Rădăcinile violenței, 1979), dedicat examinării diferitelor manifestări ale dezrădăcinării epocii contemporane. Urmează cărțile apărute la editura Adelphi: Legge e caso (Lege și întâmplare, 1979), Il parricidio mancato (Paradisul ratat, 1985), La tendenza fondamentale del nostro tempo (Tendința fundamentală a vremii noastre, 1988), Oltre il linguaggio (Dincolo de limbaj, 1992) și mai ales Destino della necessità (Destinul necesității, Milano 1980), Il giogo (Jugul, 1989), Tautótes (1995) și La Gloria (2001), în care este reluat vastul proiect speculativ al
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ed.), Dublin, 1968-1996. Severino, E., La struttura originaria (1958), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1981. Studi di filosofia della prassi (1962), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1984. Essenza del nichilismo (1972), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1982. Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978. Techne. Le radici della violenza, Rusconi, Milano, 1979. Legge e caso, Adelphi, Milano, 1979. Destino della necessità, Adelphi, Milano, 1980. La tendenza fondamentale del nostro tempo, Adelphi, Milano, 1988. Il giogo. Alle origini della
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]