13,035 matches
-
M. D. M.) Banat, informații și recomandări Recent, pe plan local a fost lansat primul număr al ghidului trimestrial „Banat - informații turistice și recomandări”, realizat de Norina și Dan Anastasiu. Publicația este editată de Nouă 12 și a văzut lumina tiparului la ArtPress. După cum ne-a informat doamna Norina Anastasiu, în curând va avea loc o amplă acțiune de promovare a ghidului, care deocamdată poate fi achiziționat de la librăria timișoreană „Esotera”, la prețul de 38,70 lei. În curând, cartea va
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
8. Detalii se pot solicita la tel. 0256-292 739 și 0256-292 767 sau prin e-mail: daniela. galbenu@mimmc. ro, florina. zegrean@mimmc. ro, mihaela. iorga@mimmc. ro. DUȘAN BAISKI Timbre poștale l Catalogul perioadei 1858-1947 De curând, a văzut lumina tiparului o lucrare mult așteptată de filateliștii de la noi din țară - „Catalogul timbrelor poștale românești”, vol. I - 1858-1947, asta dacă menționăm faptul că în urmă cu 12 ani apărea ultimul volum care tratează o astfel de problematică, pentru perioada 1984-1994. Catalogul
Agenda2006-20-06-general 5 () [Corola-journal/Journalistic/284953_a_286282]
-
Graz-ziella Predoiu, Beate Petra Kory, Laura Cheie, Angelika Ionaș, Marianne Marki), elaborarea dicționarului graiurilor germane din Banat (Peter Kottler, Alvine Ivănescu, Mihaela Șandor, Eveline Hîncu), al cărui prim volum, realizat în colaborare cu Universitatea din München, urmează să vadă lumina tiparului în 2007. Din 1997, catedra organizează manifestări cu participare internațională - simpozioanele „Inter- unde Multikulturalität in Südosteuropa“ (26-28 septembrie 1997), „Paradigmenwechsel und Partialität im kulturellen Raum des Banats. Inter- und Multikulturalität“ (25-28 octombrie 1999), „Lenau und/in Europa“ (11-13 octombrie 2002
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
Nicolae Manolescu Mario Vargas Llosa spunea într-un interviu recent că spiritul critic e legat indisolubil de tipar. Cu alte cuvinte, adevărata cultură modernă apare o dată cu invenția lui Gutenberg. Constatarea scriitorului peruan era făcută în contextul dezbaterii din ultima vreme pe tema riscurilor internetului. Iar principalul risc este tocmai absența unei critici interne, capabile să transforme informația, pe
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
legate de bătălia dintre sexe. Olivia Goldsmith: Prețul libertății. Editura Rao, București, 2006. Preț: 39,99 lei. Tenorul din Lugoj După o muncă de doi ani a medicului Dan Traian Demeter și a fiului său Dorian, recent a văzut lumina tiparului o nouă lucrare consacrată ilustrului tenor Traian Nicolae Grosavescu (21 noiembrie 1895 - 15 februarie 1927), intrat pe nedrept într-un con de umbră. Volumul bilingv „Traian Grosavescu și lumea lui/Traian Grosavescu und seine Welt“ reconstituie mediul artistic al Vienei
Agenda2006-21-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284993_a_286322]
-
o deficiență, fie ea de natură fizică și psihică, și cei aflați în integritatea lor trupească sau mentală. Nu de puține ori, această judecată e strâmbă, pentru că cei scoși în afara banalei sfere a omului sănătos se încadrează aproape în același tipar al normalului ca oricare dintre noi. Diferența o face soarta, șansa sau, mai degrabă, lipsa ei. Suficient pentru a se trasa o falsă linie de demarcație, dincolo de care se duce o luptă puțin comună și, mai cu seamă, puțin cunoscută
Agenda2006-22-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/285014_a_286343]
-
245 de contracte și desfăcute 5 315 contracte. ( T. T.) l Joi, 8 iunie, de la ora 15, membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea viziona filme documentare prezentate de Ștefan Boleraz. ( S. P.) l A văzut lumina tiparului nr. 2/2006 din „Cenăzeanul“, periodic de opinie și informare socio-culturală editat de către Asociația culturală „Concordia“ din Cenad. ( D. B.) l Vineri, 16 iunie, la ora 15, amfiteatrul galben al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului va fi
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
universitar. Revista, care are 20 de pagini, din care patru color, se distribuie gratuit și a trecut de numărul 6. Pentru că tot timpul este loc de mai bine, iar experiența câștigată duce spre profesionalism, numărul următor, programat să iasă de sub tipar în februarie, va aduce un nou mod de abordare a subiectelor. „Am constatat că numărul editat imediat după începerea anului universitar, în care am prezentat cu lux de amănunte tot ce trebuia să știe un boboc, a înregistrat un real
Agenda2006-02-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284617_a_285946]
-
asociat cu acordurile melodiilor de dans. De fapt, la origine, cuvântul „colind” înseamnă dans în cerc. Piesele melodioase cu versuri simple au devenit treptat foarte populare. Așa se face că atunci când Johannes Gutenberg și-a pus în funcțiune presa de tipar, în 1454, copii ale colindelor au putut fi distribuite în număr mare. Colindele au căzut în dizgrație după 1647. Fiind dezaprobate de puritani, ele nu și-au mai găsit locul nici în biserici, nici în casele oamenilor educați. Ele au
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
din Timișoara) și se ocupă de o perioadă de aproape cinci secole, care începe în 1517. Celălalt, „Az igaz élet a legszebb imádság. Szabolcskától - Szabolcskáról” Viața adevărată este cea mai frumoasă rugăciune. De la și despre Szabolcska), a văzut recent lumina tiparului la Ed. Aprilia Print și a fost editată cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea preotului, poetului și animatorului cultural Mihály Szabolcska (1861-1930). Volumul ilustrează diferitele fațete ale acestei personalități extrem de interesante a Timișoarei, preot, ulterior protopop“; timp
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
din această săptămână să se preia și taxa de trezorerie la unitățile CEC“. Domnul comisar șef de poliție Mircea Chirilă, directorul Direcției Poliției de Frontieră Timișoara, ne-a precizat, la rândul său: „Noul act normativ vine și pune într-un tipar nou, european, exercitarea dreptului constituțional la liberă circulație al cetățeanului român, iar marele câștig este reprezentat de eliminarea subiectivismului în activitatea polițiștilor de frontieră față de cetățean în aprecierea diferită a normelor legale în materie. Sperăm că tot mai mulți români
Agenda2006-04-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284665_a_285994]
-
Jean Louis Calderon», realizatori ai proiectului de succes «TYPO - VERS UNE EUROPE UNIE DES JEUNES REPORTERES (Cyberjournal)». Ei sunt împreună cu colegii lor din Franța redactorii unei publicații care poate fi citită atât în format electronic, cât și în cel de tipar”, ne-a precizat domnul Doru Nichifor, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș. Reprezentanții liceului din Timișoara vor fi însoțiți de domnii fiz. dr. Sandu Golcea, inspectorul școlar general, și Marin Popescu, inspector responsabil de proiecte și programe
Agenda2006-03-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284647_a_285976]
-
în 1944. LUNI, 30 IANUARIE „TETRAEVANGHELUL“ În 1561 a apărut „Tetraevanghelul“ (textul integral al celor patru Evanghelii), prima carte românească tipărită de diaconul Coresi (continuatorul activității tipografice desfășurate de Macarie, Filip Moldoveanul și Dimitrie Liubavici - de la care a învățat meșteșugul tiparului). Tipărirea voluminoasei cărți (avea 246 de foi) a durat nouă luni. Deși a fost realizat ca „să fie popilor românești să înțeleagă să învețe rumânii cine-s creștini“, cartea nu a avut mare căutare în Țara Românească și Moldova, unde
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
Dacă n-a fost scris în mirificul secol al nouăsprezecelea, dacă niciunul din scriitorii de prestigiu ai secolului al douăzecilea nu l-a scris (și nu l-a scris!), nu cred că în veacul în care trăim va vedea lumina tiparului. Că însăși noțiunea luată în discuție e sortită eșecului o dovedește chiar exemplul a două romane americane celebre publicate în același an, 1936. Fiecare dintre ele, din motive diferite, își clamează statutul de „clasic”. E vorba de epopeea Războiului Civil
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
cea neomodernistă, pe cea „tradiționalistă și etnicistă“, pe cea parodică și ironică? Introducerea (de fapt, întregul peritext) este un dar pe care, din păcate, nu am mai putut să i-l întorc domnului Petru Poantă, căci cartea a ieșit de la tipar, printr-o tristă coincidență, chiar în ziua înmormîntării sale. Cît despre plăcere, o asemenea colecție de versuri este, de la cap la coadă, un prilej de delectare pentru traducător: de la plăcerea vanitoasă (de a rezolva pentru prima oară cubul Rubik) pe
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
stă în originalul latin, și a încerca să-l traduci într-o limbă modernă înseamnă a-i face rău. Sînt texte care nu pot fi traduse fără a le bagateliza, semn că spiritul unei limbi clasice nu poate încăpea în tiparul idiomurilor moderne.
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
pierd. Trebuie să răspundă la întrebări insipide, uneori agresive, să pozeze, să se prefacă interesa(n)ți. Și să încaseze, în plin, tirul prejudecăților. Care țin Estul la o distanță confortabilă de Vest, înghesuindu-i pe scriitorii invitați în niște tipare, mereu aceleași: „Scrie despre Securitatea ta, despre Ceaușescu al tău, despre Casa ta a Poporului. Despre câinii tăi, copiii tăi de pe străzi, țiganii tăi. Mândrește-te cu dizidența ta din perioada comunistă. Lasă-ne pe noi să scriem despre dragoste
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
figures. Cum aparțin totuși unei generații care n-a apucat încă să beneficieze de training publicitar, prefer să-mi las cărțile să vorbească despre mine, iar pentru cei interesați, pagina mea web. Printre altele, în septembrie 2012, a văzut lumina tiparului în Lit Verlag și volumul meu de estetică urbană Sinnesraum Stadt. Eine multisensorische Anthropologie. Dacă ar fi să asociați Viena sau Austria cu anumite gusturi, cu mirosuri/ miresme, cu anumite culori sau cu anumite forme - ce ați alege și de ce
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
nasc și mor, popoarele trec periodic prin aceleași etape de apogeu, declin și dispariție. Ideea că cine uită istoria riscă s-o repete e ea însăși semnul unei obnubilări: uităm că tot ce ține de aspectul fenomenal se petrece în tipar circular, de la mișcarea planetelor și pînă la fojgăiala insectelor, și în această roată a timpului, voința popoarelor nu înseamnă nimic. La scară mare, motorul care mișcă bîlciul deșertăciunilor stă în voința din spatele naturii, o voință ale cărei motivații nici geniul
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
mai putut fi receptate decât prin cronici ale edițiilor ori prin comentarii sintetice. Astfel, Democrația naturii, cartea lui Mircea Dinescu asupra căreia mă voi opri luna viitoare, a apărut în 1981 la Editura Cartea Românească și a mai văzut lumina tiparului după 1990, fiind cuprinsă în Opera poetică, I-II (Editura Cartier, 2005), despre care am scris. Însă un text critic acoperind o întreagă operă, cu evoluția poetului de-a lungul ei, diferă sensibil de un text aplicat pe una dintre
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
de datare, e și din cauze de metodă. Foarte à la page cândva, comentariile mitologice pe care le practică aici Oișteanu nu-i mai atrag pe criticii generațiilor mai noi. (Cu excepția, să zicem, a lui Bogdan Crețu, care are sub tipar un studiu dedicat bestiarului cantemiresc din Istoria ieroglifică. Aici însă subiectul, ținând de Evul Mediu târziu, justifică fără rest abordarea). De fapt, la o inspecție sumară, ultimul atlet al acestei școli de interpretare este Dan C. Mihăilescu, al cărui debut
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
se face dor de prietenul om de litere. Iată rostul acestei scrisori, aparent fără azimut, încheiată cu o meșteșugită declarație de dragoste și nevoie. Muncindu-și grădina, poetul rămâne, nu mai puțin, interesat să-și scoată noile descoperiri la lumina tiparului. Și în această luptă, la fel de îndelungată și roditoare ca aceea cu lemnul și cu pământul, editorul Al. Rosetti e un sprijin de nădejde. Pe care-l caută, în răstimpuri, fericit, dar și vulnerabil, poetul. Dovadă de cum știe Arghezi să le
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
a metrilor din Psaltire, acoperind 144 din cei 150 de psalmi. Prozodia lui Dosoftei demonstrează integrarea operei sale în orbita poeziei europene, ca și pornirea Mitropolitului de a crea o nouă formă, absentă pînă atunci din limba română. Căutarea unor tipare preexistente fusese în acele împrejurări vitală, iar coborîrea la sursele poeziei europene occidentale pare să fi constituit o opțiune deliberată. Între fidelitatea teologică față de textul sacru și invenția de natură pur poetică, Dosoftei a optat deseori pentru poezie. Asta nu
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
problemelor fundamentale, de aceea dialogul e iluzoriu și cronofag. Ce-i desparte pe cei șase sunt ticurile de gîndire de care s-au molipsit în interiorul specialității. În genere biologii sunt mai agresivi decît fizicienii, în virtutea înclinației de a pune ca tipar de interpretare chimia organică, cu procesele adesea violente din cadrul ei. Fizicienii, pentru care anorganicul e materia de bază a lumii, au predispoziții scolastice mai apăsate, de aici impresia că au un nerv metafizic cărora biologilor le lipsește. Cine vorbește de
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
viziune apostrofică asupra lumii. Așa cum sînt cuvinte cărora le cade o literă, dispariție pe care o marcăm printr-un apostrof, tot astfel sunt gînditori din al căror orizont dispare o dimensiune a spiritului. Lor, pur și simplu, le cade un tipar de înțelegere, urmarea fiind un gol de interpretare pe care nu-l resimt ca pe o carență. Vederea lor e apostrofică și limitată, căci văd universul prin fantele unor specialități cărora nu sînt dispuși să le recunoască îngustimea. Sunt apostrofici
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]