4,773 matches
-
problemele de supraviețuire ale unui sistem capătă relevanță nu doar prin concentrarea pe structurile și mecanismele lui interne, ci prin considerarea a ceea ce se află în afara lui - mediul. 10. 3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale În jurul anului 1950 teoreticienii și analiștii sunt preocupați de studierea dinamicii și eficienței organizaționale prin raportare nu doar la componentele sau mecanismele interne ale sistemului, ci și la cele ale suprasistemului, respectiv la cerințele, presiunile sau exigențele mediului din care fac parte. Principalele modele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației instituie sau construiesc lumea (mediul) ce-i înconjoară. Prin teoria sa cu privire la rolul și importanța proceselor cognitive în instituirea și modelarea activităților și mediului organizațional, și mai ales prin accentuarea caracteristicilor evolutive ale acestor procese, Weick se situează printre teoreticienii care văd organizațiile ca sisteme naturale și nu raționale, combinând totodată această perspectivă de abordare cu cea a organizațiilor ca sisteme deschise (Vlăsceanu, 1999). Analiza lui Weick este realizată la nivelul psihologiei sociale, spre deosebire de celelalte abordări la care ne vom
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care au scris istoria unor națiuni sau organizații au fost mari oameni, persoane deosebite, unice dar nu putem identifica doi lideri identici. Nu există. Mai mult decât atât, nici un lider nu posedă toate calitățile dezirabile. Deși contestată și abandonată de teoreticieni, teoria „Omului Mare” în conducere își conservă și azi caracterul de universalitate în sensul în care, convingerea că anumite trăsături și capacități personale ale liderului condiționează eficiența acestuia în multe situații nu a putut fi complet eliminată din nici o abordare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
el perceput de ceilalți, pe măsură ce este implicat în influențarea activităților acestora (Hersey și Blanchard, 1981) - a fost abordat de cercetători în scopul identificării acelor variante optime, cu potențial de asigurare a eficienței actului de conducere. Modele verificate și promovate de teoreticieni au evidențiat variante eficiente și mai puțin eficiente ale stilurilor de conducere, toate însă plasate sub rezerva efectelor previzibile și imprevizibile ale factorilor care delimitează contextul conducerii. Conducător eficient este cel ale cărui acțiuni facilitează obținerea unei bune performanțe de către
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poiana lui Iocan „cu o agora de pe vremea Greciei antice”. Concepția despre societate și politică a lui Ilie Moromete este una noocratică. Iar Moromeții reprezintă în literatura noastră specimenul exemplar al romanului citadin pe care îl reclamă de atâta vreme teoreticieni de varii prestigii, închipuindu-și-l definit prin blocuri, ascensoare și, eventual, metrou. Satul lui Moromete are ca model, desigur, nu New York-ul, dar fără îndoială Atena. DESPRE UN SPIRIT CITADIN Am scris așadar că Moromeții reprezintă în literatura noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
precum și cititorilor săi semnalându-le o eroare sau mai bine zis o nebăgare de seamă, după părerea mea mai puțin neglijabilă decât o crede poate autorul și care s-a, ca să zic așa, strecurat în articolul său despre Camil Petrescu teoretician al romanului (România Literară, nr. 21 din 18 mai 1972). Anume: autorul menționează într-un loc Amintirile colonelului Lăcusteanu (nu Locusteanu, n.n.) ca fiind publicate, cu o lungă introducere, de Camil Petrescu. Înainte de apariția lor în volum, aceste Amintiri au
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fi constatat că aceste Amintiri au fost publicate, cu o prefață de Radu Crutzescu (descendent al colonelului) și însoțite de un studiu istoric al lui Ion C. Filitti. Eu cred că dacă un critic se ocupă de un scriitor ca teoretician al romanului, în speță de Camil Petrescu, e necesar să citească și acele scrieri la care acesta se referă în mod deosebit, socotindu-le exemplare, în speță Amintirile colonelului Lăcusteanu (în Istoria lit. rom..., G. Călinescu citează din ele doar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
n-aș mai putea încerca acum, indiferent dacă argumentele mele sunt bune sau nu, să susțin că Rousseau, contrar opiniei admise, e în fond un apărător al civilizației). Asemenea concepție absolută asupra istoriei postume a ideilor, exprimată tocmai de un teoretician al contradicției ca Al. Ivasiuc, îmi pare, să nu zic contradictorie, căci aș părea prea naiv, dar de o inconsecvență destul de surprinzătoare. Oarecari inconsecvențe îmi par a se găsi și în al doilea articol (Întregul și partea, în Contemporanul, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu cât lectura cea mai serioasă și completă se Înrudește foarte curând cu o survolare și se transformă ulterior În răsfoire. Pentru a fi conștienți de acest lucru, ajunge să adăugăm actului lecturii o dimensiune pe care o neglijează numeroși teoreticieni, cea a timpului. Lectura nu Înseamnă numai cunoașterea unui text sau dobândirea unor cunoștințe. Ea este de asemenea, și Încă din momentul În care s-a declanșat, angrenată Într-o irepresibilă dinamică a uitării. Chiar atunci când sunt pe cale să citesc
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
despre Adriano Sofri 2: „Nu l-am cunoscut niciodată direct, dar, ținând cont de faima lui, sunt tentat să spun câteva tâmpenii și despre el. De exemplu, că este un geniu când vine vorba de făcut analize. Cel mai mare teoretician european, capabil să pătrundă în miezul problemelor. Din păcate, se pare că se bagă și-n toate porcăriile...”; despre Gianni Emilio Simonetti: „Un pictor și-un intelectual curios care ține cu stânga extraparlamentară...”; despre Furio Colombo 3: „Pe scurt, un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reacționează la schimbările din cadrul organizației. De fapt, arată autorii, mobbing-ul nu este altceva decât putere manifestată în afara cadrului legal, social recunoscut și delimitativ al puterii actorilor din organizație. În același context al apariției și al mecanismelor de derulare a mobbing-ului, teoreticienii și practicienii au încercat să determine și rolul inteligenței emoționale în dinamica acestui fenomen aparte. Susan Dunn, psiholog specializat pe probleme de inteligență emoțională, dar interesată și de mobbing, consideră inteligența emoțională ca fiind un antidot potrivit pentru hărțuire. Termenul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
definit problemei. Blocajul în acest demers a fost determinat de incapacitatea vechilor modele conceptuale de a demonstra la nivelul cercetării empirice atributul definitoriu cardinal al personalității - consistența comportamentală. O asumpție universal acceptată, atât la nivelul simțului comun, cât și de către teoreticieni și practicieni, a fost aceea că persoanele sunt caracterizabile printr-o serie de atribute care rămân relativ invariabile de-a lungul timpului și al contextelor sociale de viață traversate de acestea. Atunci când în mod cronic cercetarea empirică nu a reușit
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
opinii cu privire la noile perspective asupra creativității în toate domeniile de activitate. Accentuând încă o dată buna organizare a întregii acțiuni, apreciem că obiectivul științific al manifestării a fost atins, evenimentul constituind un context pentru integrarea tendințelor și a orientărilor cercetătorilor și teoreticienilor într-o perspectivă unitară care să confere practicienilor fundamentele teoretico-metodologice pentru perfecționarea programelor concrete de stimulare a creativității. Valeria Negovan „ Unitate și diversitate în Europa - problema identității” Conferința studențească organizată de UNICA în Amsterdam 27-30 octombrie 2004 Andreea Enache Facultatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
designul complet ia forma unei „teorii” pe marginea obiectului de studiu. În nici un caz nu trebuie să vă gândiți la aceasta În sensul formal de teorie vastă În domeniul științelor sociale, și nici nu vi se cere să fiți un teoretician desăvârșit. Scopul este pur și simplu deținerea unui plan satisfăcător, iar acesta necesită ipoteze teoretice, care au fost definite ca fiind „o poveste șipoteticăț ce explică acțiunile, evenimentele, structurile și ideile” (Sutton și Staw, 1995, p. 378). Ulterior, designul complet
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de istoricii britanici Wendy Bracewell și Alex Drace-Francis, este o clasificare critică a tentativelor de a defini sud-estul european. Fără Îndoială, una dintre aprecierile cele mai echilibrate care s-au Încercat pentru o problemă a cărei complexitate desfide Încă pe teoreticieni. În sfîrșit, mai apar În volum și cercetări românești pe material din România pentru a dovedi că metodele sau temele pot fi adaptate cu succes. Rezultatele sînt, firește, inegale. Florentina Nițu urmărește, din punctul de vedere al istoriei prețurilor, documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
explicație ignoră În mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sînt construite În acest interval. Cu toate acestea, motivul nu e nici pe departe calitatea crescută a locuirii populației bucureștene. Majoritatea specialiștilor, teoreticienilor, politicienilor etc. care scriu despre arhitectură și urbanism În perioada specificată vorbesc despre lipsa acută de locuințe onorabile pentru majoritatea locuitorilor capitalei. Printre alții, urbanistul Cincinat Sfințescu, istoricul Nicolae Iorga, politicianul Constantin Argetoianu, ex-primari ca Vintilă Brătianu sau Dem.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cît și din punctul de vedere al teoriei politice. A Însemnat practic o rupere totală de trecut și orientarea spre un prezent dominat de concepte noi ca libertate, reprezentativitate, sistem de partide etc. Pentru o bună parte dintre practicienii sau teoreticienii politici români, momentul de referință al acestei perioade l-a constituit perioada interbelică văzută, prin prisma comparației cu comunismul, ca o epocă de aur a democrației românești. Cartea lui Cristian Preda, România postcomunistă și România interbelică, se dorește a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
MARCOVICI, Simeon (25.I.1802 - 1.VII.1877, București), traducător și teoretician literar. Absolvent al Academiei Domnești din București, dar format hotărâtor la școala lui Gheorghe Lazăr, M. (cunoscut la început și sub numele de Simeon Marcu) a devenit un susținător al lui I. Heliade-Rădulescu și al tuturor inițiativelor sale culturale. După
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Alexandru Marcu, Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Ciorănescu, Lit. comp., 154-155; I. Verbină [I. Pervain], Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, SL, 1948; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 75; Cornea, Originile, 250-251, 559-561; Mihai Vornicu, Despre poezia ruinelor, STRS, 66-67; Sasu, Retorica, 150-163; Mircea Frânculescu, Cursul de retorică al lui Simeon Marcovici, RITL, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 552-553
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
și nu o prefigurare a realismului socialist. Cartea sa de căpătâi este Ioan Slavici, prima monografie dedicată marelui clasic. Exegetul procedează metodic, abordând în capitole speciale opiniile estetice ale lui Slavici și trăgând concluzia, exagerată, că acesta ar fi un teoretician al fenomenului artistic. Sunt analizate nuvelele, romanele și piesele de teatru, scriitorul fiind definit drept cel mai reprezentativ pentru realismul etic ardelean. Un loc aparte este rezervat preocupărilor folclorice, fiind comentată cu o atenție deosebită povestea Zâna Zorilor, o reușită
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc și Sorin Titel, Adrian Marino și Ion Negoițescu, Edgar Papu, Matei Călinescu, Nicolae Manolescu ș.a. Cartea deschide unul dintre fronturile paralele ale activității criticului M. - literatura română contemporană - și identifică un punct fix de interes al teoreticianului literar - modurile gândirii și ale rostirii creatoare, indiferent de ariile în care se exersează acestea. Autorul avansează propriul punct de vedere privind conceptul de generație literară, refuzând determinarea strict biografică în beneficiul unor opțiuni creatoare, supuse unor presiuni deterministe multiple
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
autohtonă modernă. Ceea ce urmărește M. sunt particularitățile, diferențele specifice, modurile în care universurile critice se construiesc și se exprimă inconfundabil. Inițial insistă asupra modului de construcție. Vocile vor fi evaluate mai ales în Dicțiunea ideilor. Cu conștiința edificatoare a textului, teoreticianul încearcă să stabilească un circuit de comunicare directă, din interior. Critică și profunzime are un caracter vădit demonstrativ, mai ales prin redefinirea celor două concepte implicate în titlu. Pe de o parte, profunzimea, care nu este apanajul criticii psihanalitice, ci
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
de știut cu ce anume contribuie masele la proiectul revoluționar, În afară de materia primă pe care o reprezintă. Lista de roluri funcționale Îndeplinite de partid pe care o stabilește Lenin este destul de cuprinzătoare: „Trebuie să pătrundem prin toate clasele sociale ca teoreticieni, propagandiști, agitatori și organizatori”. Se Înțelege de aici că revoluționarii au Îndatorirea de a oferi cunoștințe, opinii, Îndemn și Îndrumare În ceea ce privește acțiunea și structura organizațională. În condițiile acestui flux unidirecțional de servicii intelectuale, sociale și culturale furnizate de sus, este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unde Lenin afirmă: „Nici o mișcare nu poate fi durabilă dacă nu are o organizație de conducători care să Îi asigure continuitatea”. Această chestiune a fost dezbătută În mod repetat În practic toate mișcările socialiste. Ea apare În scrierile comunistului și teoreticianului italian Antonio Gramsci, care Împărtășea, În principiu, părerea lui Lenin În această privință. După cum vom vedea, Rosa Luxemburg a abordat și ea acest subiect și a ajuns la concluzii foarte diferite. Ibid., p. 162. Ibid., p. 95. Ibid., p. 15
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]