1,583 matches
-
și continuu preocupat de a studia în profunzime partiturile pe care le execută. Ceea ce apreciem la prezență din ce în ce mai pregnantă în domeniul operistic, fiind o muziciană cultivată și inteligentă care și-a folosit talentul într-o execuție a unei asemenea partituri; tenorul Lucian Corchiș, un artist rafinat, subtil, care a interpretat aria sa în stil liturgic, folosindu-și culoarea timbrală a vocii pentru a nuanța fiecare frază cu Unul dintre evenimentele muzicale de excepție din ultima vreme a fost audiția Missei în
Missa ?n si minor cu Orchestra Na?ional? Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83488_a_84813]
-
Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Teatrul Național București: O noapte furtunoasă după I.L. Caragiale, 4. 04, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar (aniversarea centenarului Clubului Rotary Timișoara). Dirijor: Anne Randine Řverby. Soliști: Felicia Filip (soprană), Florin Ionescu Galați (vioară), Alfredo Pascu (tenor); cu participarea formației Bega Blues Band, 5. 04, ora 19, sala Teatrului Național; Concert simfonic, Reqviem german de Brahms. Dirijor: Anne Randine Řverby. Soliști: Teodora Ciucur, Wolf Matthias Friedrichs, 8. 04, ora 19,30, Domul Catolic din Piața Unirii. Teatrul
Agenda2005-14-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283569_a_284898]
-
pe care i-a imprimat-o genial compozitorul francez. O mai așteptăm cu nerăbdare și în viitoare spectacole ale Operei pentru că este o prezență cu totul specială pe scenă. L-a avut ca partener în rolul lui Don José pe tenorul rus din Moscova, Ruslan Udin, un tânăr interpret care din punct de vedere fizic avea toate datele de a-l întruchipa pe erou. Udin posedă un glas cu calități în registrul acut, în care demonstrează siguranță și chiar performanță. Din
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
are unele instabilități, nu reușește să transmită acea stare pasională, ardentă a personajului care îl împinge la crimă din multă dragoste. I-aș reproșa o lipsă de implicare pe fiorul dramatic, de-a lungul spectacolului, el fiind mai mult un tenor liric fără să aibă accente spinto-dramatice. Cu toate acestea, în duetul final ne-a impresionat prin strădania demnă de menționat de a ne convinge de drama pe care o trăiește. Cu siguranță că în timp, el va câștiga omogenitate în
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
din lumea întreagă, granițe stilistice și de gen, tipuri de sursă sonoră (de la instrumente acustice, voci, ambient sonor natural, la efecte obținute în studio) - totul servind inventivității, rafinamentului muzical-estetic". În același booklet, referindu-se la Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big-band, Florian Lungu surprindea caracterul sintetic al acestui opus "demn de a figura printre cele mai reușite pe plan mondial, în care sesizăm faptul că autorul nu a amestecat haotic genurile implicate în discurs, ci a utilizat
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
profesor de canto, Eugenia Elinescu, care m-a inițiat treptat în bel canto. Am învățat să fac vocalize, să cânt roluri ușoare precum Barbarina din Nunta lui Figaro, liduri... În sfârșit, a fost Conservatorul, în clasa lui Constantin Stroescu, un tenor care a cântat la Operă Comică (din Paris, n.t.), care a făcut turnee în America și a jucat chiar în filme. Stroescu era o mare personalitate, un om foarte cultivat, cu care am studiat întreg repertoriul francez, acesta ocupând
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
călătorie spre Orient. Concertele lui Johann Strauss în Banat, Ardeal și București“ de Franz Metz și a Lucrărilor simpozionului internațional „Viața și opera lui Johann Strauss“; ora 17, sala Colegiului „Ion Vidu“, recital de pian David Lutz și invitații săi - tenorul Thomas Ebenstein și baritonul Jan Leibnitz; ora 20, sala Operei Române, concert simfonic al Filarmonicii „Banatul“, solistă Patricia Seymour, dirijor Kurt Schmid; vineri, 12 septembrie, ora 11, parada costumelor populare din Banat; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital muzical Antoanella
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
sunt: Jacques Thibaud, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, adăugându-li-se violonceliștii Pablo Casals, Gaspar Cassado și Emanuel Feuermann etc. Cântăreți celebri care au concertat la București s-au bucurat de atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Thibaud, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, adăugându-li-se violonceliștii Pablo Casals, Gaspar Cassado și Emanuel Feuermann etc. Cântăreți celebri care au concertat la București s-au bucurat de atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând posibilitatea lansării
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Visul unei nopți de iarnă“ ș.a.), el fiind considerat de critici un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Marți, 25 februarie Enrico Caruso Acum 130 de ani s-a născut tenorul italian Enrico Caruso. Cariera sa muzicală a fost strălucită, el dovedind un timbru și o intensitate a vocii cu totul excepționale. A cântat la Londra, Scala din Milano, la Opera Metropolitan din New York, unde, între 1903-1920, a fost prim-tenor
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
tenorul italian Enrico Caruso. Cariera sa muzicală a fost strălucită, el dovedind un timbru și o intensitate a vocii cu totul excepționale. A cântat la Londra, Scala din Milano, la Opera Metropolitan din New York, unde, între 1903-1920, a fost prim-tenor, și pe alte mari scene ale lumii. A făcut roluri remarcabile în operele „Carmen“, „Rigoletto“ și „Paiațe“. Miercuri, 26 februarie Bogdan Petriceicu HaSdeu Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Unchiul Vanea a fost programat pe 18 și 19 octombrie în Teatro de la Ciudad, un teatru frumos, cu o capacitate de peste 1000 de locuri, renovat și inaugurat în aprilie 2002 în prezența marelui tenor Placido Domingo. Teatrul, situat pe una din arterele centrale ale orașului, unde se fac reparații stradale - nu departe de Palacio de Bellas Artes, construcție care îmbină stilul art nouveau și art deco - te obligă la o lungă plimbare pe jos
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
Axion, folosit însă în sens bizantin, și nu în sens occidental. Combinația este extraordinar de tentantă, pentru că nu am nimic altceva decât un cor de femei care n-are bas, din când în când basul e făcut de saxofonul bas, tenor, bariton, iar alteori basul e corul de femei, iar saxofoanele mici sunt pe deasupra”<footnote Cuvintele aparțin lui Ștefan Niculescu și sunt transcrise dintr-un interviu pe care compozitorul mi l-a acordat în data de 14 martie, 2007. footnote>. Iată
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sunt transcrise dintr-un interviu pe care compozitorul mi l-a acordat în data de 14 martie, 2007. footnote>. Iată deci cadrul general, schema piesei intitulată Axion. Zece soprane și opt altiste alcătuiesc corul, iar instrumentistul adaugă acestuia timbrurile saxofonului tenor, alto și sopranino într-o înșiruire de secțiuni în care valențele expresive ale instrumentelor sunt subordonate unei palete timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se manifestă diferit în cadrul fiecăreia. Muzica Axion-ului
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sonore sunt individualizate, ele parcurg un traseu evolutiv bazat pe principii bine definite de către Ștefan Niculescu, astfel încât autenticitatea creației este asigurată. Maximum de informație, noutate, omogenitate și contrast - acestea sunt aspecte ce direcționează piesa de față. În introducerea Axionului, saxofonul tenor instituie un sunet-fundamentală, un ison pe sol# instaurat gradat de la ppp la f sempre, neornamentat în primele două măsuri, apoi intonat ca tril. Staticul se îmbină astfel cu dinamicul, atitudine ce rezonează cu cea a discursului coral. Densitatea instituită de
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sonore în cadrul vocilor din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu o melopee alcătuită preponderent din sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
consecință, sunetele multiple își găsesc locul în cadrul Axionului, integrându-se în context din punct de vedere timbral. Instrumentul începe să se evidențieze din ce în ce mai mult pe măsură ce tipul saxofonului utilizat se îndreaptă spre registrul acut. Așadar, saxofonul alto îl înlocuiește pe cel tenor (măs. 65-122). Fiecare intervenție a sa poartă indicația poco in rilievo<footnote În traducere: puțin în relief. footnote>, în concordanță și cu scriitura generală: vocile corului prezintă o textură sonoră rezultată din intrări succesive pe verticală și sunete prelungi, în timp ce
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
footnote În traducere: puțin în relief. footnote>, în concordanță și cu scriitura generală: vocile corului prezintă o textură sonoră rezultată din intrări succesive pe verticală și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de nume cu cari va fixa împreună în linii mari activitatea. Aceștia vor fi de sabală (?), subsemnatul, ceilalți încă nu sunt găsiți. Săptămâna viitoare, și ți-i voi comunica. În orice caz va fi o stagiune bogată. Despre Petrică Munteanu, tenorul român, care a fost cu noi în lagăr, în două cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut așa: Serafin, oarecum îmbătrânit, l’a auzit și a rămas impresionat de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
înaintea acestui incident pentru a „Noua” la Palermo, aveam interesul să fie cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe Petrică
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe Petrică, convins că vocea lui merge pentru Mozart perfect. Serafin, evident, avea și el interesul lui de a reabilita pe Petrică, după ce el a fost
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
el a fost atât de atacat de presă; la rândul meu m’a încântat ideea deasemeni de a-l reabilita. Dar pe de altă parte mă întrebam dacă nu va fi un nou scandal, când publicul va auzi ca un tenor, deja protestat, va fi din nou chemat. Serafin m-a liniștit, spunându-mi că la Milano publicul este absolut obiectiv și știe să deosebească printre cazuri. În orice caz - ce să vă spun - am avut într’adevăr un mare curaj
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
atacuri de nu mai puteam niciodată să mă prezint la Scala: fără îndoială, s’ar fi spus atunci: acest dirijor român, d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că la Scala tenorul este sempre cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că la Scala tenorul este sempre cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a trecut foarte curat, cu aplauze la scenă deschisă și eu și Lisette cu Cristinica în sală, eram fericiți și respiram ușurat
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de bine din toate punctele de vedere. I-am aranjat zilele acestea, audiția în fața mea și a unei comisii, dar n’am putut încă obține un rezultat definitiv, căci totuși au fost câteva rezerve în ceeace privește volumul, pretențiile la tenor pentru stagiunea viitoare vor fi mărite! Cred însă că-l voi putea distribui, ca debut, în Butterfly, iar după asta, dacă face succes poate trece la Rigoletto sau Bohème, care sunt aci cele mai expuse roluri pentru tenor liric. Mai
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]