38,269 matches
-
muzicii de caffé concert, era locul în care am deprins gustul muzicii de divertisment aflate la hotarul acesteia cu marea artă a jazz-ului; aici am putut cunoaște ultimele tendințe ale jazz-ului occidental, aici am fost părtași ai primelor tendințe privind constituirea unei identități în cadrul acestei arte, la noi. Căci Iancsi Körössy a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus elemente ritmico-melodice preluate din folclorul nostru; ethno-jazzul a debutat la noi cu Körössy, la mijlocul anilor '60, în emisiunile
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
realizarea unui film inteligent, atractiv și cu un deosebit impact social". Dincolo de virtuozitatea filmării economicului road-movie, s-a sesizat sensul lecției de viață à rebours, care reflectă o maladie națională incurabilă - superficialitatea ce proliferează într-o societate degradată care are tendința să șteargă granița dintre ficțiune și realitate, dintre afacere și infracțiune, dintre normalitate și criminalitate. Aproximativ același mediu este explorat și în Tirana anul zero, cîștigătorul trofeului ,,Alexandrul de aur", și care în ambele jurii a rivalizat pînă la ultima
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
unui vast program de traduceri la E.S.P.L.A. Revenind la raportul lui Blonton, să adaug că acesta informa și că de fapt, "cenzori comuniști zeloși controlează toate producțiile literare, fiecare spectacol de teatru, sală de concert ori cinema, pentru a descoperi tendințele care ar putea să aibă legătură cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se că revoluția din România este practic desăvîrșită, "o mare parte a programului comunist mai urmează să fie implementată, mai
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
împrumuturile moderne, culte. Desigur, restrîngerea în uz nu e lipsită de justificări: cea mai puternică e chiar faptul că în genere elementele lexicale noi sînt într-adevăr mai ales împrumuturi, și mai puțin creații interne. Există însă la noi și tendința de a considera neologisme chiar cuvinte care au intrat în română încă din secolul al XVII-lea, în măsura în care fac parte din sfera culturii moderne. Și aici există o justificare acceptabilă: e vorba de termeni izolați, care nu au avut circulație
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
giudecata cea mare, nu ne vom putea înțelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de purism prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de purism prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o idee foarte adevărată, dar care riscă să devină un clișeu de gîndire: că în genere neologismul e mai puțin poetic, mai
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
ce argumente încearcă în carte un anchetator abil să-l convingă pe Rubaciov - alias Buharin - să renunțe la scrupulele lui morale și să capituleze pe plan ideologic, declarîndu-se vinovat de activitate contra-revoluționară criminală: În ultimul timp ai dat dovadă de tendințe către scrupule umanitare și alte sentimentalisme de același gen (...) Eu sînt interesat de un singur lucru - să te văd analizînd liniștit cazul tău și ajungînd la concluzii logice. Căci numai după ce vei fi regîndit toată această istorie pînă la concluziile
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
texte, adunate în volum, au devenit în România de o abundență nemaiîntîlnită. Oricît ar fi încă de gustate astfel de texte la noi, nu putem să nu remarcăm cel puțin două sînt trăsături mai degrabă negative. Pe de-o parte, tendința pedagogică: într-o lume anomică, de tranziție, cîțiva înțelepți își dau cu părerea despre orice. Iar noi trebuie să ne minunăm în fața unui bun-simț care e mai ales unul post-decembrist, să ne uluim de farmecul formulărilor și de simplitatea demonstrațiilor
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
Al doilea sex etc.); și desigur măsura în care este posibil să se "completeze" filosofia "masculină" - dacă nu misogină - de pînă acum cu experiențele femeilor. " Moderația" de care vorbeam se vede și din aceea că Moira Gatens nu se aliniază tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie cu totul separată, centrată pe experiența ontologică feminină, deși apreciază unele dintre ideile popuse de acestea. Gatens respinge, dealtfel, orice astfel de "separare" a experiențelor feminine
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice mai rar
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
verificăm dacă în cazul competiției dintre finalele -ă și -că funcționează mai mult presiunea sistemului tradițional, care și-ar menține diferențierile sale, sau regularizarea analogică și apropierea de formele "internaționale". Ca și în alte cazuri, trebuie să constatăm acum că tendințele sînt valabile în interiorul unor registre stilistice, și că schimbarea raportului dintre registre modifică și chiar inversează presupusele direcții de evoluție a limbii. Influența tot mai puternică a oralității populare și familiare asupra scrisului contracarează tendințele stilului cult, livresc. Renunțarea la
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
trebuie să constatăm acum că tendințele sînt valabile în interiorul unor registre stilistice, și că schimbarea raportului dintre registre modifică și chiar inversează presupusele direcții de evoluție a limbii. Influența tot mai puternică a oralității populare și familiare asupra scrisului contracarează tendințele stilului cult, livresc. Renunțarea la -că poate fi într-adevăr ilustrată prin citate din presa actuală; dar mi se pare că e percepută în continuare ca o deviere de la normă, certă cel puțin în cazul româncă/română: "Gimnastele române s-
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai de tinerețile lui", "a-și băga mințile în cap" etc.). Nu e pe deplin clar dacă sîntem în fața unui fenomen vechi și constant, sau - cum s-a afirmat de mai multe ori - a unei tendințe actuale. Că extinderea pluralului există mai de mult o dovedesc chiar exemplele de mai sus, conținînd cuvinte din fondul vechi și forme de plural deja impuse și banalizate; li se pot adăuga cupluri singular/plural în care distanța semantică e
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
de plural deja impuse și banalizate; li se pot adăuga cupluri singular/plural în care distanța semantică e chiar mai mare, de genul bunătate "calitatea de a fi bun"/ bunătăți "mîncăruri bune". S-ar părea însă că în limba actuală tendința mai veche se accelerează și se accentuează. Valeria Guțu Romalo (în Corectitudine și greșeală, 1972, ediția a II-a, 2000) descrie fenomenul și oferă exemple din anii '60-'70, dintre care unele s-au impus între timp, cel puțin în
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
lungă și mai ales pentru un fenomen complex desfășurat în timp se poate folosi pluralul ("începuturile creștinismului", "începuturile epocii moderne" etc.), expresia e inuzuală pentru un interval relativ scurt și bine delimitat ("începuturile anului", "începuturile săptămînii"!?). în asemenea situații, permisivitatea tendinței de extindere a pluralului pare să se blocheze.
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
de mulți ani, în principiu, iar nu în marginile unei judecăți de valoare, variabile de la un semnatar la altul. Punctul de vedere al d-lui Marino este nu doar unul pro domo, ci și reflectînd o neascunsă vrăjmășie, impulsionat de tendința de a face loc gol în jur, de-a rămîne, dacă nu în exclusivitate, măcar pe o poziție de dominanță indiscutabilă: "Eu, fiind partizanul sintezelor, partizanul referințelor fundamentale, mă lovesc de obstrucția și de critica așa-zisei "critici de întîmpinare
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
și postbizantină. Pînă la un punct, Georges Tzipoia preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru Țipoia din ultima sa perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernistă, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. Însă Georges Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a propriei sale
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
deținuții comuniști din lagărul de la Caransebeș, dăduse o mînă de ajutor pentru anunțarea la radio a actului de la 23 august, refuzînd, apoi, să facă politică, din principiu, alături de PCR. Pătrășcanu, care îi trimisese, în șpalturi, manuscrisul lucrării sale Curente și tendințe în filosofia românească pentru a recolta observații (de care n-a prea ținut seama) îl prețuia pe Golopenția ca intelectual democrat. El, sau la sugestia lui Belu Silber (pe care Golopenția îl știa, de prin 1932-1934, cînd Silber era factotum
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985), observăm (în prima pagină a textului; materialul întregii cărți oferă multe alte exemple de trăsături caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină imperfectul, întrerupt uneori de prezent și completat de mai mult ca perfect (care recuperează metamorfozele: "devenise") și de perfectul compus. Visul e
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
de împărăția nevăzută, căutînd veriga pierdută din lanțul de aur, rupt odată." Dar atunci ce caută în aceste povești care se vor simple "ca Euripide, ca-n poveștile oamenilor supuși destinului" astfel de parazitări teoretice? E vorba probabil despre o tendință explicativă nereprimată, puțin obositoare, puțin redundantă. Suportabilă totuși, pentru că Vasile Andru scrie cu eleganță, iar candoarea narațiunii formează cu aceste popasuri meditative un amestec rar. Memorabile sînt însă povestirile cu adevărat laconice, povestirile pur și simplu. Un bărbat matur și
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
prin sentințe scandaloase sau prin legături vinovate cu lumea interlopă! Toți aceștia sînt modele pentru neisprăviții sau amărîții care sar gardul legii, unii dintre ei din pricină că se învîrt în medii unde singura lege care funcționează este aceea a pumnului. Cercetînd tendințele care se manifestă și în lumea celor care de bine de rău respectă legea se poate observa că de violență se molipsește cine nu te aștepți. Bătrîni, aparent onorabili, care își dau la cap în tribunal, adolescenți din familii fără
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
electronice, cu noutățile și oscilațiile ei, cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am mai spus
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am mai spus-o, de a vedea tendințele contrare echilibrîndu-se, în ciuda previziunilor sumbre: pe cît e de puternică influența englezei ca limbaj internațional, pe atît de mult diversitatea web-ului face loc limbilor naționale, dialectelor, chiar registrelor limbii vorbite, mergînd pînă la a cuprinde inovații expresive individuale. Descoperi
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Universul ca realități sacre. Curioasă această incapacitate a lui Eliade de a nu observa compatibilitatea dintre modernitate și trăirea sacrului. De altfel, la ediția franceză a cărții, Eliade se vede nevoit să scrie o scurtă prefață în care constată, ca "tendințe și orientări", formele și accepțiunile pe care sacrul le capătă în modernitate, precizând că lucrarea lui nu e expresia unei "nostalgii secrete", ci a înțelegerii și a simpatiei pentru condiția trecută a omului religios. Necesitatea unei expuneri clare îl face
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]