1,183 matches
-
200/200 cm, tip B - 390 lei/buc., tip A - 552 lei/buc. Pentru mărimile realizate la comandă prețul se mărește cu 20%, în funcție de dimensiune. Lichidare de stoc l Produse sport Magazinul „Adidas” (strada Alba Iulia nr. 2) are pentru timișorenii amatori de chilipiruri o ofertă greu de refuzat: întreaga marfă expusă este oferită la prețul de achiziție plus TVA, fără adaos comercial. Produsele oferite fac parte din colecția de toamnă-iarnă 2005, precum și o mică parte din colecția de primăvară-vară 2006
Agenda2006-13-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284912_a_286241]
-
un sac din rafie în care se găseau ciorapi de damă, bunuri care fuseseră furate dintr-o locuință din Caransebeș. Poliția acestui municipiu l-a preluat pe bărbat, pentru a cerceta împrejurările în care a fost comis furtul l Polițiștii timișoreni au realizat o captură-record de obiecte pirotehnice de distracție. Două persoane au fost surprinse în timp ce încărcau într-un autoturism mai multe bagaje voluminoase, în care au fost descoperite 137 000 de petarde și 25 872 de artificii. Marfa, pentru care
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]
-
la librăria Humanitas „Joc Secund“. Miercuri, în buricul săptămânii, lumea din Banat nu așteaptă decât să vină odată furtuna. Din cauza moțăielii generale provocate de încălzirea globală și a caniculei din creierele încinse de monitoare, numai de poezie nu-i ardea timișoreanului de ziua Statelor Unite. Doar că nici 4 iulie și nici zăpușeala dinaintea potopului nu te pot ține departe de-o vorbă mishto de-a lui Foarță, poetul, eseistul, traducătorul, textierul, profesorul. Când apucă să scrie atât de mult omul ăsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen. Niciunul nu au promovat. b. Îs mândru și fălos că a reușit să arate timișorenilor partea din Gheorghe Ciuhandu pe care niciunul nu au văzut-o timp de 13 ani. (www.opiniatimisoarei.ro, comentariul unui cititor) c. Știu multe tratamente anti-acnee. Am folosit ProActiv, Retin A, produse de la L'Oréal Paris, Garnier, Nivea, etc., dar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
califice și să categorizeze aceste conduite, încercînd să stabilească motivația activării unui asemenea gest public necuviincios. în descrierea tipologică de mai jos vom menționa între <...> unele dintre "motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Studiul sistematic și organizat al limbii și literaturii române în școli - baza solidă a culturii). [12] ANGHEL, PETRE D., Preliminarii la programa de limba română pentru studenții străini, Forum, 23, nr. 9, 1981, 34-37. [13] ANGHEL, PETRE D., Preocuparea universitarilor timișoreni pentru perfecționarea predării limbii române ca limbă țintă, Forum, 23, nr. 3, 1981, 85-87. [14] ANGHEL, STELA, Unele aspecte ale metodologiei predării sintaxei propoziției în lumina lingvisticii actuale, PredLR, 6, 20-22. [15] ANOCA, DRAGOMIR, Predarea limbii române la ciclul primar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
știe ca și Horea să moară fără să crâcnească, își purta suferința cu o demnitate cutremurătoare. Copiii care nu fuseseră maltratați cu acea ocazie ne înconjurau cu toată dragostea lor, asumându-și toată suferința. În timpul iernii au fost aduși 10-12 timișoreni, acuzați de înlesnirea trecerii frontierei spre Iugoslavia. După o zi sau două au fost scoși. S-a zvonit că ar fi fost duși cu un tren al morții sau uciși chiar la Jilava. Convalescența noastră a durat aproape toată iarna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unei minorități care, totuși, ieșise în stradă cu mâinile goale și protestase (în măsura posibilităților și a contextului) împotriva unui regim abuziv, sangvinar, dictatorial și lipsit de scrupule. Dacă ar fi fost posibil să avem documentare ample legate de răzvrătiții timișoreni (și „comuna” lor insurecțională din 16-20 decembrie 1989) sau de „frumoșii nebuni” bucureșteni din Piața Universității (în 21 decembrie 1989), poate că astăzi cei foarte tineri ar fi înțeles mai bine cum au stat lucrurile, de ce cuvântul erou nu este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a înrămat și a tapetat cu ele pereții. Când am intrat abia trăgându-mi sufletul în hol, am amuțit. De pe panouri și ziduri mă priveau Traian Birăescu plimbându-se cu fiica pe Corso, angajații magazinului Nenadovici din Fabrik, miile de timișoreni din Piața Operei în decembrie 1989, plimbăreții din Oravița la 1900, copiii Reisz tolăniți în iarbă, corul din Coștei, Berta Kurunczy îmbrăcată când în port unguresc, când românesc, căldărarii lui Pisaroș Ștefan, zis Giura, din Caransebeș sau micul Peter Cocron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
pe care o alint Cocoș: „Nu-i așa că după toată povestea asta parcă-ți vine inima la loc?“. Badabada. Cordurile s-au reașezat ca-n cuib nu doar în toracele noastre, ci în încă vreo 5-6.000 de piepturi de timișoreni, care preț de o oră s-au simțit pe piscuri. Chiar dacă erau la șes, pe malul Begăi, entuziasmul i-a aruncat de-a dreptul în al nouălea cer, fiindcă au explodat de încântare. S-a văzut asta după tonele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
exploatat. Peisaj selenar, muzică de extratereștri, neoane, desene psihedelice, jonglerii cu foc, OM pictat, DJ de Goa-trance. Nemaivăzând fenomene din astea la noi, m-am emoționat. La fel și la cortul de teatru și electro unde-mi aplaudam trupa de timișoreni și Dj-i anonimi sau la scena mare unde îmi plăceau Sensor. Dar reușesc să mă scot din film la un moment dat ca să văd de fapt ce trebuia să văd demult: documentarul maghiar Ùj Eldorado (Noul Eldorado). Oameni care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
decât un tip foarte geluit, ajuns din București în Banat, care a lăsat în urma sa unele semne de întrebare. Cu alte cuvinte, tot un „mitic“. Ce mi se pare de-a dreptul ciudat, ca să nu zic revoltător, e solidaritatea multor timișoreni cu acest om și cu acțiunile sale. Când un întreg stadion, dat ca „exemplu de civilizație“ cu atâtea și atâtea ocazii, aplaudă gestul mârlănesc al fotbalistului Ionel Ganea, înseamnă că acesta gândește ca patronul echipei. Ca și alți șefi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Evident, nu din vina gorjenilor. "Suporterii" bănățeni au devastat cu succes frumosul stadion. Am citit multe explicații cu privire la modul în care s-a justificat teribila violență. În primul rând a fost acuzată prestația arbitrului Cristi Balaj. Ar fi defavorizat pe timișoreni. Posibil să fi greșit, dar oricum fotbaliștii clujeni au fost mai buni. Meritau victoria, chiar cu 3-1. Eu cred că alta este sursa răului. Ar fi vorba de celebra mândrie a timișorenilor, de marea lor așteptare față de acest meci și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
prestația arbitrului Cristi Balaj. Ar fi defavorizat pe timișoreni. Posibil să fi greșit, dar oricum fotbaliștii clujeni au fost mai buni. Meritau victoria, chiar cu 3-1. Eu cred că alta este sursa răului. Ar fi vorba de celebra mândrie a timișorenilor, de marea lor așteptare față de acest meci și de incapacitatea echipei de a fi la nivelul așteptărilor. Or, mândria și așteptările exagerate ale suporterilor față de jocul modest al fotbaliștilor timișoreni nu se justifică. Ca orice echipă românească, FC Timișoara nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
conducerea centrală interesate de crearea unui climat de haos în rîndul societății libere. Nu este întîmplător faptul că revolta din 1989 a început la Jilava pe 17 decembrie, înaintea revoltei populare a bucureștenilor și în același timp cu cea a timișorenilor ("Revoluția română a început în pușcărie" spun cu ironie cadrele, referindu-se la acele evenimente). Decizia de interzicere a mijloacelor de informare și zvonurile lansate că deținuții vor fi trimiși să lupte împotriva ungurilor care vor să ia Ardealul sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
occidentale ofereau o sursă alternativă de informații la propaganda oficială, importanța cuvântului transmis din gură-n gură rămânea covârșitoare. România era dominată de o cultură orală, iar relațiile interpersonale erau foarte puternice. și în condițiile în care, în decembrie 1989, timișorenii erau mai conectați ca oricând la posturile de radio străine și chiar luând în calcul teoriile privind contribuția la revoltă a unor agenți provocatori plasați în România de structuri de spionaj din afara țării, e foarte probabil că vestea privind manifestația
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și chiar luând în calcul teoriile privind contribuția la revoltă a unor agenți provocatori plasați în România de structuri de spionaj din afara țării, e foarte probabil că vestea privind manifestația de susținere a lui László Tőkés s-a răspândit printre timișoreni cu precădere prin viu grai. E greu de spus câți erau la curent, în restul țării, cu desfășurarea evenimentelor de la Timișoara, unde autoritățile interveniseră deja sângeros, în momentul în care Nicolae Ceaușescu a înfierat public elementele „reacționare“ și a convocat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cumsecade președinte este o idee falimentară. Administrarea Uniunii Scriitorilor nu mai poate fi un joc de-a operă fără om ori om fără operă la vârful instituției. Prestigiul literar al unui președinte ori cumsecădenia altuia nu ține de foame nimănui. Timișoreanul Ioan Holender nu a devenit directorul Operei din Viena pentru că „sună” mai bine ca Pavarotti ori e mai blând ca Maica Tereza, ci pentru că este un manager excepțional. Chiar și în ceasul al doisprezecelea se vehiculează soluții aiuritoare prin inadecvarea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Andronache și Steier. Pe 1 ianuarie 1950 a avut loc ultima intervenție directă a administrației-spune același Pătrășcanu în anchetă-, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de ceea ce făcea. De altfel, Gheorghe Popescu l-a întrebat pe Pop de ce nu are fese, iar acesta a mințit jenat că avusese o furunculoză. A doua zi, victimele au fost duse la camera 4-spital, unde s-au reîntâlnit cu timișorenii Angelescu, Soare și Sebeșan, dar i-au găsit în cameră și pe cei care aveau să le devină agresori: Bogos, Mărtinuș, Cornel Pop, Pătrășcanu, Gherman, Străchinaru, Ion Petrică, Burculeț, Livinschi și alții. Agresiunea a pornit de la Popa 'Țanu', care a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ani de detenție. A ajuns la Pitești pe 5 noiembrie 1949 și a stat într-o cameră cu Cornel Pop, Murărescu, Lucian Plapșa, Grigorie Frunză, Constantin Petrescu și Gheorghe Ionescu, până a intrat în torturi la camera 4-spital cu lotul timișorenilor, pe 31 decembrie 1949, fiind bătut de Țurcanu, Popa, Gebac, Virgil Bordeianu, Roșca, Pușcașu, Livinschi, Bogos, Mărtinuș și Andronache. Imediat după torturi și autodenunțuri, a fost forțat de Popa să facă parte din 'comitetul' a două camere, unde a agresat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A stat până pe 1 noiembrie 1950 în camera 105 împreună cu lotul timișorenilor, dar și cu alți deținuți: Emil Sebeșan, Ion Soare, Aurel Predescu, Ion Angelescu, Ioan Berghezan, Lucian Plapșa, Traian Niculescu, Gavrilă Latiș, Constantin Onișor, Silvestru Nanu. A fost scos la muncă pe la jumătatea lui septembrie și repartizat în camera 104, unde
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Organizația Național-Creștină. Condamnat la 5 ani de închisoare, a fost transferat la Pitești la începutul lui decembrie 1949, unde, după obișnuita perioadă de carantină, a fost inclus în primul mare lot torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre dedesubturile acțiunii, au refuzat sau continuă să refuze să vorbească despre ceea ce știu, cu toate că acest lucru este în detrimentul lor, fiindcă au rămas, deocamdată, cu o imagine mai mult decât pătată în istorie. Izolarea lor a fost și este totală: timișoreanul Zaharia, de pildă, descris în multe cărți de către victime ca fiind de o ferocitate ieșită din comun, s-a retras până la sfârșitul vieții într-un sat din județul Timiș, intrând în muțenie absolută chiar și față de familia sa. Reacția majorității
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vibrații, ne-am hrănit din propria substanță... A trebuit, până la urmă, să ne despărțim. Doru ne-a condus la gară. Aghi, Daniela, Janina și subsemnatul - adică Aradul - am plecat acasă. În același tren, dar în alt vagon, se manifestau vibrațiile timișorenilor... 19 februarie 2004 Note de jurnal: Niciodată nu vom fi complet conștienți de realitatea pe care o trăim și, de asemenea, niciodată nu vom cunoaște dinainte căile exacte pe care Dumnezeu ni le-a pregătit pentru viitoarele experiențe. Când am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]