64,222 matches
-
În schimb trebuiau traduși, abundent și integral (și nonvalorile) scriitorii ruși și elogiata în absolut știință și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de "teoriile lui popa Mendel") și în locul ei aduse în prim plan stupide teorii transformiste (miciurinismul, absurdele experiențe ale Olgăi Lepesinskaia). Asaltat de o concentrată, strînsă acțiune, omul din est, cu deosebire intelectualul, simte nevoia unor subterfugii sau a unor mijloace menite
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
elogiata în absolut știință și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de "teoriile lui popa Mendel") și în locul ei aduse în prim plan stupide teorii transformiste (miciurinismul, absurdele experiențe ale Olgăi Lepesinskaia). Asaltat de o concentrată, strînsă acțiune, omul din est, cu deosebire intelectualul, simte nevoia unor subterfugii sau a unor mijloace menite să simuleze adaptarea. Milosz găsește că acest proces de simulare (actorie) a
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
același timp, o scriitoare experimentata (se află la al treilea român), cu o evidență vocație filosofica. În Cartea sorților ea construiește - cu mijloace epice și lirice - o filosofie a relației cititor-personaj, mai subtilă și, în orice caz, măi emoționantă decât teoriile multor naratologi de profesie. Românul este conceput că o scrisoare trimisă de Pierre Vaillant - personaj secundar, dar memorabil din românul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran - unei cititoare care i-a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
sens, popasurile de analiză, mai ales psihologică, lipsesc, iar atunci când crede că s-ar cuveni să apeleze la ele, o realizează din mers, fugitiv și fără tușe. Este de bănuit că ajungând în America, autorul și-a revăzut cunoștințele de teorie literară, că doar fusese exmatriculat din Facultatea de Filologie după doi ani și jumătate. Așa se face că are bine definite unele coordonate și trăsături ale narațiunii, ale rolului personajului în cadrul acesteia. Iată ce zice el, punând atenționarea pe seama unui
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emmanuel Levinas și mulți alții arată că religia nu poate funcționa fără cultură, iar cultură nu poate funcționa fără religie. Ei bine, eu tocmai aici văd marea speranța a criticii și teoriei literare (...) ...speranța principala rămîne o 'morfologie a culturii', cîmp de joacă dialectica a multitudinii de impulsuri socio-culturale, terenul interacțiunii și al creativității". Între intelectualii / scriitorii români de astăzi, cei care i-au atras atenția (și simpatia) teoreticianului literar Virgil Nemoianu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic deosebit. Nici n-o să murim, nici n-o să trăim. Mofluzul Francis Fukuyama poate veni oricînd în țară eclipsei, ca să-și vadă teoria confirmată experimental." Și așa mai departe. * Din nefericire, aceeași tendința de a face și ziaristica și literatura macină și editorialele altor ziariști. În Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu lasă și el, adesea, instrumentele analistului pentru a face din editorialele sale un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
istorică sau sociologică, hărăzita a ne revelă "sentimentalitatea" proprie operelor de artă. Patru sînt principalele acte de disociere a esteticului de contextul sau cultural, pe care le reclamă teoreticianul nostru. Mai întîi confuzia dintre estetic și terapeutică medicală, întrupata de teoria, faimoasa în epoca, a lui Max Nordau, asupra fiziologiei geniului și talentului, considerată că tipologie de "degenerați", ca și de teza "refulării psihice" a lui Freud (această din urmă consemnata doar într-o scurtă glosa). În al doilea rînd, întrepătrunderea
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
care o face Mircea Cărtărescu: "o duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar sînt ele și adevărate? Sînt cel dintîi care măsor enormitatea întrebării, adică invocarea unui adevăr care, după ultimele teorii, nu există. Și totuși: e posibilă duplicarea în arta altfel decît la modul reproducerii mecanice? Este Nichita Stănescu o "clonă" a lui Ion Barbu? A cui "clonă" este Cezar Baltag? Am impresia că, aici, Cărtărescu, cel care a păstrat de-
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
convenții de expresie, spre a-și propune viziunea proprie. Creația este astfel interpretată printr-o prisma dialectica. Lupta reprezintă mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
muncii intelectuale și artistice (1924). Cu toate că sursele filosofice și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură spirituală a intelectualității" provenind la Camil din teze platoniciene, trecute prin bergsonism și prin fenomenologia husserliană, iar la Aderca din energetismul unor teorii biologizante, ele converg în același punct abstract, universalist. Ambele scot în mod decis spiritul românesc dintre limitele tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
e decisă de promovarea unei literaturi tributara tendenționismului social (metodă taineiană a mediului). Imposibilitatea de a lansa un talent, demersul explicativ exclusiv în jurul unor scriitori impuși anterior, vădesc, susține Aderca, ineficientă acțiunii critice a lui Gherea. În ce priveste ăeroareaă teoriei social-politice gheriste, Aderca denunță optică temporizării cultivata de Gherea, pe care o subsumează tacticii reformiste a Internaționalei a II-a". Vom reveni asupra raporturilor lui Aderca cu autorul Neoiobăgiei. Valentin Chifor: Felix Aderca sau vocea experimentului, Ed. Dacia, 1996, 224
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
greve, care avea să-i priveze pe absolvenți de ultimele două săptămîni de sistematizări, liceele primeau din partea M.E.N. o adresă prin care se preciza că, în răspunsurile orale ale candidaților, se va urmări utilizarea de către aceștia a unor termeni de teorie și istorie literară; era vorba, în exprimarea cu care ne-a obișnuit ministerul, de un numar de 68 de "concepte operaționale", printre care "apolinic, catharsis, grotesc, litota, oximoron, sincronism, umanism, verosimil" etc. De la sine înțeleasă că nu poți comenta un
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
dacă ea e inspirată de o aducere forțată a ideilor scriitorului în sfera actuala de referință intelectuală. Însă Valéry însuși ne obligă, mă tem, la o astfel de operațiune, prin tonul profetic al afirmațiilor sale, prin felul în care lansează teorii care ignoră orice barieră temporală, sau determinant cultural. El scrie pentru un public universal, atemporal și aspațial, asadar e firesc să nu îl citim nici noi, astăzi, cu condescendenta piticilor cătarăți pe umerii uriașului, ci cu o atenție critică severă
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
nu pe planul acțiunii politice (ceea ce, evident, ar fi fost foarte greu), dar chiar și pe simplul plan al unei rezistente morale și intelectuale, fie și tăcute, pentru că atunci, cînd ai douăzeci de ani, cînd ai profesori care-ți fac teorii și expuneri științifice sau pseudoștiințifice (aici e o aluzie străvezie la cursurile profesorului Nae Ionescu n.m.), cînd ai împotriva ziare, o întreagă ambianța, doctrine, o întreagă mișcare, este intr-adevar tare greu să reziști, adică să nu te lași convins
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
care trăim prin accident. Jeder stirbt fuer sich allein, adică pre limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul lumii, în care întreaga creație să se termine''. Teoria catastrofelor, cum știm, prevede resturi. În realitate, o parte a creației continuă, dar într-o cu totul altă lume. Și realitate. Apocalipsele sînt criptice, deci nu scriu despre ele, despre antichristi și despre Judecată de Apoi, ci despre sfîrșitul lumii
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
fi profitabil dacă am supraviețui la infinit, fie într-o decadenta din ce in ce mai accentuată, deci morbida, fie într-o încremenire de muzeu. Oare cum ar arăta acum atlanții? Fără îndoială, desueți și prăfuiți că orice utopie. Ar mai fi, măcar în teorie - tertium datur - minimum o cale. Mulți o pun în practică și, pînă unal-alta, eludează tragediile. Să joci toate rolurile ce-ți sînt date cu distanță brechtiană, să nu-ți pui prea mult și prea multe probleme și să nu te
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
pînă a atinge zonele pamfletului, cu acei istorici și lingviști din Basarabia, care denaturează adevărul. Uneori chiar se reface istoricul acestei manipulări, făcîndu-se referiri la pseudolingvistul I. Ceban, la rolul nefast al Institutului de Istorie al RSS Moldovenești, la aberantă teorie a unui Mohor care s-a străduit să demonstreze, prea mulți ani, ca slavii au populat teritoriul dintre Carpați și Nistru înainte ca moldovenii să se constituie etnogenetic. E adus, apoi, în scenă un I.S.Grosul, devenit în 1961 președinte
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
ei "recurg la o profanare a științei numai și numai în scopul de a împiedica surparea, năruirea triadei: glotonim (limba moldoveneasca), etnonim (moldoveni), toponim (Moldova), adică a pietrelor de temelie pe care au fost înălțate de dînșii toate tezele și teoriile istoriografiei și lingvisticii moldovenești". Acel Lazarev, ca și alții că el (de pildă amintitul V. Stați), afirmă că ei sînt internaționaliști, pe cînd filoromânii sînt naționaliști. Autorul nostru are grijă să clarifice sensul acestor concepte, acolo, în Basarabia, relevînd sensul
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că un spațiu "în dezvoltare", un loc unde elementele se compun și se recompun neîncetat. Un spațiu "non-finit" prezentînd ideea teatrală, intenția teatrală a unui spectacol - de la teorie pînă la realizare... punînd astfel sub semnul întrebării însăși ideea expoziției (prin definitie statică și păstrată în imaginile statice ale fotografiilor) sau a spectacolului teatral, prezentat ca produs finit în fața publicului... Emoție copleșitoare - este sentimentul pe care l-am trăit
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
a lui Eugen Ionescu (cinci volume, între 1994-1998), a colaborat la realizarea unor lucrări de sinteză (că Dicționarul scriitorilor români, Bibliografia I.L.Caragiale). În plus, a investit multă energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie și teorie literară, de editor - în tandem cu soția sa, Tania Radu - al suplimentului cultural "Litere, arte, idei" (vestitul "LAI") al ziarului Cotidianul, de cronicar literar al revistei 22, de colaborator
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
realizarea unor lucrări de sinteză (că Dicționarul scriitorilor români, Bibliografia I.L.Caragiale). În plus, a investit multă energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie și teorie literară, de editor - în tandem cu soția sa, Tania Radu - al suplimentului cultural "Litere, arte, idei" (vestitul "LAI") al ziarului Cotidianul, de cronicar literar al revistei 22, de colaborator cu articole pe teme politice la ziarul Curentul etc. Practic, se
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
de Dumnezeu, așa cum se cuvenea să fie un principe, un monah, sau un om al spadei. Secolul al XVII-lea a fost prin excelență o vreme a pasiunii pentru educație, a convingerii că oamenii pot fi construiți și șlefuiți cu ajutorul teoriilor și a principiilor bine alese. Se pare că într-o anumită măsură această pasiune reapare astăzi, pentru că după două secole încrezătoare mai degrabă în calitățile umane înnăscute, decît în cele dobîndite, încheiem mileniul cu o reconsiderare a educației ca domeniu
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
reflecte o situație în cât mai multe oglinzi, așa cum se poate vedea și într-un fragment din Jurnalul de la Arsenal: "Domnul Petrovici râde de mine - scrie el - că sunt un spirit excesiv clasificator, pentru că am făcut lui Alexandru Marcu o teorie, arătându-i că suntem aci 4 categorii de acuzați, cu poziții deosebite în proces: militarii, economiștii, intelectualii și cei cu legile rasiale...primii acoperiți de ordine, cei de ai doilea de cifre, cei de ai treilea numai de atitudini și
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
altă care alătura Holocaustului de ieri Balcanii de azi, zguduitorul Lamerica a lui Gianni Amelio. Stupiditatea sloganului nazist al "superiorității rasiale" persiflat burlesc de eroul lui Benigni revine enunțata că "diferența congenitala": indivizii sînt precum părțile corpului, inferiori și superiori. "Teoria" absurdă aparține unui personaj detestabil ce vrea să lansez o afacere profitabilă într-o Albanie la pămînt. Debutînd cu secvențe documentare ce recapitulează istoria, filmul demonstrează că "Albania sîntem noi", toți cei ce disprețuim sau ignorăm realitatea incredibilă, neasumîndu-ne culpabilitatea
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
se știe, n-au dus, pentru că nu puteau duce, nicăieri, fiind infirmate de antropologia mai nouă. Dar așa apucase după studenție, în laboratorul lui Wundt și înțelegea să nu-și reevalueze punctele de vedere, desi văzuse la ce catastrofe dusese teoria raseologică și cercetările antropometrice pe vremea hitlerismului. Mai credea și în eugenie, deși, de asemenea, știa prea bine cum o folosiseră ideologii hitleriști. Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru e, negreșit, un document al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]